Corespondență din Washington

Reuniți în Statele Unite ale Americii, la 75 de ani de la crearea NATO și cu privirile spre istoria fondatoare a comunității transatlantice, liderii celor 32 de state membre ale NATO, ghidați de veteranul președinte american Joe Biden și de longevivul secretar general aliat Jens Stoltenberg, au adoptat declarația finală a summitului de la Washington în conținutul căreia au proclamat sprijinul lor pentru “calea ireversibilă” a Ucrainei “către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, o transformare diplomatică superioară a declarațiilor de la București din 2008 și de la Vilnius din 2023. Reafirmând, în conformitate cu Conceptul Strategic de la Madrid din 2022, că Rusia rămâne “cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”, șefii de stat și de guvern euro-atlantici și-au asumat încă din debutul comunicatului final angajamentul “de neclintit de a ne apăra reciproc și fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington“. În documentul adoptat, Joe Biden, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici afirmă că nu pot exclude “posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, drept pentru care au consolidat postura de descurajare și apărare “pentru a preveni orice posibilitate de agresiune din partea oricărui potențial adversar” prin cea mai mare consolidare a apărării colective după finalul Războiului Rece, prin planurile regionale de apărare de nouă generație, prin desfășurarea de forțe pregătite de luptă pe întreg flancul estic și printr-o apărare antiaeriană integrată. La Washington, liderii au decis să adapteze structura de comandă a NATO, să îmbunătățească sistemele de apărare antirachetă integrată și să echipeze planurile de apărare cu capabilitățile necesare. Pornind de la faptul că 23 de state aliate, inclusiv România, îndeplinesc criteriul de alocare a minim 2% din PIB pentru apărare, liderii Alianței au convenit asupra angajamentului NATO de extindere a capacității industriale. Atestând competiția strategică globală, liderii aliați încadrează în continuare China la statutul de “provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică” și afirmă că Beijingul a devenit un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin așa-numitul său parteneriat “fără limite” cu Moscova și prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, în ceea ce reprezintă cea mai dură linie politico-diplomatică adoptată vreodată de NATO la adresa Chinei. De asemenea, liderii NATO au aprobat planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, prin care NATO preia coordonarea sprijinului aliaților pentru Kiev, alături de un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și decizia de a înființa o poziție de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a lui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

Declarația finală de la Washington, prima în formula de 32 de state membre, după aderarea Suediei, conține 38 de paragrafe și o anexă de șase paragrafe privind promisiunea de asistență pe termen lung pentru securitatea Ucrainei.

O Alianță capabilă să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

“Am adoptat decizii importante pentru a face NATO mai puternică, aliații mai puternici și pentru a ne asigura că împărțim responsabilitatea menținerii securității noastre. Am angajat forțe gata de luptă pe flancul estic al NATO, cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la Războiul Rece, iar astăzi avem peste 500.000 de forțe la un nivel de înaltă pregătire. Am decis să adaptăm structura de comandă a NATO, să îmbunătățim sistemele de apărare antirachetă integrată și să echipăm planurile de apărare cu capabilitățile necesare. Toate acestea au fost posibile datorită creșterii istorice a investițiilor în domeniul apărării în întreaga Alianță”, a spus Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă la finalul primei zile a summitului, referindu-se la deciziile privind postura de descurajare și apărare a NATO, care se regăsesc la paragrafele 6 și 7 ale documentului final.

Paragrafele menționate stipulează că aliații au desfășurat la fața locului forțe gata de luptă pe flancul estic al NATO, au consolidat apărarea înaintată și au sporit capacitatea Alianței de a consolida rapid orice aliat care este amenințat. “Avem o nouă generație de planuri de apărare ale NATO, care fac Alianța mai puternică și mai capabilă să descurajeze și, dacă este necesar, să se apere împotriva oricărui potențial adversar, inclusiv pe termen scurt sau fără preaviz“, au consemnat liderii nord-atlantici.

Mai mult, ca parte angajamentului NATO de extindere a capacității industriale, în următorii cinci ani, aliații NATO din Europa și Canada intenționează să achiziționeze mii de sisteme de apărare aeriană și de artilerie, 850 de aeronave moderne, majoritatea F-35 din a cincea generație, precum și un număr substanțial de capacități de vârf.

Calea Ucrainei către NATO devine “ireversibilă”

Liderii NATO au stabilit că Alianța va prelua coordonarea și furnizarea majorității asistenței internaționale în materie de securitate pentru Ucraina, cu un comandament condus de un general cu trei stele și aproximativ 700 de persoane care vor lucra la un comandament dedicat acestei misiuni, cu sediul în Germania și la punctele logistice ce vor fi amplasate în partea de est a Alianței, unele dintre aceste structuri urmând a fi create și în România.

“Am convenit, de asemenea, asupra unei promisiuni financiare care să ajute Ucraina să construiască o forță capabilă să învingă agresiunea rusă în prezent și să o descurajeze în viitor. Am convenit că 40 de miliarde de euro reprezintă o bază minimă în următorul an și pentru a asigura prevalența unei finanțări durabile pentru Ucraina”, a adăugat Jens Stoltenberg, acest sprijin fiind inclus într-o anexă la declarația finală.

Stoltenberg a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este o “chestiune de dacă, ci de când”, după ce paragraful 16 al Declarației de la Washington statuează că “viitorul Ucrainei este în NATO” și că aliații vor sprijini Ucraina “pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.

Acum un an, la summitul de la Vilnius, liderii euro-atlantici au lansat Consiliul NATO-Ucraina și au luat decizia că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”.

Deciziile asumate prin Declarația de la Washington și prin declarația Consiliului NATO – Ucraina care va fi adoptată joi “constituie o punte către aderarea Ucrainei la NATO”, au consemnat liderii euro-atlantici.

Secretarul general al NATO a explicat însă că măsurile luate la Washington nu vor transforma NATO într-o parte a conflictului, ci reprezintă o susținere pentru dreptul Ucrainei de a se auto-apăra.

Rusia, cea mai directă amenințare la adresa NATO, cu care aliații sunt pregătiți să mențină canalele de comunicare pentru a preveni escaladarea

În conformitate cu Conceptul Strategic de la Madrid din 2022, Rusia rămâne “cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”, drept pentru care au consolidat postura de descurajare și apărare “pentru a preveni orice posibilitate de agresiune din partea oricărui potențial adversar” prin cea mai mare consolidare a apărării colective după finalul Războiului Rece, prin planurile regionale de apărare de nouă generație, prin desfășurarea de forțe pregătite de luptă pe întreg flancul estic și printr-o apărare antiaeriană integrată.

“Rusia încearcă să reconfigureze fundamental arhitectura de securitate euro-atlantică. Amenințarea pe toate domeniile pe care Rusia o reprezintă pentru NATO va persista pe termen lung. Rusia își reconstruiește și își extinde capacitățile militare și își continuă încălcările spațiului aerian și activitățile provocatoare. Suntem solidari cu toți aliații afectați de aceste acțiuni”, au transmis liderii aliați la paragraful cu numărul 18 al comunicatului final.

La același paragraf, NATO transmite în declarația finală că “nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”. “Suntem în continuare dispuși să menținem canale de comunicare cu Moscova pentru a reduce riscurile și a preveni escaladarea”, au mai subliniat liderii euro-atlantici.

Securitatea euro-atlantică: De la Rusia, principala amenințare, la China, principala provocare sistemică

Jens Stoltenberg a acuzat China că este un “facilitator” al agresiunii Rusiei în Ucraina, în timp ce Declarația finală de la Washington tratează Beijingul în cea mai dură formulă de când China este inclusă în comunicatele finale ale summit-urilor NATO, de la summitul aniversar de 70 de ani de la Londra, din 2019.

“China este un facilitator decisiv al războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei… China furnizează echipamente cu dublă utilizare, microelectronică, o mulțime de alte instrumente care permit Rusiei să construiască rachete, să construiască bombe, să construiască avioane, să construiască armele pe care le folosesc pentru a ataca Ucraina și faptul că acest lucru este acum clar declarat, convenit de toți aliații NATO, este un mesaj important pentru China”, a spus el.

Atestând competiția strategică globală, liderii aliați încadrează în continuare China la statutul de “provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică” și afirmă că Beijingul a devenit un facilitator decisiv al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin așa-numitul său parteneriat “fără limite” cu Moscova și prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, în ceea ce reprezintă cea mai dură linie politico-diplomatică adoptată vreodată de NATO la adresa Chinei.

“Declarația pe care am convenit-o astăzi este cel mai puternic mesaj trimis vreodată de aliații NATO cu privire la contribuțiile Chinei la războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, acesta este în sine un mesaj puternic”, a confirmat Stoltenberg.

Regiunea Mării Negre și Republica Moldova, victorii politico-diplomatice pentru România

La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a lui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

“Regiunea Mării Negre este importanță strategică pentru Alianță. Ne menținem angajamentul ferm față de securitatea și stabilitatea (…) Reafirmăm sprijinul nostru continuu pentru eforturile regionale ale Aliaților care vizează menținerea securității, siguranței, stabilității și libertății de navigație în regiunea Mării Negre, inclusiv, după caz, prin Convenția de la Montreux din 1936. Salutăm activarea de către cei trei aliați litorali a Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră. Vom continua să monitorizăm și să evaluăm evoluțiile din regiune și să ne îmbunătățim cunoașterea situației, acordând o atenție deosebită amenințărilor la adresa securității noastre și potențialelor oportunități de cooperare mai strânsă cu partenerii noștri din regiune, după caz. NATO sprijină aspirațiile euro-atlantice ale țărilor interesate din această regiune”, se arată în paragraful 31 al Declarației finale, unde angajamentului pentru regiunea Mării Negre îi este alăturat cel pentru Balcanii de Vest.

În ceea ce privește Republica Moldova, liderii NATO solicită Rusiei să își retragă toate forțele din Republica Moldova, staționate acolo fără acordul țării, și salută eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană.

“Ne angajăm să sprijinim capacitățile lor de securitate și apărare și să le consolidăm capacitatea de a contracara amenințările hibride. De asemenea, ne consolidăm angajamentele cu interlocutorii existenți și potențial noi din afara zonei euro-atlantice, atunci când acest lucru ar putea consolida securitatea noastră reciprocă”, au decis liderii NATO, cu referire la țări precum Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova.

Liderii celor 32 de state membre ale NATO se reunesc de marți până joi la Washington. Sprijinul pentru Ucraina, postura NATO de descurajare și apărare și parteneriatele globale ale Alianței Nord-Atlantice sunt temele fanion în jurul cărora navighează și iau decizii decizii cei 32 de șefi de state și de guverne euro-atlantice, în cadrul unui summit crucial și cu rezonanțe istorice, întrucât aliații au marcat 75 de ani de la înființarea NATO, întorcându-se la originile alianței transatlantice, creată prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949. CaleaEuropeană.ro asigură o corespondență specială de la summitul de la Washington, o reuniune ce are loc și la 20 de ani de la cel mai mare val de aderare din istoria NATO, când și România a devenit stat membru al Alianței Nord-Atlantice.