Oficialii militari americani au marcat marți finalizarea unei modernizări de 34 de milioane de dolari la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, o bază strategică din centrul României, unde peste 100 de milioane de dolari sunt cheltuite pentru inițiative menite să extindă raza de acțiune a Forțelor Aeriene americane în sud-estul Europei, relatează publicația americană Stripes.

Lucrările la Baza 71 Aeriană includ o nouă facilitate de operațiuni a escadrilei, un hangar pentru avioane și o platformă de parcare, potrivit unei declarații de marți a Corpului de ingineri al Armatei SUA, menționează sursa citată.

Facilitatea de operațiuni va fi folosită ca “centru principal” pentru planificarea și dirijarea misiunilor care operează de la bază, a precizat Corpul de Armată.

Între timp, un nou hangar de aeronave de 14.000 de metri pătrați a fost proiectat pentru a găzdui mai multe avioane de război NATO.

“Aceste proiecte contribuie la asigurarea faptului că baza poate susține operațiunile avioanelor și echipajelor SUA și NATO”, se arată în comunicat.

România a fost un punct central pentru Pentagon, care încearcă să intensifice operațiunile în regiunea Mării Negre. Pe lângă avioanele de luptă, Forțele Aeriene zboară în mod obișnuit și drone MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii, oferind aliaților o capacitate suplimentară de supraveghere nu departe de granița României cu Ucraina.

Inițiativele de la Câmpia Turzii fac parte dintr-un program mai amplu de construcții la bază, care implică alte nouă proiecte și depășește în total 100 de milioane de dolari. 

Alte construcții în valoare de 220 de milioane de dolari au loc la alte instalații din România, inclusiv la un teren de antrenament din Cincu și la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, care servește ca principal centru de operațiuni al armatei americane în România.

Proiectele din România “contribuie la pregătirea și capacitatea de reacție a forțelor americane din Europa” și “consolidează apărarea și securitatea colectivă a aliaților din NATO”, a declarat Roger Vogler, șeful departamentului de inginerie și construcții

Fondurile pentru acestea sunt alocate prin intermediul Iniţiativei de Descurajare a US European Command, care se concentrează pe întărirea capabilităţilor militare prin pregătirea teritoriului NATO împotriva agresiunilor ruseşti.

Americanii au început în 2021 lucrările de modernizare ale Bazei Aeriana Câmpia Turzii în care SUA vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost alocate pentru anul trecut și au reprezentat cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021 prin intermediul Inițiativei pentru Descurajare Europeană, program lansat de SUA în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea.

Trimisul american pentru climă, John Kerry, s-a întâlnit marți, la New York, cu vicepreședintele chinez Han Zheng și a subliniat necesitatea ca China să „își sporească ambiția” în eforturile de accelerare a decarbonizării și de reducere a emisiilor de metan, a anunțat Departamentul de Stat.

Kerry a vizitat recent China și s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xie Zhenhua, cei doi discutând despre măsurile politice și progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile pe care ambele țări le-au întreprins pentru a aborda schimbările climatice.

„Secretarul Kerry a reiterat urgența limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, ceea ce va necesita acțiuni ambițioase din partea Statelor Unite și a RPC (China)”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat publicat marți, după ce Kerry s-a întâlnit cu Han.

„Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea ca RPC să își sporească ambiția în eforturile de a accelera, printre altele, decarbonizarea și de a reduce emisiile de super-poluanți precum metanul.”

Vicepreședintele chinez a declarat că Beijingul și Washingtonul ar trebui să mențină dialogul și cooperarea în această privință.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce Han a purtat discuții cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, cele două părți convenind să mențină liniile de comunicare deschise.

Marți, în cadrul unui discurs rostit la Adunarea Generală a ONU, președintele american Joe Biden a declarat că administrația sa nu se va „decupla” de Beijing.

„Când vine vorba de China, vreau să fiu clar și consecvent”, a spus Biden. „Căutăm să gestionăm în mod responsabil competiția dintre țările noastre, astfel încât să nu se ajungă la conflict. Am spus că suntem pentru reducerea riscurilor, nu pentru decuplare, în relația cu China”, relatează Reuters. 

Biden a declarat că Beijingul și Washingtonul trebuie să coopereze în domeniul climei și a făcut referire la dezastrele naturale recente – valuri de căldură devastatoare, secete și inundații în întreaga lume – ca parte a unui „instantaneu” care spune „povestea urgentă a ceea ce ne așteaptă dacă nu reușim să ne reducem dependența de combustibilii fosili și să începem să facem lumea rezistentă la schimbările climatice”.

Republica Moldova și Statele Unite au încheiat un parteneriat în vederea contracarării manipulării informaționale externe.

Emisarul special și coordonatorul Centrului de Angajament Global al Departamentului de Stat (GEC), James Rubin, și secretarul General al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, Artur Mija, au semnat un Memorandum de înțelegere privind contracarării manipulării informaționale externe, precizează Ambasada SUA în Republica Moldova într-un mesaj publicat pe Facebook.

Documentul prevede instituirea unei platforme pentru consultări bilaterale privind combaterea dezinformării și a informațiilor manipulatorii, care are scopul de a dezvolta strategii de răspuns eficiente și prompte între autoritățile competente ale ambelor state. Factorii implicați în acest obiectiv includ inclusiv membri ai societății civile, presei independente, mediului academic și ai organizațiilor multilaterale, informează Guvernul de la Chișinău într-un comunicat.

”Suntem recunoscători guvernului american pentru suportul acordat în combaterea atacurilor cibernetice și a dezinformării. Semnarea Memorandumului ne va ajuta să facem schimb de experiență eficient pe subiectele de influență și manipulare informațională străină”, a declarat secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Se preconizează că Centrul de Angajament Global și Ambasada Statelor Unite la Chișinău, în numele Departamentului de Stat al SUA, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, precum și Cancelaria de Stat vor coordona împreună aceste consultări.

”Trebuie să avansăm cooperarea cu Republica Moldova pe domeniul securității informaționale și să prioritizăm acest subiect. În contextul regional actual, este necesar să facem tot ce putem pentru a combate dezinformarea”, a menționat coordonatorul Centrului de Angajament Global din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, James P. Rubin.

Semnarea Memorandumului reprezintă o acțiune de conjugare a eforturilor statelor cu valori democratice comune pentru combaterea răspândirii manipulării informaționale. Instituțiile din ambele țări vor crea un ecosistem de promovare a informațiilor veridice și transparente, protejând astfel cetățenii împotriva valurilor de dezinformare.

SUA se alătură astfel UE, care a inaugurat în ajunul summitului Comunității Politice Europene, la 1 iunie, misiunea de parteneriat pentru Republica Moldova.

Decizia de înființare a unei astfel de misiuni a fost adoptată la Consiliul Afaceri Externe din 24 aprilie la solicitarea autorităților de la Chișinău și la propunerea României.

EUPM, desfășurată sub umbrela Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene, este prima misiune civilă a UE în Republica Moldova. Scopul acesteia este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din Republica Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv la securitatea cibernetică, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI).

Citiți și: UE a decis că un diplomat român va conduce Misiunea Uniunii Europene în R. Moldova. MAE salută alegerea lui Cosmin Dinescu, actual ambasador al României la Vilnius

Misiunea va funcționa pentru o perioadă inițială de doi ani.