Connect with us

CONSILIUL UE

La o zi după vizita lui Juncker în Rusia, Consiliul UE anunță prelungirea cu încă un an a sancțiunilor aplicate teritoriului Crimeei și Sevastopolului

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea cu încă un an a sancțiunilor economice ce au fost impuse zonei teritoriale anexate de Rusia în urmă cu doi ani: Crimeea și Sevastopol

”La 17 iunie 2016, Consiliul a prelungit până la 23 iunie 2017 măsurile restrictive impuse ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a Sevastopolului”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

crimeeaAceste măsuri se aplică persoanelor și societăților din UE și vizează strict teritoriul Crimeei și al Sevastopolului. Sancțiunile includ interdicții cu privire la:

  • importurile în UE de produse originare din Crimeea sau din Sevastopol;
  • investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că nici cetățenii europeni, nici societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;
  • serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;
  • exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societățile din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și al celor legate de prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.

Această extindere a măsurilor restrictive față de Rusia arată că UE continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere.

Totodată, anunțul Consiliului UE vine la o zi după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg și a avut o întrevedere bilaterală cu Vladimir Putin.

Citiți și Jean Claude Juncker, în Rusia: Trebuie să avem un dialog. Singura cale de a ridica sancţiunile economice este aplicarea acordurilor de la Minsk

”Următoarea etapă este clară: aplicarea integrală a acordului, nici mai mult, nici mai puţin. Aceasta este singura modalitate de a începe conversaţia noastră şi singura cale de a ridica sancţiunile economice impuse”, a subliniat Juncker, invitat pentru prima oară de la alegerea sa în fruntea Comisiei la Forumul economic internaţional de la Sankt-Petersburg.

Urmăriți și VIDEO Jean-Claude Juncker către Vladimir Putin: ”Am venit în Rusia pentru că voiam să vă văd. Anumiți oameni din Europa nu au agreat această idee”

După discursul susținut la unul dintre panelurile Forumului Economic, în care a susținut că acțiunile Rusiei au zdruncinat principiile securităţii europene în sine, iar fiecare națiune suverană trebuie să fie liberă să își aleagă relațiile cu vecinii săi, Juncker i-a transmis lui Putin încă de la începutul discuției că ”am venit în Rusia pentru că voiam să vă văd”.

Anumiți oameni din Europa nu au agreat această idee, dar am recurs la ea pentru că tocmai atunci când avem probleme trebuie să ne vedem și să le discutăm”, a spus șeful Comisiei, care a adăugat că ”avem multe de discutat și este important să ne facem auziți”.

Uniunea Europeană a impus prima dată sancțiuni la adresa Federației Ruse după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, în martie 2014, și le-a înăsprit după ce Kremlinul a acordat sprijin forțelor separatiste proruse din estul Ucrainei, în războiul împotriva armatei ucrainene.

Sancțiunile impuse Rusiei de către UE prevăd mai ales interdicții de viză și înghețarea conturilor unor responsabili ruși sau ucraineni proruși, precum și măsuri împotriva unor companii ruse din sectoarele militar, petrolier și bancar. După adoptarea lor în anul 2014, sancțiunile au fost prelungite la fiecare șase luni, ultima dată în decembrie 2015, astfel că în luna iulie va trebuie să se ia o nouă decizie în privința lor.

Este de așteptat ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie abordate și la Consiliul European de vară de la finalul lunii iunie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației spaniole, Josep Borrell, nominalizat oficial de țările UE pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

Published

on

© European Parliament

Țările Uniunii Europene l-au nominalizat oficial pe șeful diplomației spaniole Josep Borrell pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, un pas formal după ce ministrul socialist spaniol a făcut parte din pachetul de nume agreat de liderii europeni la summitul maraton din 30 iunie – 2 iulie în urma căruia Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Charles Michel a fost ales președintele Consiliului European, iar Christine Lagarde va prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Consiliul Uniunii Europene l-a numit oficial pe ministrul spaniol de externe după ce a primit unda verde din partea preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 26 iulie, a declarat luni un purtător de cuvânt la Bruxelles pentru DPA, scrie Agerpres.

După ce va trece prin același proces de audieri în Parlamentul European ca toți ceilalți viitori comisari europeni, Borrell, cel care va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene, va deveni al patrulea șef al diplomației europene și al doilea spaniol în funcția de Înalt Reprezentant după primul deținător al acestei poziții, Javier Solana, în perioada 1999-2009.

Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european. 

În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales.

Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012. 

În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Borrell a intrat și în atenția celor de la Politico Europe, care i-au dedicat în amplu material intitulat ”Josep Borrell, trimisul nediplomatic al Europei” și în care sunt prezentate pozițiile cu privire la Rusia, pe care a descris-o ”vechiul nostru inamic”, în timp ce a etichetat politica Statelor Unite în Venezuela drept o diplomație ”cowboy”.

Fiu al unui brutar dintr-un sat din Munții Pirinei, Borrell are origine catalană. Acesta a studiat economie și inginerie și a fost educat ulterior la Universitatea Stanford.

Potrivit Politico Europe, originile sale umile sunt un contrast în raport cu ceilalți nominalizați pentru funcțiile cheie în UE: Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial european care a ocupat și funcția de prim-ministru al landului Saxonia Inferioară din Germania, iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de Externe al Belgiei și comisar european.

De la 1 noiembrie 2019, Borrell o va înlocui în funcția de Înalt Reprezentant pe Federica Mogherini.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending