Connect with us

U.E.

La 80 de ani de la Ziua Z, Macron promite Ucrainei că aliații nu vor face un pas înapoi: “În fața revenirii războiului în Europa, să fim demni de cei care au debarcat în Normandia. Și-au dat ziua de mâine pentru ziua noastră de azi”

Published

on

© Elysee

Gazdă a ceremoniilor de comemorare a opt decenii de la debarcarea aliată în Normandia în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat omologului său american Joe Biden și regelui britanic Charles al III-lea în a apăra democrația și libertatea în fața tiraniei, trasând o paralelă între lupta pentru eliberarea Europei de sub dominația Germaniei naziste și hitleriste și lupta Ucrainei împotriva forțelor agresoare rusești.

La capătul unei zile în care s-a deplasat alături de regele britanic la memorialul britanic de la Ver-sur-Mer și împreună președintele SUA la cimitirul american de la Colleville-sur-Mer, președintele francez a fost amfitrion, pe plaja Omaha din Normandia, a unei ceremonii internaționale în care au fost omagiații eroii căzuți în luptele de acum opt decenii și veteranii de război prezenți, care au fost și decorați de liderul de la Elysee cu Legiunea de Onoare în grad de cavaler.

Discursul lui Macron, adresat veteranilor și liderilor mondiali reuniți pe plaja Omaha pentru a comemora Ziua Z (D-Day), a făcut referire la războiul actual din Ucraina, precum și la ceea ce s-a întâmplat pe 6 iunie 1944.

Și-au dat ziua de mâine pentru ziua noastră de azi. Nu vom uita niciodată“, a spus liderul francez, referindu-se la sutele de mii de soldați aliați care au luptat în timpul debarcării din Normandia.

În fața revenirii războiului pe continentul nostru, în fața faptului că tot ceea ce au luptat veteranii celui de-al Doilea Război Mondial este contestat, în fața celor care pretind să folosească forța pentru a schimba granițele, pentru a rescrie istoria, să fim demni de cei care au debarcat aici”, a spus Macron, între liderii care au asistat aflându-se și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cel care va avea în Franța întrevederi bilaterale cu președinții Biden și Macron

Adresându-se lui Zelenski, liderul francez a afirmat: “Prezența dumneavoastră aici, astăzi, domnule președinte al Ucrainei, spune totul”. Mulțumindu-le ucrainenilor pentru curajul și “simțul libertății”, Macron a promis: “Suntem alături de voi și nu vom face niciun pas înapoi”.

Nu vă vom dezamăgi”, a mai asigurat liderul de la Elysee, cu referire la sprijinul militar pentru Ucraina.

 

Citiți și Ziua Z în care a început eliberarea Europei: 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și lecția că “națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

Acum opt decenii, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste.

Citiți și Îndemnul regelui Charles al III-lea către aliați la 80 de ani de la debarcarea din Normandia: “Națiunile libere trebuie să fie unite pentru a se opune tiraniei”

80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Un asalt aeropurtat cu 1.200 de avioane a precedat un asalt amfibiu care a implicat peste 5.000 de nave. Peste 150.000 de soldați (majoritatea americani și britanici, dar și francezi, canadieni, polonezi, belgieni, olandezi) au traversat Canalul Mânecii la 6 iunie, debarcând pe plajele Normandiei. Două luni mai târziu, peste două milioane de soldați aliați se aflau în Franța.

Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, președintele american Joe Biden, regele britanic Charles al III-lea, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații au comemorat acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022.

Citiți și Ziua Z – Din Normandia, Joe Biden cere unitatea aliaților pentru apărarea libertății în fața tiraniei, ca acum 80 de ani: Forțele întunecate nu au dispărut. Democrația este mai puternică decât orice armată

Președintele american Joe Biden efectuează cu această ocazie o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. În Normandia, Biden este prezent în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, având doar un an și jumătate atunci când soldații americani debarcau în Normandia. 

Evenimentele s-au încheiat cu o ceremonie internațională de comemorare a 80 de ani de la debarcarea din Normandia pe plaja Omaha, unde au participat peste 25 de lideri mondiali, în frunte cu Macron, Biden, prințul moștenitor al Regatului Unit, William, premierul canadian Justin Trudeau și cancelarul german Olaf Scholz, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Au mai fost prezenți președintele Italiei, Sergio Mattarrella, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-miniștrii Olandei, Greciei și Norvegiei, Mark Rutte, Kyriakos Mitsotakis și Jonas Gahr Store, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Australia, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Slovacia şi Statele Unite sunt țările aliate care au participat la această operațiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

Published

on

© Friedrich Merz/ Facebook

Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat un amplu pachet de redresare economică, declarând că Germania trebuie să depășească o recesiune „fără precedent” prin eliminarea barierelor din calea creșterii, cu ocazia prezentării agendei sale guvernamentale, miercuri, în Bundestag. Totodată, el a pledat ca țara sa să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”, relatează DW.

Economia noastră este încă în mare parte competitivă, dar condițiile cadru nu mai sunt’, a remarcat noul cancelar federal german, care conduce o coaliție formată din blocul său politic de centru-dreapta, alcătuit din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creștin-Socială (CSU), și Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga.

Germania riscă să intre într-un al treilea an consecutiv de recesiune în 2025, cu o contracție economică estimată la 0,2%, potrivit unei prognoze publicate de Institutul German de Economie (IW) din Köln. Dacă această previziune se confirmă, ar fi cea mai lungă fază de stagnare economică traversată de Germania în perioada postbelică, după ce economia germană a înregistrat deja două ani consecutivi de contracție: o scădere de 0,3% în 2023 și de 0,2% în 2024. Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, PIB-ul s-a redus cu 0,1% doar în ultimul trimestru al anului trecut, semnalând o lipsă de relansare economică.

Institutul indică drept cauze principale conflictul comercial în curs cu Statele Unite, în special politicile tarifare ale Washingtonului, precum și costurile ridicate de operare din Germania și incertitudinile globale care afectează investițiile și exporturile.

Cu toate acestea, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituțional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a „frânei datoriilor” va permite creșterea cheltuielilor militare și implementarea unui plan de 500 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură și de protecție a mediului.  Totuși, noul cancelar a atras atenția în discurs că aceste fonduri trebuie gestionate cu o „prudență extremă”. întrucât este vorba despre datorii care vor trebui rambursate. 

„Vom face tot ce ne stă în putință pentru a readuce economia Germaniei pe o traiectorie de creștere – prin investiții și reforme. Cele două merg mână în mână. Putem redeveni o locomotivă a creșterii – una pe care lumea o privește cu admirație”, a promis liderul de la Berlin.

Merz a subliniat câteva măsuri de stimulare a economiei, precum: reducerea imediată a impozitului pentru investițiile corporative; o reducere treptată pe cinci ani a ratelor impozitului pe profit; 150 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii; un nou minister pentru digitalizare și modernizare; și o procedură rapidă de 24 de ore pentru înregistrarea întreprinderilor nou înființate.

Merz mai mizează și pe comerțul internațional în eforturile de relansare a economiei: „Dorim să sprijinim UE în încheierea a cât mai multe acorduri comerciale noi posibil chiar acum”, a declarat cancelarul, adăugând că dorește să evite un conflict comercial prelungit cu SUA.

De asemenea, el s-a angajat că Germania va continua să adere la obiectivele naționale, europene și internaționale în materie de climă, a spus el, dar accentul se va muta pe stabilirea prețului dioxidului de carbon.

Veniturile rezultate nu vor fi utilizate de stat, ci vor fi returnate economiei și cetățenilor „într-un mod direcționat”, a spus Merz.

Nu în ultimul rând,, cancelarul german s-a angajat să abroge controversata lege privind diligența necesară a lanțului de aprovizionare și să simplifice reglementările din toate sectoarele. „Să oferim întreprinderilor și lucrătorilor mai multă încredere, mai multă libertate și mai puțină birocrație”, a declarat Merz.

Pe lângă relansarea economiei, noul cancelar a pledat pentru consolidarea puterii militare a Germaniei, astfel încât să aibă „cea mai puternică armată convențională din Europa”. El a subliniat cu fermitate că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa păcii în Europa.

„Acest război îngrozitor și deznodământul său nu vor determina doar soarta Ucrainei. Rezultatul său va decide dacă legea și dreptatea vor continua să se aplice în Europa și în lume — sau dacă vor prevala tirania, violența militară și legea celui mai puternic. Ceea ce este în joc în Ucraina este nimic mai puțin decât ordinea păcii pe întregul nostru continent.”

Germania, a spus el, își va reafirma rolul de lider în Europa, va reconstrui încrederea cu partenerii și va sprijini Ucraina fără echivoc.

„Nu suntem parte în acest război și nu intenționăm să devenim. Dar nici nu suntem observatori indiferenți sau mediatori neutri între părți. Nu trebuie să existe niciun dubiu în privința poziției noastre: suntem, fără echivoc, de partea ucrainenilor.”

Promițând că Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată convențională din Europa”, Merz a anunțat investiții susținute și un nou serviciu național voluntar.

„Este potrivit pentru cea mai populată și mai puternică economic țară din Europa. Asta așteaptă prietenii și partenerii noștri de la noi — ba chiar, o cer explicit”, a conchis cancelarul german.

 

Continue Reading

U.E.

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Un nou proiect de lege depus de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria ar putea limita drastic activitatea organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă și sunt considerate o amenințare la adresa suveranității naționale, relatează Euronews.

János Halász, parlamentar Fidesz, a depus marți seară un proiect de lege intitulat „Transparență în viața publică”, care prevede reglementări mai stricte pentru activitățile publice desfășurate în Ungaria. Potrivit documentului, ONG-urile care ar putea pune în pericol suveranitatea țării vor avea interdicții privind finanțarea din străinătate fără o autorizație prealabilă, nu vor mai putea beneficia de redirecționarea impozitului pe venit și vor fi obligate să își declare public activele. 

Proiectul de lege conferă mai multe atribuții controversate Oficiului pentru Protecția Suveranității, o autoritate înființată în 2023 de guvernul lui Viktor Orbán pentru a investiga influența străină în societatea ungară. Această instituție poate recomanda Guvernului includerea organizațiilor pe o listă oficială a celor supuse reglementărilor restrictive și poate colabora cu serviciile secrete pentru colectarea de informații.

ONG-urile incluse pe listă vor fi obligate să ceară donatorilor o declarație scrisă prin care să ateste că fondurile nu provin din surse externe. Mai mult, în cazul în care Oficiul descoperă că o organizație listată a acceptat sprijin financiar extern fără autorizare, aceasta poate fi amendată cu sume de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite.

Proiectul susține că orice finanțare externă – inclusiv fonduri europene obținute prin competiție de către ONG-uri din state membre UE – poate reprezenta o amenințare la adresa suveranității. De asemenea, legea consideră o încălcare a suveranității orice acțiune prin care o organizație „prezintă Ungaria într-o lumină negativă”.

Criticii acestei inițiative legislative, printre care activiști civici și organizații pentru drepturile omului, compară Oficiul pentru Protecția Suveranității cu legislația „agentului străin” din Rusia, susținând că noile prevederi vor putea fi folosite pentru a reduce la tăcere vocile critice împotriva guvernului, inclusiv jurnaliști și ONG-uri. Proiectul prevede chiar pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei găsiți vinovați de încălcări.

Comisia Europeană a sesizat în decembrie 2023 Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu legea care a creat Oficiul pentru Protecția Suveranității, considerând că aceasta contravine legislației europene și încalcă drepturile fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea de asociere și protecția datelor personale.

Mai multe ONG-uri ungare au anunțat că vor răspunde oficial proiectului de lege în perioada următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pro-europeanul Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de premier al Albaniei. Von der Leyen: ”Locul Albaniei este în UE”

Published

on

Edi Rama obține al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Albaniei, în urma alegerilor parlamentare din mai 2025. Rama ocupă această funcție din 2013 și a fost reales în 2017, 2021 și acum în 2025, devenind astfel primul lider al Albaniei democratice care obține patru mandate consecutive, potrivit The Guardian. Un pro-european convins, în acest nou mandat, Edi Rama își propune să accelereze procesul de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană până în 2030. 

Realegerea lui a fost salutată de principalii lideri ai instituțiilor europene de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că sub conducerea premierului Edi Rama, Albania a făcut mari progrese în direcția „Uniunii noastre”: „Să continuăm să lucrăm îndeaproape împreună la reformele UE. Locul Albaniei este în UE! Aștept cu nerăbdare să vă felicit în persoană mâine la Tirana”, a scris Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul X.

Luna trecută, Premierul Albaniei, a precizat într-o vizită la Bruxelles că țara sa este foarte hotărâtă să îndeplinească toate obligațiile calendarului pentru a încheia toate negocierile de aderare la UE în 2027. 

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat la Conferința de la Munchen, că Albania și Muntenegru sunt „fruntașe” printre candidații actuali la aderarea la UE și că negocierile lor continue ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026 sau 2027.

Macedonia de Nord este candidat oficial la aderarea la UE din 2005, Muntenegru din 2010 și Albania din 2014.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ2 hours ago

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

U.E.7 hours ago

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

POLITICĂ8 hours ago

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

ROMÂNIA9 hours ago

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

BUSINESS9 hours ago

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

U.E.9 hours ago

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

ROMÂNIA10 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA11 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA11 hours ago

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

ROMÂNIA11 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA10 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA11 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA11 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.5 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA6 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA2 weeks ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Trending