Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a avut ieri, 12 decembrie, întâlniri cu partenerii sociali europeni ce sprijină construirea unui scut social pentru cetățeni și lucrători.

„Discutii consistente despre locuri de muncă și competente pentru o economie competitivă dar si pentru rezilieță! Interlocutorii mei au fost atât partenerii sociali europeni reprezentativi – ETUC (Confederația sindicatelor europene) și Business Europe (cea mai mare structură europeană reprezentând companiile angajatoare), dar și voci importante precum CESI (Confederația Europeană a Sindicatelor Independente) și EuroCommerce (reprezentanții companiilor în sectorul comerțului retail și engros)”, a precizat comisarul european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză. 

De asemenea, Roxana Mînzatu a salutat abordarea inovatoarea a Spaniei privind venitul minim: „O inspiratie a fost și întâlnirea cu ministra Spaniei pentru incluziune și securitate socială, Elma Saiz – abordarea lor inovatoare și țintită privind venitul minim și Fondul pentru Impact Social – teme pe care vrem sa le analizăm pentru a vedea dacă le putem scala la nivel european.”

    Citiți: Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR). 

În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.

”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.

El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.

”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.

Acesta a reiterat mesajul transmis în cadrul audierilor din comisiile de specialitate ce au precedat preluarea portofoliului alocat.

”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.

Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului. 

Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:

• a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
• a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
• a asigura disciplina bugetară
• a facilita adoptarea bugetului anual al UE

În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.

Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:

• totalul angajamentelor dintr-un anumit an
• totalul plăților dintr-un anumit an
• angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)

Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.

Pachetul include în special:

• un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
• o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE

Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.

Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.

În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.

Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:

• pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
• pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
• în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente

Decizia privind resursele proprii necesită:

• un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
• avizul Parlamentului
• ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar

Comisia Europeană sprijină calea europeană a Republicii Moldova, cimentată prin referendum popular, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză. 

Vicepreşedinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu s-a întâlnit, miercuri, cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi au discutat despre oportunităţile de a sprijini cetăţenii şi antreprenorii din Republica Moldova.

„Bucuroasă să o primesc pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu! Comisia Europeană sprijină calea europeană a Moldovei, cimentatã prin referendum popular. Împreună servim cetățenii pentru a le oferi oportunități de muncă și antreprenoriat, protecție socială și democratică, soluții de sprijin de care cei vulnerabili au nevoie. Republica Moldova este acasă în Uniunea Europeană. Împreună dăm forță și viitor Europei”, a scris Roxana Mînzatu, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a primit-o pe președinta Maia Sandu, la sediul Legislativului din Bruxelles, prilej cu care a transmis un mesaj de apreciere și mulțumire pentru președinta Republicii Moldova, care continuă să își conducă țara pe calea către UE.

În octombrie, cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat luna trecută un al doilea mandat de președinte al republicii.