Regele britanic Charles al III-lea a propus joi, de la tribuna Senatului francez, ca Franţa şi Marea Britanie să se angajeze într-un “Acord pentru Durabilitate” pentru a răspunde “mai eficient la urgenţa globală în materie de climă şi biodiversitate”.

Inspirat de Antanta Cordială, un text semnat în 1904 de cele două ţări pentru a soluţiona diferendele lor foarte puternice la acea vreme, regele britanic a justificat aceasta iniţiativă în numele “exemplului trecutului” pentru a “face faţă provocărilor imense ale lumii care ne înconjoară”, într-un discurs pronunţat atât în limba franceză, cât şi în engleză.

El a călcat pe urmele mamei sale, regina Elisabeta a II-a, adresându-se parlamentarilor din camera superioară a Parlamentului francez cu un discurs în care a cerut întărirea legăturilor pentru a contribui la abordarea provocărilor de mediu ale lumii, relatează France 24.

Aflat în Franța pentru o vizită de stat de trei zile, Charles s-a concentrat pe un mesaj de unitate dintre Franța și Marea Britanie, care s-a încheiat cu un angajament personal de a consolida ceea ce el a descris drept relația “indispensabilă” dintre cele două țări în timpul său ca monarh.

“Pentru timpul care mi se acordă ca rege, mă angajez să fac tot ce pot pentru a consolida relația indispensabilă dintre Regatul Unit și Franța”, a spus el.

“As neighbours, friends, partners and allies, there is no challenge to which we cannot rise, as we have done so often in the past.”

The King speaking from the chamber of the @Senat this morning.#RoyalVisitFrance#VisiteRoyale pic.twitter.com/eWQYk9YIY7

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 21, 2023

🔴 Suivez l’allocution de Sa Majesté le Roi Charles III devant les parlementaires, prononcée dans l’hémicycle du Sénat. 🇬🇧 🇫🇷 https://t.co/kEHLSlpEyR

— Sénat Direct (@Senat_Direct) September 21, 2023

El a subliniat legăturile politice, istorice și culturale dintre cele două națiuni, precum și provocările reciproce cu care se confruntă Franța și Regatul Unit. O determinare comună și o alianță au fost “mai importante ca niciodată” în contextul războiului din Ucraina și pentru a proteja lumea de amenințările mediului, a spus el.

Citiți și Macron și Regele Charles al III-lea au revigorat, la Versailles, “Antanta cordială franco-britanică”: În ciuda Brexit, vom continua să scriem împreună o parte din istoria Europei

Charles a sugerat că Franța și Marea Britanie ar trebui să facă echipă pentru a aborda împreună urgențele climatice și biodiversitate cu o nouă versiune a pactului Antantei Cordiale din 1904, care a pecetluit prietenia dintre Paris și Londra.

“Aș dori să propun ca acesta să devină, de asemenea, o “Entente pour la Durabilité” (Parteneriat pentru durabilitate), pentru a aborda mai eficient urgența globală legată de climă și biodiversitate”, a spus el.

🇫🇷 Le Sénat se prépare à accueillir Sa Majesté le Roi Charles III 🇬🇧

Vers 11h, le souverain britannique s’adressera aux sénateurs et aux députés dans l’hémicycle du Sénat.

Tout savoir sur cette visite :https://t.co/IRmy0T08yt pic.twitter.com/3jTZumf2gt

— Sénat (@Senat) September 21, 2023

Regele a făcut referire, de asemenea, la regretata Regina Elisabeta a II-a, ea însăși o figură populară în Franța, care s-a adresat Senatului în 2004. Charles a mulțumit Franței pentru “marea bunătate” de care a arătat-o familiei regale și Regatului Unit după moartea ei în septembrie 2022.

Discursul regelui, pe care l-a ținut în engleză și franceză, a primit o primire călduroasă din partea parlamentarilor francezi, care au ovaționat în picioare când se încheia. Discursul lui Charles la Senat, camera superioară a parlamentului Franței, a fost punctul culminant diplomatic al unei zile mai informale.

Regele Charles al Marii Britanii a sosit miercuri în Franța pentru o vizită de stat de trei zile, în timpul căreia el și președintele Emmanuel Macron încearcă să reconstruiască și să întoarcă pagina anilor de relații dificile dintre cele două națiuni, bazându-se pe simbolism și legături personale.

Vizita monarhului britanic, un moment de curtoazie diplomatică ce ar fi trebuit să aibă loc în primăvară, a început cu o cină de stat, unde Charles al III-lea și soția sa, regina Camilla, au fost invitații de onoare la Palatul Versailles, un simbol al Franței și al diplomației franceze și europene ce datează din secolul al XVII-lea.

“În ciuda Brexitului și pentru că legăturile noastre sunt atât de vechi, știu că vom continua să scriem împreună o parte din istoria continentului nostru”, a spus Macron într-un toast adresat invitatului său de onoare.

Liderul de la Elysee ar fi trebuit să fie primul lider mondial care primește onoarea primei vizite a noului monarh britanic, însă aceasta a fost amânată în primăvară din cauza protestelor din Franța împotriva reformei pensilor. În schimb, prima vizita de stat a regelui Charles al III-lea a avut loc în Germania, urmată de o vizită privată în România, dar cu un moment public, și anume o recepție oferită de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni în onoarea suveranului britanic, un prieten al României.

Şase luni mai târziu, calmul a revenit şi este timpul pentru noua ”Înţelegere cordială”, sau concordia franco-britanică, care în aprilie va împlini 120 de ani.

Regele, un vorbitor fluent de franceză, precum mama sa, regretata Regina Elisabeta, este dornic să-i calce pe urmele ei și s-a referit la afecțiunea profundă a Elisabetei pentru Franța, călătoria fiind și o șansă de a reconstrui legăturile care au fost rupte de ieșirea haotică a Marii Britanii din UE în 2020, punctează Reuters.

“Trebuie să ne revigorăm prietenia, astfel încât să fie la înălțimea provocărilor secolului 21”, a spus Charles într-un toast la banchetul de stat oferit de Macron în onoarea sa.

🥂 “Mr. President, in all of this we can rely on our firm friendship, which is renewed and reinvigorated with each new generation.”

The King addresses guests during a State Banquet at the Palace of Versailles.#RoyalVisitFrance pic.twitter.com/sTs1VRvZcV

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 20, 2023

Watch His Majesty’s speech in full:https://t.co/uzlyKGaxtZ

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 21, 2023

Aceasta este cea de-a 35-a vizită oficială a lui Charles în Franța și cea de-a noua vizită a Camillei. Cuplul regal a vizitat ultima dată țara în 2019, când au participat la un eveniment pentru marcarea a 75 de ani de la Debarcarea în Normandia.

”Bine aţi venit, Majestate!”, a scris miercuri dimineaţă pe platforma X (fosta Twitter) preşedintele Macron. ”Aţi venit mai demult în calitate de prinţ, acum aţi revenit în calitate de rege”, a adăugat el într-un mesaj însoţit de un video cu fragmente din precedentele vizite ale lui Charles, ca prinţ moştenitor al tronului britanic, în Franţa.

You visited as a Prince, you return as a King. Your Majesty, welcome. pic.twitter.com/HcDXHcylRl

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 20, 2023

Cina de stat de la Versailles are loc în contextul în care mama regelui Charles al III-lea, Elisabeta a II-a, a fost invitată în acelaşi decor somptuos în 1957 şi a revenit în 1972. 

Regele Charles al III-lea a fost sensibil la ideea de a ”călca pe urmele paşilor mamei sale”, a subliniat Palatul Elysée. El se va deplasa joi la Marché aux fleurs din Paris, un loc foarte drag Elisabetei a II-a şi care a fost rebotezat după numele ei în 2014.

Prin invitarea lui Charles al III-lea la Versailles, Emmanuel Macron trimite un mesaj puternic Regatului Unit şi calcă pe urmele lui Charles de Gaulle, care făcuse din acest loc o adevărată carte de vizită diplomatică pentru Franţa, relatează Agerpres.

Fie că este vorba de 1957, la un an după criza Canalului Suez, de 1972, când Regatul Unit a intrat în Comunitatea Economică Europeană, sau de 2023, ”de fiecare dată când s-a dorit să se marcheze o relaţie privilegiată cu Anglia a existat o recepţie la Versailles”, subliniază istoricul Fabien Oppermann.

Monarhul a început joi partea mai politică a vizitei sale de stat cu un discurs de la tribuna Senatului francez, o premieră pentru un suveran britanic.

Pentru asigurarea securităţii, 8.000 de poliţişti şi jandarmi francezi au fost mobilizaţi miercuri şi până la 12.000 vineri, când vizita regelui Charles al III-lea va coincide cu cea a Papei Francisc la Marsilia.

Arestarea unui cercetător parlamentar suspectat de spionaj în favoarea Chinei nu va împiedica Beijingul să fie invitat la viitorul summit britanic privind inteligența artificială, a lăsat să se înțeleagă ieri cabinetul premierului Rishi Sunak, relatează POLITICO.

În ciuda apelurilor de a interzice Beijingului să participe la primul summit mondial pentru inteligență artificială din această toamnă, Downing Street a insistat asupra faptului că „trebuie să fim prezenți în sală pentru a argumenta în favoarea Marii Britanii în fața Chinei” în probleme precum inteligența artificială.

Parlamentarii l-au îndemnat pe Rishi Sunak să interzică accesul Chinei la summit în urma acuzațiilor de spionaj, spunând că invitarea lor ar face ca Marea Britanie să pară „slabă”.

Downing Street a declarat ieri că guvernul va „apăra cu fermitate” democrația britanică.

Dar purtătorul de cuvânt oficial al prim-ministrului a adăugat: „Trebuie să fim în sală și să susținem cauza Marii Britanii în fața Chinei în probleme precum schimbările climatice, în probleme precum inteligența artificială, și de aceea este important să prezentăm această cauză față în față”.

Comentariile cabinetului prim-ministrului au fost făcute după ce secretarul pentru afaceri, Kemi Badenoch, a refuzat să spună dacă China ar trebui să fie invitată în urma acuzațiilor. Întrebată dacă Beijingul ar trebui să fie împiedicat să participe, ea a declarat pentru Sky News: „Este o decizie pe care trebuie să o ia premierul”.

Badenoch a mai spus că Marea Britanie „cu siguranță nu ar trebui să descrie China ca pe un dușman’.

„China este o țară cu care facem multe afaceri. China este o țară care este semnificativă în ceea ce privește economia mondială. Ea face parte din Consiliul de Securitate al ONU’, a precizat aceasta

„Cu siguranță nu ar trebui să descriem China ca pe un dușman, dar o putem descrie ca pe o provocare… Nu cred că ar trebui să fim neglijenți în ceea ce privește modul în care vorbim despre alte țări atunci când se întâmplă astfel de lucruri’.