Piața unică reprezintă principalul motor economic al Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), care a votat în favoarea raportului intitulat ”Întărirea pieței unice: viitorul liberei circulații a serviciilor”.

Parlamentul European, reunit în perioada 18-21 ianuarie în prima sesiune plenară din acest an, a adoptat raportul privind consolidarea pieței unice prin care semnalează că ”libera circulație a serviciilor în cadrul pieței unice trebuie să fie pe primul loc în prioritățile politice”.

”Consecințele economice ale pandemiei de coronavirus au dus la urgentarea exploatării întregului potențial al sectorului serviciilor pentru creștere economică și pentru locuri de muncă. (…) În întreaga Uniune Europeană, întreprinderile și lucrătorii ar trebui să poată circula liber pentru a-și oferi serviciile, dar punerea în aplicare și asigurarea respectării insuficiente a normelor privind piața unică, procedurile electronice neadecvate, restricțiile de reglementare impuse prestatorilor de servicii și obstacolele în calea accesului la profesiile reglementate continuă să creeze bariere care privează cetățenii de locuri de muncă, privează consumatorii de opțiuni și antreprenorii, în special IMM-urile, microîntreprinderile și persoanele care desfășoară o activitate independentă, de oportunități”, este precizat în documentul mai sus amintit.

De asemenea, Parlamentul European a îndemnat statele membre să se ”se angajeze pe deplin în digitalizarea serviciilor publice și să pună în aplicare toate componentele sistemului de schimb electronic de informații în materie de securitate socială, pentru a consolida cooperarea dintre statele membre și instituțiile de securitate socială și pentru a facilita mobilitatea liberă și echitabilă a lucrătorilor din UE”.

În acest sens, Legislativul european a invitat ”statele membre să îmbunătățească cooperarea și schimbul de informații privind sistemele de securitate socială” și să fixeze ”obiective naționale anuale pentru deschiderea comerțului cu servicii și să efectueze evaluări în acest sens”.

Parlamentul European a recomandat, în egală măsură, ”Comisiei să utilizeze tabloul de bord al pieței unice pentru a evidenția deschiderea comerțului cu servicii în statele membre, așa cum se exemplifică în tabloul de bord european privind inovarea, întrucât acest lucru ar permite statelor membre să își asume angajamente credibile, concrete și măsurabile pentru îmbunătățirea performanței lor în materie de implementare și punere în executare în domeniul comerțului cu servicii în interiorul UE”.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care au discutat despre strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela și relația UE – Egipt.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Arrival and doorstep statement by @BogdanAurescu #RO at the #ForeignAffairs Council, taking place on 25 January 2021, in Brussels. On the #Navalnycase
“I will reiterate Romania’s condemnation of the arrest of Mr. #Navalny, which is unacceptable.”https://t.co/TLLPll2RNP

— EU Council TV News (@EUCouncilTVNews) January 25, 2021

Anterior, ministrul român de externe a participat și la o videoconferință de coordonare a miniștrilor de externe din PPE.

“De fapt, opoziția, chiar și non-parlamentară sau non-sistemică, beneficiază de drepturi, și eu cred că acestea trebuie recunoscute de către autorități”, a mai spus el, având în vedere că România s-a numărat printre primele state UE care au condamnat arestarea lui Navalnîi, iar mai mulți oficiali europeni, inclusiv liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, au cerut noi sancțiuni din partea țărilor UE împotriva Rusiei.

De asemenea, și Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a solicitat eliberarea imediată a lui Navalnîi, precum și abandonarea lucrărilor la gazoductul Nord Stream 2.

În ce privește viitorul relațiilor transatlantice, Aurescu le-a sugerat omologilor săi “o abordare strategică de consolidare a parteneriatului transatlantic”. 

“Am subliniat necesitatea de a trata cu prioritate reziliența strategică transatlantică pentru a limita dependențe și pentru a resuscita parteneriatul nostru esențial”, a adăugat el.

Reuniunea miniștrilor de externe europene a avut loc, de altfel, și în contextul unor convorbiri telefonice pe care președintele SUA Joe Biden le-a avut deja cu prim-ministrul britanic Boris Johnson și cu președintele francez Emmanuel Macron, manifestând angajamentul său pentru relația transatlantică prin intermediul consolidării NATO și a parteneriatului Uniunea Europeană – Statele Unite.

On t/future of t/🇪🇺🇺🇸 relations, I suggested a strategic approach to consolidate our coordination and transatlantic partnership. I underlined t/need to address #Transatlantic #StrategicResilience as a priority in order 2 limit dependencies & revive our essential partnership #FAC pic.twitter.com/FWSRw4XRIV

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 25, 2021

Șeful diplomației române a prezentat și evoluțiile privind înființarea și găzduirea de către România a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC). 

România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să faciliteze conectarea actorilor relevanți în domeniu și crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.   

During #FAC 2day I’ve introduced RO initiative to set up t/Euro-Atlantic Resilience Centre, responding t/need 2 jointly address at EU, NATO and partners level #resilience as 🔑component of our shared #security &connect relevant actors in t/field 2 advance #research #GoodPractices

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 25, 2021

“UE nu poate fi în siguranță dacă vecinii săi nu sunt în siguranță”, a mai transmis Aurescu, cu prilejul unei dezbateri privind strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, România pledând pentru crearea unui mecanism care să faciliteze accesul la vaccinuri pentru țările din Parteneriatul Estic și din Balcanii de Vest.

During #FAC 2day I reiterated RO support 4 creating a mechanism 2 facilitate access 2 vaccines 4 EU neighbors, incl 4 states of #EasternPartnership& #WesternBalkans, and 4 EU 2 offer support 4 their vaccination plans. EU cannot be healthy&safe if our neighbors aren’t healthy&safe

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 25, 2021

Ministrul de externe a salutat, în cadrul reuniunii, și prezentarea făcută de omologul său japonez, cu privire la regiune indo-pacifică deschisă și liberă.

Reamintind provocările actuale, oficialul român a propus o cooperare consolidată a UE cu Japonia, în sprijinul promovării unei ordini globale bazate pe reguli, respect pentru dreptul internațional și drepturile omului și libertățile fundamentale. Ministrul Bogdan Aurescu a susținut, de asemenea, o abordare strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacificului, inclusiv prin implicarea SUA și a statelor cu viziuni similare din regiunea Asiei de Sud-Est. 

During #FAC🇪🇺 2day I welcomed t/presentation of FM @moteging of 🇯🇵 vision 4 a Free&Open Indo-Pacific Region, as we share similar objectives – upholding rules-based int’l order & #HumanRights. 🇷🇴 supports a strategic EU approach of Indo-Pacific, in synergy w/like-minded partners pic.twitter.com/um6RNKTpPM

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 25, 2021

Nu în ultimul rând, în dezbaterile privind diplomația climatică și energetică, Aurescu a arătat că un rol activ al UE la nivel internațional în domeniul schimbărilor climatice este esențial în condițiile în care Uniunea a dezvoltat unul dintre cele mai ambițioase cadre de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice. 

Subiectul a fost discutat și vineri în cadrul unei videoconferință a miniștrilor de externe europeni cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, aceasta reprezentând primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington. Și cu acea ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

At #FAC🇪🇺 2day I expressed RO support 4 EU #ClimateDiplomacy efforts globally in convincing our partners 2 embrace t/climate neutrality goal. We must work 2 attain #ParisAgreement goals & positive results 4 #COP26 in cooperation w/our partners, consolidate global #EnergySecurity

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 25, 2021

Comisia Europeană a propus luni o actualizare a recomandărilor Consiliului publicate în luna octombrie a anului trecut privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această actualizare vine pe fondul identificării unor noi tulpini a noului coronavirus, care face virusul să facă mai contagios, dar și a creșterii numărului de cazuri confirmate cu COVID-19 în mai multe state membre UE.

Astfel, Comisia Europeană descurajază călătoriile neesențiale, evitând în același timp închiderea frontierelor sau interdicții generalizate de călătorie, garantând astfel funcționarea pieței unice și o activitate neîntreruptă privind lanțurile de aprovizionare.

În acest context, sunt necesare acțiuni țintite în vederea unei abordări coordonate la nivel european cu privire la măsurile care limitează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia Europeană propune măsuri în două domenii în care statele membre au convenit deja să colaboreze:

1. o actualizare a codului comun de culori pentru cartografierea zonelor de risc,

2. măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat.

O actualizare a codului comun de culori

Pe lângă culorile verde, portocaliu, roșu și gri, cuprins în codul comun de culori, Comisia Europeană propune introducerea unei noi culori, cea de ”vișiniu”, care este atribuită zonelor unei virusul se răspândește cu repeziciune. Acesta se va aplica zonelor unei numărul total de noi cazuri de COVID-19 semnalate este mai mare de 500 la 100.000 de locuitori în cursul unei perioade de 14 zile.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va contiua să publice versiunile acualizate la hărții, bazate pe datele oferite de statele membre.

Măsuri mai stricte pentru persoanele care vin din zone cu risc ridicat

Comisia Europeană descurajează călătoriile neesențiale până când situația epidemiologică se îmbunătățește semnificativ. Această recomandare face trimitere cu precădere la călătoriile spre și dinspre zonele ”vișiniu”.

Pentru cetățenii care vin dinspre o astfel de zonă, statele membre ar trebui să solicite un test înainte de a intra pe teritorul țării și să intre în carantică, în conformitate cu recomandările comitetelor de sănătate publică și practicilor adoptate de mai multe state membre.

Având în vedere că a crescut capacitate de testare a statelor membre, Comisia Europeană consideră că solicitarea unui test negativ poate fi extinsă și la zonele încadrate în prezent în categoria ”portocaliu”, ”roșu” sau ”gri”.

Cetățenilor care se întorc în țara membră UE în care are reședința ar trebui să li se permită să efectueze acest test după sosire.

Luând în calcul riscurile legate de creșterea numărului mare de infectări, Executivul european recomandă statelor membre, pe baza liniilor directoare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, să adopte, să mențină sau să consolidereze măsurile non-medicale, precum recomandarea de a rămâne în case și de a închide, pe durată limitată, anumite sectoare, în special în zonele încadrate în categoria ”roșu închis”.

De asemenea, Executivul european consideră că țările ar trebui să crească numărul de teste efectuate și să sporească acțiunile de scvențiere a cazurilor COVID-19 pentru a avea informații cu privire la răspândirea noii tulpini de SARS-CoV-2.

În același timp, statele membre ar trebui să se asigure că este evitată întreruperea călătoriilor esențiale, menținând fluxul de transport și a lanțurilor de aprovizionare.

În luna septembrie a anului trecut, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19, care a fost adoptată la 13 octombrie.

O abordare bine coordonată, previzibilă și transparentă cu privire la adoptarea de restricții privind libera circulație a oamenilor și a mărfurilor este necesară pentru a se preveni răspândirea virusului, a se asigura protecția sănătății cetățenilor și a se menține libera circulație în interiorul Uniunii, în condiții de siguranță.