Președintele Nicușor Dan a afirmat miercuri că Europa se confruntă cu un război hibrid purtat de Rusia, care include atât atacuri cibernetice, cât și campanii de dezinformare.
El a subliniat că, în cazul Republicii Moldova, aceste acțiuni sunt și mai evidente, iar România ar putea oferi sprijin tehnic, în special în domeniul securității cibernetice.
Întrebat într-o conferință de presă despre avertismentul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la intenția Rusiei de a interveni în alegerile parlamentare din toamnă, președintele Nicușor Dan a invocat declarațiile din 18 iulie ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului britanic, care confirmă existența unor astfel de interferențe.
„Există un război hibrid al Rusiei în Europa, cu o componentă cibernetică și una de dezinformare. Deci, acestea sunt fapte. În cazul Republicii Moldova, faptele sunt și mai clare, și mai intense. Pentru că, dincolo de aceste două componente, a existat și o a treia – cumpărarea de voturi – dovedită în mii de cazuri aflate în ancheta Parchetului din Republica Moldova”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că România, fără a se implica direct în procesul electoral, poate furniza expertiză tehnică în mai multe domenii, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică. „Evident că suntem într-o poziție mai bună decât Republica Moldova și, la solicitarea autorităților de acolo, putem să oferim sprijin”, a mai spus președintele, menționând că a abordat aceste subiecte în discuțiile cu președinta Maia Sandu.
Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie, a avertizat miercuri președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul unei conferințe de presă. Un avertisment similar a fost formulat și de prim-ministrul Dorin Recean.
Analizele instituțiilor au descoperit zece instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova, a avertizat Maia Sandu. Acestea vizează: 1) Coruperea electorală și finanțarea ilegală din surse externe; 2) Campanii de manipulare informațională, prin minciuni, conținut deepfake, e-mailuri, scrisori și acte false; 3) Organizarea protestelor plătite, cu participanți mobilizați în schimbul recompenselor financiare, pentru a crea artificial impresia unei nemulțumiri sociale larg răspândite; 4) Atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; 5) Instrumentalizarea bisericii, prin implicarea unor fundații afiliate Kremlinului și a unor clerici plătiți pentru a manipula opinia publică; 6) Utilizarea platformelor online, printre care Telegram, TikTok, Facebook, Instagram, pe care se propagă mesaje anti-UE și antidemocratice din afara țării; 7) Implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare presupune antrenarea reprezentanților lumii interlope în organizarea acțiunilor de destabilizare în instituțiile penitenciare, dar și în afara acestora; 8) Sabotarea procesului electoral în diasporă prin acțiuni de compromitere și reducere a participării cetățenilor la vot; 9) Influențe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTAG și stânga Nistrului – acțiuni de radicalizare a relației Chișinău-Comrat, posibile provocări în Zona de securitate, demonstrații de forță, crize energetice în ajunul zilei alegerilor; 10) Mobilizarea și radicalizarea online a cetățenilor, prin intermediul unor influenceri care instigă la extremism, violență și nesupunere civică.
Potrivit comunicatului oficial, instituțiile statului lucrează în regim alert și coordonat pentru a preveni aceste tentative amestec și destabilizare. Obiectivul acestor acțiuni este ca decizia cetățenilor să fie exprimată liber, la urne, fără nicio influență din exteriorul țării.
Având în vedere că Rusia își intensifică propaganda și acțiunile de dezinformare în contextul apropierii alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Chișinăul va primi sprijin pentru combaterea acestor acțiuni printr-un nou centru regional al Observatorului european al mass- mediei digitale (EDMO).
