Extremiştii de dreapta ameninţă prosperitatea Germaniei, şi o ieşire din zona euro ar fi “o catastrofă economică pentru noi toţi”, a afirmat sâmbătă preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, într-un interviu acordat grupului de presă Funke, transmit Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

“Fac apel la toată lumea să nu subestimeze pericolul extremismului de dreapta“, a declarat Nagel, adăugând că extremismul îi descurajează pe investitori şi pe lucrătorii calificaţi care vin în Germania de peste hotare.

Şeful Bundesbank, cea mai mare bancă centrală din UE, a avertizat şi asupra ieşirii Germaniei din zona euro sau din Uniunea Europeană, pe care a descris-o ca “piatra de temelie a prosperităţii noastre”.

Fără a încerca să minimizeze dificultăţile cu care se confruntă ţara, Nagel a subliniat că piaţa forţei de muncă din Germania s-a menţinut stabilă şi şomajul este la un nivel redus.

Oficialul german a cerut mai multă ambiţie în privinţa reducerii taxelor şi a birocraţiei. Legea privind oportunităţile de dezvoltare conţine mai puţine facilităţi fiscale decât s-a planificat iniţial, dar importantă este acum implementarea ei, a declarat Nagel.

Nivelul facilităţilor fiscale era iniţial planificat la şapte miliarde de euro, dar a fost redus la 3,2 miliarde de euro pe an.

Poziția publică exprimată de șeful Băncii Centrale cu sediul la Frankfurt este parte a unui efort instituțional susținut la nivelul Germaniei de a ridica nivelul de conștientizare privind pericolul extremei-drepte. Luna trecută, Ministerul german de Interne a prezentat o serie de măsuri pentru apărarea democrației în fața amenințării reprezentate de extrema-dreaptă.

Potrivit sondajelor, partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania este cotat cu locul al treilea la alegerile europene din 9 iunie, profitând de slăbirea social-democraților și a partenerilor săi de guvernare și devansându-i pe Verzi și pe Liberali, partenerii juniori în această coaliție.

Un procent de 58% dintre cetățenii statelor membre care nu au aderat la zona euro sunt în favoarea introducerii monedei unice, cu cetățenii maghiari și români fruntași în acest top, arată Comisia Europeană într-un Eurobarometru difuzat duminică și în care cetățenii Bulgariei, Cehiei, Poloniei, României, Suediei și Ungariei au fost întrebați ce părere au despre euro.

Potrivit sursei citate, 58% sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor, Ungaria (72%) și România (71%) ocupând primele locuri.

De asemenea, 84% sunt de acord că vor reuși să se adapteze la euro.

Un procent 73% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani spun că euro a avut un impact pozitiv asupra țărilor care îl folosesc.

 În general, 62% dintre cei care au utilizat moneda euro consideră că a avut un efect pozitiv.

Cea mai recentă extindere a zonei euro a avut loc la 1 ianuarie 2023, când Croația a adoptat moneda unică europeană, ceea ce a adus numărul statelor membre din zona euro la douăzeci, 

Raportul de convergență 2022 care analizează rezultatele statelor care s-au angajat să adere la moneda unică, prezentat în vara anului trecut, atestă că România este singurul stat care, la fel ca și în precedentul raport din 2020, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune.

Țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în 2020, când a fost prezentat raportul care constata că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

“Având în vedere evaluarea sa privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea cerințelor de criteriilor de convergență și ținând seama de factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile de adoptare a monedei euro”, se arată în detaliile raportului cu privire la țara noastră.

Criteriile de aderare la zona euro vizează stabilitatea prețurilor, finanțele publice (deficit și datorie publică), rata de schimb și convergența dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria ar putea adera la zona euro începând cu 1 ianuarie 2025, dacă va îndeplini toate criteriile de aderare, a susținut joi vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Data aderării este atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la Maastricht. Poate 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”, a apreciat joi Valdis Dombrovskis într-un interviu acordat postului bulgar de televiziune Nova TV.

Oficialul european, care se află zilele acestea într-o vizită oficială la Sofia, a explicat că, în mod tradițional, țările au aderat la zona euro la începutul anului deoarece este mai practic așa.

Săptămâna trecută, Bulgaria, prin ministrul său de Finanțe, Rossitsa Velkova, a anunțat că renunță la data țintă de 1 ianuarie 2024 pentru a adopta moneda unică europeană, având în vedere că nu a reușit să-și îndeplinească angajamentele în acest sens, anunță aceeași sursă mai sus citată.

Țara vecină trece prin perioade politice tulburi, urmând să organizeze în luna aprilie cea de-a cincea rundă de alegeri din ultimii doi.

În lipsa unei stabilități politice este dificil pentru această țară să îndeplinească criteriile stabilite în Tratatul de la Maastricht, ratificat de toate țările membre UE în 1993. Unul dintre acestea face trimitere la stabilirea prețurilor după cum urmează: ata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor.

Așadar, criza energetică, care a alimentat inflația, nu ușurează Sofiei calea spre atingerea acestui obiectiv.

Euro, lansat la 1 ianuarie 1999, reprezintă moneda oficială în 20 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în insulele, departamentele și teritoriile de peste mări care fac parte din anumite țări ale zonei euro sau care sunt asociate acestora, cel mai  tânăr stat membru UE care a adoptat moneda unică europeană fiind Croația.