CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis: Voi solicita în Consiliul European o intervenție coordonată la nivelul UE pentru a gestiona criza creșterii accelerate a prețurilor la energie
Published
3 years agoon
Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.
“Din păcate, în această perioadă ne confruntăm, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, cu o creștere accelerată a prețurilor energiei. De altfel, această problemă urmează să fie discutată la nivelul Consiliului European la care voi participa la sfârșitul acestei luni. Vă spun de pe-acum că voi solicita o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active, întrucât scumpirea energiei va fi resimțită de toate economiile europene, cu implicații profunde pentru nivelul de trai al cetățenilor noștri. O astfel de problemă comună nu poate fi bine gestionată decât prin soluții comune”, a declarat președintele, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.
În continuare, el s-a referit la instrumentele prin care România abordează criza creșterii prețurilor la electricitate.
“Pentru România este foarte importantă Legea consumatorului vulnerabil, pe care am promulgat-o recent, o lege care oferă un mecanism stabil, predictibil, de protecție a segmentelor de consumatori expuse la fenomenul de sărăcie energetică. Totodată, Ordonanța de urgență privind compensarea facturilor clienților casnici este binevenită, pentru a oferi românilor un orizont de liniște și siguranță pentru sezonul rece. Sunt însă necesare, în continuare, măsuri eficiente care să protejeze și economia, întreprinderile mici și mijlocii, firmele din industrie și companiile mari, a căror competitivitate este puternic afectată prin scumpirea produselor energetice”, a spus președintele.
Șeful statului a mai punctat că soluțiile aflate în acest moment pe masa deciziilor trebuie să fie corect fundamentate și echilibrate, astfel încât situația actuală din energie să nu devină o povară insurmontabilă pentru diverse categorii sociale, pentru firmele din industrie sau pentru economie, în general.
“În acest sens, atrag atenția autorităților cu atribuții în domeniu că sunt în continuare necesare soluții cu caracter durabil, care să abordeze problema creșterii prețurilor pe termen lung, pentru a nu genera alte probleme mai serioase sau mai costisitoare”, a subliniat președintele.
În discursul său, Klaus Iohannis a mai evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.
“Împreună cu Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, punem astfel bazele necesare cooperării pentru noua etapă de dezvoltare a sectorului nuclear civil în România. În vara acestui an am promulgat legea de ratificare a acordului și lucrurile încep să se miște în direcția bună. De asemenea, tot în domeniul energetic nuclear, contăm pe buna noastră cooperare cu Franța, cu care avem un parteneriat strategic puternic. România și-a propus pe termen mediu și lung să atingă un echilibru între reactoarele CANDU și noile tehnologii. Opțiunile noastre rămân deschise și examinăm inclusiv cele mai noi inovații din domeniul energeticii nucleare, cum sunt de exemplu reactoarele modulare avansate, dar și alte tehnologii de ultimă generație care apar în acest sector”, a afirmat șeful statului.
Cu privire la situația prețurilor din energie, peşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.
Anterior, el a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.
Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.
De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre. Cei cinci piloni se referă la 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.
Tema creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, Comisia Europeană fiind așteptată să vină săptămâna viitoare cu ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție
Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro
CONSILIUL EUROPEAN
Mizele României, în Declarația de la Budapesta privind competitivitatea UE. Klaus Iohannis: Dezvoltarea potențialului pieței unice este motorul coeziunii și competitivității europene
Published
3 days agoon
November 8, 2024Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Budapesta, unde a adoptat alături de ceilalți lideri europeni Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. În capitala Ungariei, șeful statului a subliniat rolul major al politicii de coeziune pentru obiectivelor de competitivitate ale UE și a punctat necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene.
Potrivit unui comunicat al Palatului Cotroceni, agenda summitului informal de la Budapesta a inclus discuții aprofundate privind modalitățile de consolidare a competitivității Uniunii Europene, în continuarea discuțiilor pe aceeași temă de la Consiliul European din octombrie 2024. Schimbul de opinii a avut la bază inclusiv recomandările incluse în raportul întocmit de Enrico Letta, intitulat Mult mai mult decât o piață, și cel întocmit de Mario Draghi, intitulat Viitorul competitivității europene.
Liderii UE au adoptat, cu prilejul reuniunii, o Declarație politică privind un nou Pact pentru competitivitate, care reflectă o serie de obiective de stimulare a creșterii competitivității UE, aceste obiective urmând să ghideze activitatea instituțiilor europene în perioada următoare.
Mizele României, reliefate de Klaus Iohannis la summitul de la Budapesta
În cadrul discuțiilor, președintele Iohannis a punctat rolul semnificativ al competitivității în cadrul acțiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condițiile în care Uniunea dorește să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. De asemenea, șefului statului a făcut referire la importanța unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcțiilor prioritare de consolidare a competitivității, cu luarea în considerare a rolului acțiunii europene în toate domeniile: creștere economică și investiții, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia – energie, transport, digital), apărare, educație sau combaterea schimbărilor climatice.
Președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra importanței unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ținte și termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităților tuturor statelor membre.
Șeful statului a evidențiat, totodată, că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete și, în același timp, unul dintre factorii cheie ai competitivității. În acest sens, a insistat că politica de coeziune și convergența trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acțiunile viitoare de consolidare a competitivității Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potențialului Pieței Unice, ca motor al coeziunii și al competitivității europene. A susținut, de asemenea, importanța eliminării tuturor barierelor din Piața Unică și asigurarea deplină a libertății de circulație pe toate componentele sale, pentru a obține o Piață Unică complet funcțională.
Șeful statului a pledat, în același timp, pentru consolidarea conectivității, inclusiv a interconectivității cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.
Președintele Klaus Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea și modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susținerea eforturilor de creștere a competitivității industriilor mari consumatoare de energie și asigurarea unor condiții favorabile pentru o dezvoltare unitară și echilibrată a capacităților de producție în cadrul UE. A evidențiat, totodată, necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să țină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum țara noastră.
În ceea ce privește energia, șeful statului a reliefat disparitățile regionale înregistrate de prețurile la energie. A arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenție pentru a asigura o tranziție verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat și rezilient este esențial pentru creșterea competitivității globale a Uniunii. În acest sens, președintele a exprimat susținere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la prețuri accesibile, sigure și curate pentru toți cetățenii și întreprinderile din UE, precum și o conectivitate sporită.
În context, președintele a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor țări partenere precum Ucraina și Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securității, dar și din cea a competitivității UE și a vecinătății sale.
În ceea ce privește aspectele de finanțare a acțiunilor de creștere a competitivității, Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un mix de surse publice și private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivității europene.
Șeful statului a evidențiat faptul că atingerea obiectivelor de creștere a competitivității și a dublei tranziții va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerența acestora cu politica socială și de a oferi beneficii tangibile și bunăstare cetățenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziția energetică și digitală este justă și incluzivă și nu va duce la creșterea decalajelor sociale.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creșterii competitivității generale a UE, subliniind că poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.
Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
Discuțiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat și rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele alegerilor și subliniind importanța Parteneriatului Strategic dintre UE și Statele Unite, care este vital pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor de pe ambele continente și dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienței și a competitivității UE este cu atât mai necesară și relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relația cu SUA.
CONSILIUL EUROPEAN
Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE
Published
3 days agoon
November 8, 2024Reformele economice în UE au devenit “încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, a avertizat vineri Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier italian, venit la Budapesta pentru a le prezenta liderilor europeni propunerile sale la un summit european informal ce are pe agendă problema competitivităţii economiei europene. Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.
Înaintea reuniunii informale a Consiliului European, fostul prim-ministru italian a declarat că “sentimentul de urgență a fost mai mare decât acum o săptămână”, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA. “Unele dintre sugestii … erau urgente chiar și înainte, deoarece economia europeană stagna; ele sunt și mai urgente astăzi”, a spus Draghi pentru Politico Europe.
Liderii UE s-au reunit într-un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul lui Draghi publicat în septembrie, care recomandă acoperirea urgentă a unui deficit de investiții de 800 de miliarde de euro pe an, dar și raportul întocmit de un alt fost prim-ministru italian Enrico Letta privind valorificarea pieței unice. Summitul s-a încheiat cu o conferință de presă a președintelui Consiliului European, Charles Michel, aflat la ultimul său summit în această capacitate, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a gazdei reuniunii, premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE.
The path towards our future competitiveness is clear.
This is thanks to the invaluable work of Mario Draghi.
And to the dedication of European leaders.
So let us move forward, and fast.
The Draghi report shows the way ↓ https://t.co/qzaqAWXnRE
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 8, 2024
“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus președintele Consiliului European Charles Michel, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”. “Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, referindu-se la strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.
“Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.
Fără schimbări radicale, UE va trăi “o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.
Competitivitatea se află în centrul celui de-al doilea mandat al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că se va inspira din concluziile raportului Draghi. Însă, în condiţiile intereselor divergente şi dezacordurilor ideologice între statele UE, reuşita iniţiativei de reforme şi investiţii nu este deloc garantată.
Însă, după șocul provocat de victoria lui Trump, recomandările lui Draghi ar putea contribui la un nou impuls, chiar dacă două dintre cele mai mari economii ale UE, Franța și Germania, sunt implicate în probleme interne, cu Berlinul aflat într-un colaps al coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron aflat sub presiunea extremei drepte.
Cel mai recent, Macron și Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei. Macron a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic, în vreme ce Scholz a recunoscut că Raportul cuprinde “numeroase îmbunătăţiri şi inovaţii de care (Europa) are nevoie”, lăsând impresia că nu are vreun sentiment al urgenţei implementării ideilor propuse.
Aceste diferențe de optică au lăsat impresia că raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” pe care o reclamă Berlinul la adresa Parisului și “priorități diferite” pe care Franța le observă în privința Germaniei.
Imediat după ce Donald Trump a revendicat victoria la alegerile din Statele Unite, Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context, cooperând cu Statele Unite ale Americii și apărându-ne interesele și valorile”.
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
Însă, constată AFP, dincolo de declaraţia de principiu de la summitul desfăşurat la Budapesta, statele UE riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile. Pe lângă problema finanţării, interesele lor sunt divergente şi în ce priveşte piaţa capitalurilor, o veche problemă nerezolvată a summiturilor europene, crearea unei uniuni a telecomunicaţiilor, energiei sau industriilor de apărare.
“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.
În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.
De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.
CONSILIUL EUROPEAN
Europa este în al 11-lea ceas, iar supraviețuirea sa competitivă este în joc, avertizează Charles Michel: În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul global s-a înjumătățit
Published
4 days agoon
November 7, 2024Europa este în al unsprezecelea ceas, cu ponderea UE în PIB-ul global înjumătățindu-se în ultimele două decenii, a avertizat joi președintele în funcție al Consiliului European, Charles Michel, cel care va prezida joi și vineri ultimul său summit european înainte de a pleca din funcție.
Liderii UE se vor întruni joi seară și vineri la Budapesta pentru un summit informal în contextul președinției maghiare a Consiliului UE, precedat de cel de-al cincilea summit al Comunității Politice Europene.
În scrisoarea de convocare a reuniunii, Michel le-a transmis liderilor că reuniunea Consiliului European va fi dedicată consolidării competitivității noastre și nu și-a ascuns îngrijorarea.
“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus el, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”.
“Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, precizând că discuțiile, la care vor participa și fostul premier italian Mario Draghi și președinta BCE Christine Lagarde, vor viza strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.
Mesajul său reprezintă un ecou al avertismentului președintelui francez Emmanuel Macron, care a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic.
Potrivit președintelui Consiliului European, aceste strategii trebuie să promoveze inovarea, să valorifice punctele forte ale pieței unice și să sprijine creșterea durabilă.
“Aș dori să avem un adevărat schimb de opinii politice cu privire la modul de finanțare a ambițiilor noastre și la instrumentele pe care le avem la dispoziție. Sunt încrezător că, prin valorificarea forței noastre colective, putem face progrese semnificative care vor pune bazele lunilor următoare”, a conchis Michel, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.
Context. Rapoartele Draghi și Letta, punctele de plecare în cursa globală pentru supraviețuire geopolitică
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.
În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).
Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.
Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.
Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Donald Trump și Olaf Scholz s-au declarat ”pregătiţi să lucreze împreună pentru revenirea păcii în Europa”
Majoritatea românilor consideră adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională, arată un sondaj al Băncii Europene de Investiții
Cancelarul german Olaf Scholz vrea să reia „în curând” dialogul cu Vladimir Putin pentru a discuta despre conflictul din Ucraina
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială