Connect with us

COMISIA EUROPEANA

La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Pactul Ecologic European este mai mult decât o viziune. Este o foaie de parcurs pentru acțiune. Are 50 de obiective pentru anul 2050, pentru o Europă prietenoasă cu clima și cu natura. Obiectivul nostru este să reconciliem economia cu planeta noastră. Acesta este momentul ”omului pe lună” pentru Europa (…) Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”, a spus von der Leyen, în fața eurodeputaților, precizând că va solicita și sprijinul șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri în cadrul Consiliului European și unde vor căuta să ajungă la un consens pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Pactul prezentat împreună cu Frans Timmermans cuprinde o foaie de parcurs cu acțiuni destinate tuturor sectoarelor economiei, în special transportul, energia, agricultura și industriile precum cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor și produselor chimice.

”Pactul Ecologic European este noua noastră strategie de creștere, o creștere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viață și de muncă, de producție și de consum, astfel încât să trăim mai sănătos și să dezvoltăm capacitățile de inovare ale întreprinderilor noastre. Putem să participăm cu toții la tranziție și putem să beneficiem cu toții de oportunități. Vom ajuta economia noastră să devină un lider mondial, făcând prima mișcare și acționând rapid. Suntem hotărâți să reușim pentru binele acestei planete și al vieții care există aici, pentru binele patrimoniului natural al Europei, al biodiversității, al pădurilor și al mărilor noastre. Dacă arătăm restului lumii care este calea de urmat pentru a asigura durabilitatea și competitivitatea, putem convinge alte țări să ni se alăture”, a detaliat ea, într-o declarație ce însoțește comunicarea Comisiei Europene, solicitând Parlamentului European și Consiliului European să susțină această ambiție pentru viitorul economiei UE.

Potrivit comunicării publicate de Comisia Europeană în urma dezbaterii din plen, Pactul Ecologic European reprezintă inițiativa cu cele mai ambițioase ținte împotriva schimbărilor climatice din istorie.

Prima lege europeană privind clima

Pentru a consacra în legislație ambiția politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul ”act legislativ european privind clima”.

De asemenea, Comisia Europeană va prezenta Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator” pentru o alimentație durabilă și propuneri pentru o Europă lipsită de poluare.

Executivul european și-a propus majorarea obiectivelor Europei în materie de emisii pentru 2030, stabilind o traiectorie realistă de îndeplinire a obiectivului pentru 2050.

Comisia Europeană va prezenta un plan de investiții durabile: sunt necesare investiții suplimentare de 260 de miliarde de euro anual

Pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecolog European vor fi necesare investiții semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima și energia va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde EUR, reprezentând aproximativ 1,5 % din PIB-ul din 2018.

De asemenea, Comisia Europeană va prezenta la începutul anului 2020 un plan de investiții pentru Europa durabilă pentru a răspunde la nevoile de investiții.

Cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.

Un mecanism de tranziție echitabilă și un Pact privind clima

Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanțarea tranziției ecologice, Comisia Europeană va prezenta o strategie de finanțare ecologică în 2020.

Întrucât combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului presupune un efort comun, și nu toate regiunile și statele membre încep din același punct, Comisia Europeană va pune la punct un mecanism de tranziție echitabilă va sprijini acele regiuni care se bazează foarte mult pe activități foarte consumatoare de carbon. De altfel, țările UE au eșuat vara trecută să își asume obiectivul unei Europe decarbonizate până în anul 2050 întrucât Polonia s-a împotrivit unor angajamente care riscă să îi afecteze industria, solicitând pachete compensatorii menite să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor țării.

Mecanismul de tranziție echitabilă va sprijini cetățenii cei mai vulnerabili la tranziție, oferindu-le acces la programe de recalificare și oportunități de angajare în noi sectoare economice.

Totodată, în martie 2020, Comisia Europeană va lansa un ”Pact asupra climei” pentru a oferi cetățenilor un rol și un rol în conceperea de noi acțiuni, schimb de informații, lansarea de activități de bază și soluții de prezentare pe care ceilalți le pot urma.

Comunicarea Comisiei Europene: Care sunt principalele obiective pentru o Europă lider mondial în privința schimbărilor climatice?

– Un continent neutru din punct de vedere climatic, cu 0% emisii ale gazelor cu efect de seră, până în anul 2050;

– Decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor naturale;

– Propunerea primei legi europene privind clima până în luna martie a anului 2020;

– Până în vara anului 2020, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru a crește ținta pentru anul 2030 de reducere a gazelor cu efect de seră până la cel puțin 50% și înspre 55%;

– Decabornizarea sistemului de energie este considerată un obiecti critic în condițiile în care utilizarea energiei în sectoarele economice reprezintă 75% din emisiile de gaze cu efect de seră;

– În luna martie a anului 2020, Comisia Europeană va adopta o strategie industrială a Uniunii Europene;

– Reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră;

– Din punct de vedere financiar, aceste obiective pentru Pactul Ecologic European reclamă investiții financiare considerabile. Comisia Europeană estimează că pentru a atinge obiectivele asumate pentru anul 2030 sunt nececesare investiții anuale adiționare de 260 de miliarde de euro, reprezentând 1,5% din PIB-ul UE, alocarea a 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru climă și alocarea a minim 30% din Fondul InvestEU pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Published

on

© European Union, 2014

Comisia Europeană a decis joi să mobilizeze trei miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE.

În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia Europeană și-a asumat că “va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde de euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane de euro prin intermediul rescEU – rezerva de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene.

Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative, mai precizează executivul european.

Cele 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU sunt adăugate celor 80 de milioane de euro deja alocate luna trecută. De asemenea, acest anunț survine și în contextul în care România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre.

Astfel, prin noile măsuri, Comisia Europeană va fi în măsură:

  • să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
  • să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
  • să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, executivul european va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia Europeană va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia Europeană va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia Europeană recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Citiți și Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană își intensifică răspunsul împotriva COVID-19, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă.

Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Citiți și Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta Ursula von der Leyen a declarat că “numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem”.

“Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană”, a continuat ea.

100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

  • Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

  • Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

  • pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
  • fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
  • și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

  • Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

  • Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Taiwanul a donat 5,6 milioane de măști Uniunii Europene. Ursula von der Leyen: Apreciem acest gest de solidaritate

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit miercuri Taiwanului pentru donația de 5,6 milioane de măști de protecție acordată Uniunii Europene, calificându-l drept un “gest de solidaritate”.

“Acest focar global al coronavirusului necesită solidaritate și cooperare internațională. Actele de acest fel arată că suntem puternici împreună”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Taiwanul și-a majorat dramatic estimarea pentru cât ar cheltui pentru a ajuta economia să facă față impactului coronavirusului la 35 de miliarde de dolari miercuri și a declarat că va dona 10 milioane de măști pentru Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, notează Reuters.

Taiwanul înregistrează doar 329 de cazuri cu noul coronavirus și cinci decese, iar această țară insulară parțial recunoscută la nivel internațional s-a oferit în mod repetat să împărtășească cunoștințele și experiența sa cu comunitatea internațională.

Europa este continentul cel mai afectat de noul coronavirus, fiind pentru o perioadă de timp și epicentrul acestei pandemii, cu cele mai multe cazuri în Italia, Spania, Germania și Franța, reprezentând aproximativ 350.000 din cele 950.000 de cazuri la nivel global.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending