Connect with us

INTERNAȚIONAL

La 10 de ani de la summitul de la București, Georgia și Macedonia așteaptă deschiderea ușilor către NATO și concretizarea aspirațiilor euro-atlantice

Published

on

Corespondență de la NATO

Georgia și Macedonia sunt țările partenere ale NATO care au cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, în vreme ce Ucraina speră să își revigoreze relația cu Alianța Nord-Atlantică după ce Ungaria a blocat în ultimele luni reuniunile ministeriale între NATO și Kiev. La un deceniu distanță de la summitul de la București, când aliații au recunoscut aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei și Ucrainei și când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, autoritățile de la Tbilisi și Skopje emit mesaje tot mai solide cu privire la aderarea lor la NATO.

FOTO: NATO

Summitul NATO va cuprinde pe agenda sa, în premieră, o reuniune dedicată evoluțiilor de securitate în regiunea Mării Negre, întrunire la care vor participa, alături de cele 29 de țări membre, și statele-partenere Georgia și Ucraina în care va fi reafirmat și sprijinul pentru cele două țări menționate.

“Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, informează Administrația Prezidențială de la București într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

EU Observer reamintește că atât Muntenegru, care a aderat recent la NATO, cât și Macedonia, care urmează să aibă un culoar favorabil după acordul istoric cu Grecia, că ”Georgia a înregistrat progrese cel puțin la fel de mari, dacă nu mai bune, prin comparație cu cele două țări balcanice”.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan.

Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO, precizează sursa citată.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Din perspectiva NATO, ”sprijinirea eforturilor de reformă ale Georgiei și a obiectivului său de integrare în instituțiile euro-atlantice reprezintă o prioritate a cooperării” dintre cele două părți.

Pe de altă parte, nu de puține ori, analiștii și experții internaționali au catalogat politica ușilor deschise a NATO drept una ”inconsecventă, selectivă și influențată de Rusia”, în contextul în care Georgia a înregistrat progrese notabile, dar acțiunile Moscovei în regiune – de la Războiul din Georgia la anexarea Crimeei – au afectat această politică.

În privința Ucrainei, situația este mai complicată. Cooperarea dintre NATO și autoritățile de la Kiev a fost sistematic șicanată de blocarea reuniunilor Comisiei NATO-Ucraina de către Ungaria, stat membru al Alianței, în contextul legii educației din Ucraina.

Recent, Ucraina a reușit să ajungă la un acord de principiu cu Budapesta pentru a evita excluderea sa de la summitul aliat, care are loc la zece ani de la summitul din București, când și aspirațiile euro-atlantice ale Kievului au fost acceptate de țările aliate.

T0t zece ani de la o frână impusă extinderii au trecut și pentru Macedonia. Spre deosebire de raporturile NATO cu Georgia și Ucraina, relațiile cu Skopje sunt consistent diferite. În primul rând, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena privind noul nume al Macedoniei este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

Imediat după semnarea acestei înțelegeri, NATO a cerut finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică. Recent, acordul dintre cele două părți a fost ratificat în Parlamentul macedonean.

În al doilea rând, Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului, fapt concretizat recent.

Cele mai recente extinderi ale NATO au avut loc în 2009, prin aderarea Albaniei și a Croației, și în 2017, prin accederea Muntenegrului. Oricare altă aderare ar determina creșterea numărului membrilor Alianței Nord-Atlantice la 30.

NATO a fost fondată în anul 1949, la debutul Războiului Rece, de către 12 state din zona Atlanticului de Nord.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

Published

on

© President Biden/ Twitter

Președintele american, Joe Biden, a condamnat sâmbătă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie, înjunghiat în cursul unei conferințe din statul New York.

”Salman Rushdie – cu viziunea sa asupra umanității, cu simțul său inegalabil pentru poveste, cu refuzul său de a fi intimidat sau redus la tăcere – reprezintă idealuri esențiale, universale. Adevărul, curajul, reziliența, capacitatea de a împărtăși idei fără teamă, acestea sunt elementele de bază ale oricărei societăți libere și deschise. Iar astăzi, ne reafirmăm angajamentul față de aceste valori profund americane, în solidaritate cu Rushdie și cu toți cei care susțin libertatea de exprimare”, a precizat liderul american într-un comunicat al Casei Albe.

Biden a completat că se ”roagă împreună cu toți americanii și oamenii din întreaga lume, ne rugăm pentru sănătatea și recuperarea sa”.

Un mesaj similar a transmis și cancelarul german, Olaf Scholz.

”Ce act josnic! Lumea are nevoie de oameni ca tine (n.r. Salman Rushdie), care nu se lasă intimidați de ură și care apără fără teamă libertatea de exprimare”, a scris oficialul german într-un mesaj pe Twitter, transmițându-i scriitorului însănătoșire grabnică.

La rândul lor, președinții Parlamentului European și Consiliului European, Roberta Metsola, respectiv Charles Michel, dar și liderul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Boris Johnson, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© Emmanuel Macron - Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Continue Reading

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.2 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.4 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA8 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO8 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO23 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE1 day ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending