Connect with us

ROMÂNIA

La Casa Albă, Donald Trump și Klaus Iohannis au scris istorie pentru relațiile SUA-România. Ce și-au asumat cei doi lideri în Declarația Comună semnată la Washington (Document)

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Descriindu-l drept un document esenţial pentru dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, președintele Klaus Iohannis a afirmat ulterior întâlnirii cu Donald Trump că ”este prima dată când am făcut acest pas”.

Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Este esenţială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile sale, aducând la nivelul de excelenţă al cooperării politico-militare şi de securitate şi cooperarea economică, în domeniul energiei, inclusiv cea nucleară, unde este necesară o cooperare bilaterală intensificată, dar şi în alte domenii“, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Ambasada României în SUA, după întâlnirea cu Donald Trump.

Declarația adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.


Declarația Comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump

Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.

Rememorăm Revoluția din Decembrie de acum 30 de ani, când românii curajoși au înlăturat o dictatură brutală și au îndreptat țara pe calea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Anul acesta am marcat, de asemenea, cu mândrie, și aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.

România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA”.

Declarația este disponibilă și aici.


Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Comuna Ciugud, cel mai dezvoltat model de ”sat inteligent” din România, implicată activ în creionarea Programului Național ”Smart Village” finanțat din fonduri europene

Published

on

© Primăria Ciugud

De ani de zile vorbim despre posibilitatea ca satele românești să devină inteligente. Ne-am încăpățânat să credem în acest vis și el se transformă în realitate”, este mesajul transmis de Gheorghe Damian, edilul din Ciugud, comuna din județul Alba cunoscută drept cel mai avansat model de „sat inteligent” din România, în contextul întâlnirii de lucru cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

„Astfel, am început să conturăm Programul Național „Smart Village” și am avut, astăzi (4 august, n.r.), o întâlnire de lucru cu domnul Ioan Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene. Ciugudul este implicat activ în creionarea acestui program, fiind folosit de minister ca „studiu de caz. În scurt timp, alături de colegii din comunitățile rurale din țară care au făcut pași spre „smart village” și împreună cu Ministerul Fondurilor Europene sperăm să finalizăm draftul noului program de finanțare, care ar putea avea un buget de câteva sute de milioane de euro”, susține edilul din Ciugud.

Prin programul menționat, comunele din România vor avea la dispoziție fonduri europene pentru a implementa proiecte destinate digitalizării serviciilor publice și implementării unor soluții smart în comunitățile rurale.

Potrivit lui Gheorghe Damian, este nevoie de „sate inteligente” pentru că 44% din populația României trăiește în mediul rural, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%. Acest concept înseamnă administrație locală inteligentă, servicii publice inteligente, educație inteligentă.

„În centrul acestui proiect național trebuie să se regăsească însă cetățeanul, care merită cu adevărat servicii publice moderne și accesibile, chiar dacă trăiește în cel mai mic sat din România”, subliniază primarul din Ciugud. 

Aflată la circa 10 kilometri de Alba Iulia, comuna Ciugud s-a remarcat, inițial, prin performanță deosebită în privința accesării de fonduri europene. În total, comuna a atras circa 30 de milioane de euro, o bună parte din sumă fiind obținută în colaborare cu comunele apropiate, Daia Română, Berghin și Sintimbru, informează ziare.com. Cu acești bani, administrația locală a modernizat infrastructura publică ajungând să dețină câteva recorduri greu de egalat în mediul rural din România, fiind prima comună din țară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, cu internet wireless în spațiile publice, iluminat public asigurat cu ajutorul unei eoliene, școală smart, plata online a taxelor și impozitelor și stație de încărcare mașini electrice. De câțiva ani, administrația locală încearcă să impună conceputul de “smart village” la Ciugud și la nivel național.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending