Connect with us

SUA

La Casa Albă, Biden și Macron au arătat forța alianței dintre SUA, Franța și Europa privind Ucraina, Rusia și China: Ca “națiuni surori în lupta pentru libertate” trebuie “să devenim din nou frați de arme”

Published

on

© President Biden/ Facebook

Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat joi, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri din trecut sau punctuale, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții, afișând puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și vorbind pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

“Astăzi, flacăra libertății arde mai puternic ca niciodată, iar alianța dintre cele două națiuni rămâne esențială pentru apărarea noastră reciprocă. În calitate de aliați în NATO, împreună cu Uniunea Europeană și G7 și cu partenerii noștri din întreaga lume, Franța și Statele Unite înfruntă ambiția de cucerire a lui Vladimir Putin și războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care a distrus încă o dată pacea pe continentul european”, a spus Biden, în timp ce l-a primit pe Macron cu onoruri ceremoniale în grădina de sud a Casei Albe.

La rândul său, Emmanuel Macron, primul lider din ultimele două decenii care efectuează două vizite de stat la Casa Albă, a adus un omagiu cauzei comune de secole pe care Franța și SUA le împărtășesc ca “națiuni surori în lupta lor pentru libertate“, cu Franța jucând un rol la începuturile independenței SUA și sacrificiul militar al SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial “din tranșeele de pe Somme până pe plajele din Normandia”.

“Avem o datorie față de această istorie comună. Pe măsură ce războiul revine pe teritoriul european în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și având în vedere multiplele crize cu care se confruntă națiunile și societățile noastre, trebuie să devenim din nou frați de arme“, a spus președintele francez.

 

Biden a amintit că aceasta este a doua vizită a lui Macron la Casa Albă fără a pomeni momentul, liderul de la Paris fiind primit la Washington în 2018 de precedentul președinte Donald Trump. În schimb, liderul de la Casa Albă l-a creditat pe omologul francez cu statutul de “unul dintre liderii Europei”, un gest care a indicat disponibilitatea lui Joe Biden de a modifica legea privind reducerea inflației, ale cărei prevederi afectează țările europene.

“Lucrăm împreună pentru a consolida securitatea și prosperitatea peste Atlantic și în fiecare dintre țările noastre, dar și în Europa în ansamblu”, a spus el, conform Casei Albe.

Biden promite că subvențiile economice ale SUA nu vor fi implementate în detrimentul Europei după ce Macron a cerut “resincronizarea” agendei transatlantice

După întrevederea bilaterală din Biroul Oval, Joe Biden și Emmanuel Macron s-au angajat pe o singură voce să susţină Ucraina “atât timp cât va fi nevoie”, să îşi “coordoneze” răspunsul faţă de China, precum şi să îşi gestioneze divergenţele, cunoscut fiind faptul că anul trecut, cei doi lideri au semnat o declarație a reconcilierii, în ajunul summitului G20 de la Roma, după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS (Australia – Marea Britanie – SUA) și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Atunci, SUA au recunoscut importanța apărării europene complementare cu NATO, un gest important pentru politica franceză privind autonomia strategică a UE.

Acum, divergența presantă era reprezentată de măsurile economice “super agresive” ale administrației Biden pe care Macron le-a deplâns în timpul unei întâlniri cu membri ai Congresului american. Și ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, membru al delegației președintelui francez în vizita la Casa Albă, criticase anterior ”cursa subvențiilor”, contrară ”tuturor regulilor comerțului internațional”, lansând un apel la un răspuns ” coordonat, unit şi puternic” al UE în fața SUA.

Cei doi lideri şi-au exprimat însă dorinţa de a “consolida parteneriatul SUA-UE în domeniul energiei curate şi al climei” şi s-au angajat să lucreze pentru a “sincroniza” abordările lor privind industria verde, după ce au existat fricţiuni legate de subvenţiile acordate de SUA pentru produsele “Made in USA”.

Biden a recunoscut existenţa unor “defecte tehnice” în Legea privind reducerea inflaţiei şi le-a atribuit amplorii legislaţiei, adoptată în august anul trecut, care prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030.

“Am convenit să discutăm măsuri practice pentru a ne coordona și alinia abordările, astfel încât să putem consolida și securiza lanțurile de aprovizionare, producția și inovarea pe ambele maluri ale Atlanticului. Am cerut echipelor noastre să urmărească această parte pe măsură ce consultările în curs între SUA și UE continuă – pentru că putem rezolva unele dintre diferențele care există, sunt încrezător”, a afirmat liderul american.

În conferinţa de presă, Macron a insistat asupra necesităţii de a “resincroniza” agendele, astfel încât aceste stimulente să nu dăuneze Franţei şi Europei. “Vom lucra împreună la aceste elemente tehnice pentru a ne asigura că nu există un efect de domino asupra proiectelor în curs de desfăşurare în Europa. Vrem să reuşim împreună, nu unii împotriva celorlalţi”, a declarat preşedintele francez.

Vom continua să creăm locuri de muncă în industria prelucrătoare din America, dar nu în detrimentul Europei“, a asigurat Joe Biden.

Occidentul nu va îndemna Ucraina să facă un compromis de pace cu Rusia care nu va fi acceptabil pentru poporul ucrainean. Biden va vorbi cu Putin numai după consultări cu aliații din NATO

Cei doi lideri au declarat la unison că Occidentul va sprijini Ucraina, atât pentru a respinge agresiunea rusă, cât și pentru a negocia o pace atunci când Kievul își va dori acest lucru, făcând referire la planul în zece puncte al președintelui Zelenski și la lupta pentru libertate și democrație pe care o poartă poporul ucrainean în apărarea suveranității și integrității teritoriale, principiile consacrate ale Cartei ONU.

“Nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei (…) pentru că acest lucru nu va construi niciodată o pace durabilă. Dacă ne dorim o pace durabilă, trebuie să-i respectăm pe ucraineni să decidă momentul și condițiile în care vor negocia cu privire la teritoriul și viitorul lor“, a spus Macron, fiind completat de Joe Biden: “Există un singur mod de a pune capăt acestui război, cel rațional: Putin să se retragă din Ucraina”.

Apoi, Emmanuel Macron a mărturisit că singurul lider care și-a dorit din 2019 negocieri și o soluționare pașnică a disputelor a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski. “Cel care a vrut să meargă la război, să pornească un război a fost președintele Putin. Și am putut vedea acest lucru cu ochii mei, inclusiv atunci când am vizitat Rusia și Ucraina la începutul lunii februarie”, a adăugat liderul francez.

Întrebați dacă plănuiesc să discute cu Vladimir Putin, președintele Franței, recunoscut pentru contactele sale frecvente cu liderul de la Kremlin, a spus că va continua să facă acest lucru pentru a preveni escaladări ale conflictului, în vreme ce președintele SUA a impus condiții.

“Sunt pregătit să vorbesc cu domnul Putin dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului. Încă nu a făcut acest lucru. (…) Sunt pregătit, dacă este dispus să vorbească, să aflu ce este dispus să facă, dar o voi face doar în urma consultării cu aliații mei din NATO. Nu o voi face de unul singur“, s-a pronunțat Joe Biden, evidențiind din nou că liderul rus a calculat greșit fiecare lucru pe care l-a întreprins prin invazia sa militară în Ucraina.

Reuniune încheiată cu o declarație comună

Reuniunea Biden – Macron s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune prin care preşedinţii american şi francez s-au angajat să ofere Ucrainei “asistenţă politică, de securitate, umanitară şi economică atât timp cât va fi necesar”, inclusiv consolidarea apărării aeriene a ţării.

În ceea ce priveşte China, aceştia s-au angajat să “coordoneze” răspunsul ţărilor lor la “provocările pe care le ridică” gigantul asiatic, în special în ceea ce priveşte drepturile omului, şi să colaboreze “cu China în probleme globale importante, cum ar fi schimbările climatice”.

Macron este primul oaspete căruia preşedinte american i-a rezervat tratamentul unei vizite de stat, de la învestirea sa în ianuarie 2021.

Democratul octogenar se străduieşte, după convulsiile preşedinţiei lui Donald Trump, să întărească legăturile cu partenerii tradiţionali ai Statelor Unite, inclusiv cu “cel mai vechi aliat”, expresie folosită la Washington pentru a desemna Franţa.

Întâlnirile dintre Biden și Macron au început miercuri seară cu o cină privată alături de soțiile lor, Jill Biden și Brigitte Macron, la un restaurant italian din Washington pentru un moment privat şi “politic” și s-au încheiat cu o cină de gală la Casa Albă. De asemenea, și secretarul de stat Antony Blinken și vicepreședinta Kamala Harris au găzduit un prânz în cinstea președintelui Emmanuel Macron și delegației sale.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

Published

on

© Benjamin Netanyahu/ Twitter

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuție telefonică cu președintele SUA Joe Biden, în noaptea de sâmbătă spre duminică, principala temă fiind atacul fără precedent lansat de Iran împotriva Israelului, a anunțat Biroul premierului israelian, anunță AFP, citat de Agerpres.

Netanyahu l-a contactat telefonic pe președintele american în urma unei reuniuni a cabinetului de război israelian consacrată atacului masiv cu drone şi rachete lansat de Iran de pe teritoriul său.

Președintele american Joe Biden a dat asigurări Israelului cu privire la sprijinul său ”neclintit” în faţa atacului Iranului. ”Angajamentul nostru faţă de securitatea Israelului în faţa ameninţărilor din partea Iranului şi a aliaţilor săi (din regiune) este neclintit”, a scris preşedintele american pe platforma X, postând o fotografie a unei reuniuni de urgenţă cu echipa sa de securitate naţională de la Casa Albă.

Ulterior, Casa Albă a emis un comunicat de presă în care președintele american a reiterat condamnarea sa a acestor atacuri în cei mai fermi termeni posibili”.

”Tocmai am vorbit cu prim-ministrul Netanyahu pentru a reafirma angajamentul de neclintit al Americii față de securitatea Israelului. Condamn în cei mai fermi termeni posibili atacurile Iranului. I-am spus că Israelul a demonstrat o capacitate remarcabilă de a se apăra și de a învinge chiar și atacuri fără precedent – trimițând un mesaj clar dușmanilor săi că nu pot amenința în mod eficient securitatea Israelului”, a anunțat Casa Albă.

Joe Biden a anunțat că va convoca duminică o reuniune de urgență a liderilor G7 în vederea unui răspuns diplomatic coordonat, unitar la ”atacul insolent al Iranului”.

”Echipa mea va colabora cu omologii lor din întreaga regiune.  Și vom rămâne în strânsă legătură cu liderii Israelului.  Și, deși astăzi nu am asistat la atacuri asupra forțelor sau instalațiilor noastre, vom rămâne vigilenți la toate amenințările și nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare pentru a ne proteja poporul”, mai dezvăluie Casa Albă.

O reuniune de urgență va organiza duminică și Consiliul de Securitate al ONU, la solicitarea Israelului, la o zi după ce Iranul a lansat peste 200 de drone şi rachete împotriva statului evreu, ca răspuns la o lovitură împotriva consulatului iranian din Damasc, a anunţat preşedinţia malteză a Consiliului, relatează AFP, citat de Agerpres.

Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului sâmbătă, informează Politico Europe.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

SUA, în coordonare cu Regatul Unit, interzic importul de aluminiu, cupru și nichel din Rusia pentru a limita ”capacitatea lui Putin de a duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Statele Unite, prin Departamentul Trezoreriei, în coordonare cu Regatul Unit, au emis două noi interdicții pentru a întrerupe veniturile pe care Rusia le obține din exportul de aluminiu, cupru și nichel.

Conform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei al SUA, aceste noi măsuri interzic importul de aluminiu, cupru și nichel de origine rusă în Statele Unite și limitează utilizarea aluminiului, cuprului și nichelului de origine rusă pe bursele mondiale de metale și în tranzacțiile cu instrumente financiare derivate în afara piețelor bursiere.

”Noile noastre interdicții privind metalele cheie, în coordonare cu partenerii noștri din Regatul Unit, vor continua să vizeze veniturile pe care Rusia le poate obține pentru a-și continua războiul brutal împotriva Ucrainei”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.

”Luând această măsură într-un mod țintit și responsabil, vom reduce câștigurile Rusiei, protejându-i în același timp pe partenerii și aliații noștri de efectele nedorite de propagare”, a continuat aceasta.

”Limitarea capacității lui Putin de a duce războiul său ilegal împotriva Ucraina este mai bine realizată atunci când acționăm alături de aliații noștri”, a declarat Jeremy Hunt, ministrul britanic al Finanțelor.

”Mulțumită conducerii Marii Britanii în acest domeniu, acțiunea noastră decisivă împreună cu SUA de a interzice în comun metalele rusești de pe cele mai mari două burse va împiedica Kremlinul să direcționeze mai mulți bani către mașina sa de război”, a mai spus acesta.

Conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, măsurile intră în vigoare începând de sâmbătă, 13 aprilie.

Ca urmare a acțiunilor de astăzi, London Metal Exchange și Chicago Mercantile Exchange nu vor mai accepta aluminiu, cupru și nichel noi produse de Rusia. 

Bursele de metale joacă un rol central în facilitarea comerțului cu metale industriale în întreaga lume. 

Continue Reading

SUA

Joe Biden se așteaptă ca Iranul să atace Israelul ”în curând” și lansează un apel la adresa Teheranului: ”Nu faceţi asta!”

Published

on

© The White House

Președintele american, Joe Biden, a anunțat vineri, ca răspuns la o întrebare cu privire la amenințarea Iranului că va recurge la represalii împotriva Israelului, că se așteaptă ca Teheranul să treacă ”în curând” la acțiune și a lansat un apel la adresa acestuia de a apela la reținere, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Nu vreau să dau informaţii confidenţiale, dar mă aştept să fie în curând”, a spus preşedintele american, care a răspuns şi la o întrebare privind mesajul pe care doreşte să-l transmită Teheranului: ”Nu faceţi asta!”.

”Vom ajuta Israelul să se apere şi Iranul va eşua”, a mai afirmat liderul de la Casa Albă.

În urma unui atac asupra consulatului Iranului din Damasc, la 1 aprilie, riscul unei extinderi a conflictului din Gaza, aflat în derulare, a crescut, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Iranul și Siria au acuzat Israelul că se află în spatele acestuia, cel din urmă stat neconfirmând implicarea, cu toate că este plauzibil, fapt considerat și de aliații Israelului.

Conform unei organizații guvernamentale, atacul s-a soldat cu decesul a 16 persoane, printre ele aflându-se și doi generali ai Gardienilor Revoluției, armata de elită a Teheranului, fapt ce a determinat Iranul, un inamic declarat al Israelului și aliat al Hamas, să amenințe cu represalii.

În contextul în care tensiunile în zonă dau în clocot, Statele Unite au anunțat vineri că vor trimite întăriri în Orientul Mijlociu, în vreme ce Israelul este stare de alertă în fața unui posibil atac.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL5 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO6 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA7 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA8 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G79 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA11 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO3 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending