Connect with us

CONSILIUL UE

La 11 ani de la aderare, Bulgaria preia președinția rotativă a Consiliului UE: ”Visul european este încă în viață, iar Europa Unită este destinul nostru comun”

Published

on

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria preia în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii.

FOTO: eu2018bg.bg

Sub motto-ul ”Uniți suntem puternici”, președinția bulgară ce va fi asigurată de guvernul condus de Boyko Borisov debutează în aceeași zi în care Bulgaria aniversează 11 ani de când a aderat la Uniunea Europeană, promițând să își construiască mandatul pe patru priorități cheie: viitorul Europei și cel al tinerilor, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economie digitală.

”Principala valoare a proiectului european a fost eliminarea liniilor de divizare și unirea unui continent fracturat în jurul viselor cetățenilor – de pace, libertate, democrație, prosperitate și dreptate. Summit-urile UE de la Bratislava și Roma au arătat clar că, în ciuda Brexit-ul, visul european este încă în viață și că o Europă unită este destinul nostru comun. Europa continuă să fie cel mai atractiv loc din lume pentru a trăi”, este mesajul care acompaniază programul și prioritățile președinției bulgare, care va succeda Estonia, țara care a deținut președinția semestrială a Consiliului între 1 iulie și 31 decembrie 2017.

Prioritățile Sofiei: ambiții mari pentru cea mai puțin dezvoltată țară din Uniunea Europeană

Aflată într-un trio de președinții cu Estonia și cu Austria, în care țările angrenate își stabilesc obiective pe termen lung (18 luni), Bulgaria a cuprins în prioritățile întocmite de guvern o parte din eforturile făcute de guvernul de la Tallin, îndeosebi în direcția securității și a agendei digitale.

FOTO: eu2018bg.bg

Astfel, prioritățile ce vizează ”securitatea și stabilitatea” și ”economia digitală” s-au regăsit și în rândul obiectivelor asumate de Estonia enunțate drept o ”O Europă sigură și securizată” și ”O economie europeană deschisă și inovatoare”.

Separat însă, guvernul de la Sofia și-a asumat ca priorități dezbaterea și acțiunile comune ale țărilor UE pentru viitorul comun al Europei și promovarea unei agende cu perspective europene pentru țările Balcanilor de Vest.

1) Europa, în pragul unor reforme care să o facă mai puternică, mai unită și mai democratică

Cu o dezbatere privind viitorul Europei puternic ranforsată de documente cheie, lideri politice și agende strategice adoptate, Bulgaria menține linia acesteia în condițiile în care următoarele 16 luni reprezintă atât finalul de mandat al actualului Parlament European, cât și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Parafrazând discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, președinția bulgară își asumă să sprijine coeziunea economică și socială, un principiu vital și pentru această țară, în condițiile în care dosare precum Cadrul Financiar Multianual, Politica Agricolă Comună și Uniunea Economică și Monetară, care sunt teme centrale în această perioadă.

2) Stabilitatea și securitatea Europei

Una dintre prioritățile care au fost incluse și în mandatul președinției estoniene, securitatea și stabilitatea Europei beneficiază de un context favorabil în condițiile progreselor majore făcute în direcția unei uniuni a apărării.

Mai multe decizii comune privind securitatea frontierelor externe ale UE, un sistem de gestionare mai eficientă a migrației și pregătirea unei fundații solide pentru o Uniune a Apărării, prin implementarea cooperării structurate permanente, se numără printre obiectivele anunțate de guvernul de la Sofia.

3) Perspectivele europene și conectivitatea Balcanilor de Vest

Pe de altă parte, Bulgaria aduce pe agenda președinției sale problematica Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Cu toate acestea, mesajul transmis de Sofia nu este menit să acorde false speranțe țărilor care aspiră să devină parte a Uniunii Europene.

Bulgaria dorește să utilizeze cât mai bine expertiza regională, fără a crea așteptări false, să sprijine reformele legate de aderarea la UE a statelor din Balcanii de Vest și să le pună pe acestea pe agenda priorităților UE privind pacea și stabilitatea în regiune. În același timp, Președinția va depune eforturi pentru a oferi mai mult sprijin geopolitic și economic Balcanilor de Vest prin îmbunătățirea conectivității lor rutiere, feroviare, aeriene, digitale, educaționale și energetice cu UE”, argumentează guvernul de la Sofia.

De altfel, pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali.

4) Economia digitală și competențele pentru viitor

Punând accent pe dosare concrete precum pachetul pentru securitate cibernetică, directiva de protejare a drepturilor de autor, fluxul liber al datelor cu caracter non-personal, codul e-comunicațiilor, domeniul e-privacy, guvernul bulgar și-a asumat ca prioritate finalizarea pieței unice digitale a Uniunii Europene și a economiei digitale și a competențelor în materie.

Mari speranțe exprimate de președintele Comisiei Europene

Președinția bulgară este așteptată cu mari speranțe de către liderul Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care declara recent în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul bulgar că ”Europa face parte din ADN-ul Bulgariei”.

FOTO: European Commission

”Încă din prima zi după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria s-a comportat ca un membru fondator, în timp ce alte țări fondatoare nu se comportă mereu ca membre fondatoare”, a spus Juncker, cel care în discursul său privind Starea Uniunii făcea un apel pentru integrarea Bulgariei și a României în Spațiul Schengen.

Cooperarea româno-bulgară: în 12 din următoarele 18 luni, Bulgaria și România vor fi la președinția Consiliului UE

Lilyana Pavlova, ministrul bulgar pentru președinția la Consiliul UE (FOTO: eu2018bg.bg)

De altfel, în luna decembrie înaintea unei dezbateri în plenul Parlamentului European privind lărgirea Spațiului Schengen prin aderarea Bulgariei, României și Croației, eurodeputaţii români şi bulgari s-au angajat să colaboreze pentru a garanta preşedinţii de succes ale Bulgariei și României la Consiliul UE în 2018 și 2019.

Mai mult, cele două delegații au adoptat și o declarație comună pentru susținerea aderării țărilor lor la spațiul Schengen, la întrevederi participând și ministrul Președinției Bulgare a Uniunii Europene, Lilyana Pavlova și ministrul român al afacerilor europene, Victor Negrescu.

Dincolo de aderarea comună la Uniunea Europeană – 1 ianuarie 2007 – , problematica aderării la Spațiul Schengen, dar și monitorizarea lor sub mecanismul MCV, Bulgaria și, ulterior, România vor deține în 12 luni din următoarele 18 președinția rotativă a Consiliului UE.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Actualul trio este format din Estonia (iulie-decembrie 2017), Bulgaria (ianuarie-iunie 2018) și Austria (iulie-decembrie 2018). Următorul trio va fi deschis de România (ianuarie-iunie 2019), care va fi urmată de Finlanda (iulie-decembrie 2019) și de Croația (ianuarie-iunie 2020).

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către omologii săi europeni: Comunicarea măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a vineri, prin sistem video-conferință, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, al cărei principal punct de discuție a fost răspunsul internațional la pandemia de COVID-19 și coordonarea concretă la nivelul UE și al statelor membre pentru a putea răspunde adecvat nevoilor directe ale cetățenilor europeni, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Un accent important a căzut pe dimensiunea întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false.

“În privința întăririi eforturilor de comunicare strategică la nivelul UE pentru combaterea mesajelor false, ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția asupra necesității utilizării tuturor instrumentelor UE în domeniu, inclusiv comunicarea dinamică, transparentă și directă cu cetățenii. A accentuat faptul că UE trebuie să promoveze mesaje strategice în susținerea valorilor democratice care stau la baza societăților europene. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România s-a alăturat demersului recent cu privire la publicarea unei declarații a miniștrilor de externe UE prin care se reiterează adeziunea fermă față de principiile statului de drept, democrației și libertății de exprimare. A subliniat că o mai bună reflectare în comunicarea publică a măsurilor adoptate de UE în combaterea pandemiei, cu impact direct pentru cetățeni, reprezintă cea mai bună modalitate de contracarare a știrilor false, defăimătoare, care au proliferat în ultima perioadă“, transmite MAE referitor poziția exprimată de șeful diplomației române către omologii săi din UE.

Precizările lui Aurescu au survenit în contextul în care Task force-ul East Stratcom pentru combaterea dezinformării și propagandei al Servicului European pentru Acțiune Externă a depistat peste 150 de cazuri de propagandă și dezinformare venite dinspre Rusia în ultimele săptămâni cu privire la coronavirus. Conform rapoartelor realizat de SEAE, dezinformările care provin din surse pro-Kremlin se referă la faptul că pandemia de coronavirus ar fi o minciună sau că virusul COVID-19 este o armă biologică. Totodată, raportul susține că Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi. De asemenea, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat recent într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Potrivit MAE, în cadrul videoconferinței miniștrilor afacerilor externe au fost trecute în revistă acțiunile europene comune de repatriere, cooperarea în statele terțe și aportul esențial al Serviciului European de Acțiune Externă, al Comisiei Europene și delegațiilor UE din statele non-UE în vederea continuării acestor demersuri.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat convocarea de către Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri externe și Politica de securitate, a acestei video-conferințe, considerând oportună o nouă discuție pe tema crizei generate de pandemia de COVID-19, pentru a urmări îndeaproape implementarea măsurilor de coordonare consulară necesare pentru facilitarea repatrierii cetățenilor statelor membre ale UE din state terțe și depășirea dificultăților ridicate de anumite restricții de circulație, cu accent pe libera circulație a transporturilor de marfă, mobilitatea de muncă transfrontalieră și tranzitul cetățenilor europeni care doresc să revină în statele lor din alte state UE.

Un alt aspect abordat a fost acela al cooperării internaționale, în cadrul ONU sau al altor formate multilaterale, context în care aportul UE și al statelor membre ale UE, reprezentând laolaltă cel mai mare donator internațional, este esențial, în special pentru statele vecine, aflate în situații fragile sau vulnerabile în fața crizei, inclusiv partenerii africani. În privința acestor eforturi conjugate la nivel UE, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijin pentru o abordare solidară și coordonată a crizei, inclusiv prin susținerea activă a rolului ONU și continuarea cooperării cu parteneri precum SUA, Japonia și Coreea de Sud, care dețin expertiză și resurse în privința gestionării crizei de COVID-19, pentru identificarea unor soluții specifice.

În privința statelor partenere, s-a referit cu prioritate la vecinii imediați, în principal statele Balcanilor de Vest și cele din Parteneriatul Estic. Astfel, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru pachetelor de sprijin adresate statelor din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic vizând gestionarea pandemiei, adoptate recent de către Comisia Europeană, și a evidențiat că acestea reprezintă încă o dovadă clară și concretă a implicării UE în vecinătatea sa, în etapele următoare fiind esențială sprijinirea statelor partenere în utilizarea la maximum a pachetului și urmărirea cu atenție a implementării acțiunilor circumscrise acestui cadru, în beneficiul cetățenilor.

În ceea ce privește sprijinul oferit de România ca urmare a unor solicitări punctuale din partea autorităților de la Chișinău, a arătat că facilitarea tranzitului pe teritoriul României a unor cetățeni ai Republicii Moldova, a transporturilor de mărfuri, inclusiv de produse medicale din România, toate acestea sunt parte a angajamentului țării noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE l-a numit pe fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak în funcția de reprezentant al special UE pentru relația Serbia-Kosovo

Published

on

© European Union 2016

Consiliul Uniunii Europene l-a numit vineri pe fostul ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák în funcția de reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și pentru alte probleme regionale din Balcanii de Vest, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Sarcinile noului reprezentant special al UE vor fi realizarea unei normalizări cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate și reconcilierea între partenerii din Balcanii de Vest, ajutându-i să depășească moștenirea trecutului și să contribuie la coerența și eficacitatea acțiunilor UE în Balcanii de Vest”, transmite sursa citată.

Lajčák își va prelua îndatoririle imediat, cu un mandat inițial de 12 luni.

Miroslav Lajčák este un diplomat slovac care a fost anterior ministru al Afacerilor Externe al Slovaciei și președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite pentru cea de-a 72-a sesiune (2017-2018).

El a fost reprezentantul special al UE pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2007-2009, în timp ce a acționat și ca Înalt Reprezentant al comunității internaționale de acolo.

În calitate de trimis personal al Înaltului Reprezentant al UE, Lajčák a negociat, organizat și supravegheat referendumul privind independența Muntenegrului din 2006 în numele Uniunii Europene.

Reprezentanții speciali ai UE promovează politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări, precum și probleme de interes sau interes deosebit pentru UE. Ei joacă un rol activ în eforturile de consolidare a reformelor, stabilității și statului de drept. Primii reprezentanți speciali ai UE au fost numiți în 1996.

În prezent, nouă reprezentanți speciali ai UE susțin activitatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro intră în vigoare la 1 aprilie. România va putea beneficia de peste 3 miliarde de euro

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. Cele două documente vor intra în vigoare la 1 aprilie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

Potrivit Consiliului UE, cheltuielile vor fi disponibile începând cu 1 februarie 2020 pentru a acoperi costurile deja suportate în eforturile de a salva vieți și de a proteja cetățenii. De asemenea, statele membre vor avea o mai mare flexibilitate pentru a efectua transferuri între programele politicii de coeziune, pentru a redirecționa resursele către cele mai necesare.

În ce privește sumele de care ar putea beneficia România din cadrul acestor ample măsuri, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

De asemenea, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde astfel sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibili în 2020 din acest fond.

Ambele documente au fost adoptate joi, într-o sesiune plenară extraordinară, de către Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending