Connect with us

G20

La propunerea SUA, miniștrii de finanțe din G20 analizează posibilitatea unui impozit minim global asupra profiturilor companiilor. Franța și Germania susțin inițiativa

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de finanțe din grupul G20 al celor mai mari economii din lume analizează un impozit minim global asupra profiturilor întreprinderilor, pe fondul consensului internațional tot mai mare privind combaterea evaziunii fiscale după pandemie, relatează The Guardian. 

Propunerea fiscală a fost discutată miercuri, în cadrul unei conferințe online de către grupul celor 20 națiuni industriale majore. Măsura vine după ce în această săptămână, SUA au susținut o rată de bază internațională, fiind o măsură a administrației Biden de a pune capăt rezistenței Statelor Unite la reformele fiscale internaționale. 

Franța și Germania sprijină abordarea SUA, care ar putea deschide calea pentru un acord important privind modificările fiscale globale, în această vară, acesta urmând să aibă loc după ani de lupte politice pentru reformele sistemului fiscal global.

„Sunt convins că prin această inițiativă de impozitare a întreprinderilor, vom reuși să punem capăt cursei globale în domeniul impozitării”, a declarat ministrul german al finanțelor, Olaf Scholz.

Țările din întreaga lume lucrează acum pentru a ajunge la un acord privind reforma impozitului pe profit prin intermediul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în timp util, în vederea unui summit în luna iulie al miniștrilor de finanțe G20.

Lucrarea se bazează pe doi piloni, primul fiind menit să abordeze provocările reprezentate de digitalizare și de marile întreprinderi de tehnologie care operează transfrontalier, fiind utilizat pentru a stabili unde sunt plătite impozitele. Cel de-al doilea pilon se axează pe crearea unei cote minime de impozitare la nivel mondial, domeniu în care progresele au stagnat în mod tipic deoarece multe țări – inclusiv Irlanda și Olanda – utilizează rate scăzute de impozitare pentru a atrage investiții internaționale.

„Accentul pus pe o rată minimă de impozitare globală este o perspectivă despre care am îndoieli, cu privire la impactul pe care l-ar avea acest lucru asupra competitivității pentru economiile mai mici și mijlocii, care au rate mai mici de impozitare a întreprinderilor și îl utilizează ca parte a modelului lor concurențial global”, a declarat marți ministrul irlandez de finanțe, Paschal Donohoe, în cadrul unei conferințe de presă.

G20

Liderii SUA, UE, Uniunii Africane și președințiile G7 și G20 își afirmă angajamentul de ”a acționa la scară largă și în mod concret pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

  • noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
  • să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
  • să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
  • să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
  • să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
  • să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
  • să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Continue Reading

G20

Reuniunea miniștrilor energiei din G20 s-a încheiat fără un comunicat comun din cauza ”dezacordurilor”, dar aceștia și-au asumat angajamentul de a accelera tranziția energetică ”echitabilă”

Published

on

©European Union, 2020

O reuniunea a miniștrilor energiei din țările membre ale Grupului G20 s-a încheiat vineri fără un comunicat comun ca urmare a ”dezacordurilor”, dar cu un angajament al marilor economii de a accelera tranziția energetică ”echitabilă”, a anunțat Indonezia, țară care asigură președinția acestui grup, anunță AFP, citat de Agerpres.

Ministrul indonezian al energiei, Arifin Tasrif, a anunțat că așa-numitul ”Bali Compact”, document non-constrângător propus de Indonezia care oferă măsuri necesare pentru a atinge obiectivul de zero emisii, a fost aprobrat de toți membrii grupului.

”Miniştrii energiei din G20 au trimis un semnal puternic pieţei pentru ca actorii politici să ia măsuri pentru întărirea unui mediu favorabil investiţiilor (…) şi a permite o tranziţie energetică curată, durabilă, echitabilă şi incluzivă, mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare”, a menţionat oficialul Indoneziei într-o conferinţă de presă online.

Detaliile textului nu au fost date publicității, dar principalele prevederi vizează crearea condițiilor pentru a stimula investițiile în energiile fără carbon.

Între timp, miniștrii de Finanțe din G7 au căzut de acord să plafoneze prețurile la produsele petroliere și la țițeiul provenite din Rusia.

Plafonul inițial al prețurilor se va baza pe o serie de elemente tehnice, iar nivelul prețurilor va fi revizuit dacă va fi necesar, conform acordului la care au ajuns aceștia.

La nivel european este așteptat ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe plafonarea prețului la gazul rusesc.

Conform unor declarații ale oficialului european, susținute în cadrul reuniunii parlamentarilor conservatori din Germania, ”există, de asemenea, baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepționale, ca măsură de urgență într-un moment de criză”.

 

Continue Reading

G20

Canada consideră că participarea Rusiei la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 ”a echivalat cu invitarea unui piroman la o întâlnire a pompierilor”

Published

on

© Chrystia Freeland/ Facebook

Participarea Rusiei la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 a fost ”absurdă” și ”a echivalat cu invitarea unui piroman la o întâlnire a pompierilor”, au fost criticile lansate sâmbătă de ministrul canadian de finanțe,  Chrystia Freeland, citată de AFP, potrivit Agerpres.

”Ne-am opus ferm şi cu claritate prezenţei oficialilor ruşi”, a declarat vicepremierul canadian, care are rădăcini ucrainene, în cadrul unui briefing de presă telefonic.

”Invazia ilegală” a Ucrainei de către Rusia este singura responsabilă pentru ”consecinţele economice” suferite în prezent în întreaga lume, a adăugat Chrystia Freeland, înainte de a ataca delegaţia rusă.

”Tehnocraţii economici ruşi care lucrează pentru a finanţa maşina de război a lui Putin sunt personal complici la crimele de război ale Rusiei, la fel ca generalii săi”, a completat aceasta.

O reuniune a miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 s-a încheiat sâmbătă fără un comunicat comun, având în vedere că nu a fost obținut un consens între statele membre după dezacorduri asupra ofensivei ruse în Ucraina.

În cele două zile ale reuniunii desfăşurate pe insula indoneziană Bali, participanţii au încercat să găsească soluţii pentru crizele alimentară şi energetică mondiale, precum şi pentru stoparea creşterii inflaţiei.

Însă o nouă confruntare între statele occidentale, care denunţă impactul războiului din Ucraina asupra economiei, şi Rusia, care acuză că sancţiunile occidentale sunt la originea deteriorării conjuncturii economiei mondiale, a făcut imposibil consensul necesar redactării unui comunicat comun.

În locul acestuia, Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a emis o declaraţie în numele acestei preşedinţii, în care evidenţiază punctele asupra cărora statele participante au fost de acord.

Continue Reading

Facebook

ENERGIE4 seconds ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO2 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ9 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

ROMÂNIA17 hours ago

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” organizate în regiunile ucrainene ocupate de trupele ruse

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski, convorbire cu președintele Turciei. Prevenirea crizei alimentare globale, discutată

Dan Motreanu17 hours ago

Dan Motreanu, desemnat responsabil din partea grupului PPE pentru regulamentul care transformă rețeaua de informații contabile agricole în rețeaua privind durabilitatea agricolă

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Energiei încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în domeniul energiei din România

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending