Ministrul chinez de externe Wang Yi a lansat luni un apel la adresa ambasadorilor țărilor membre UE, cerându-le să acorde prioritate dialogului în detrimentul confruntării, într-o întâlnire care a avut loc la Beijing înaintea unui summit UE-China, ce va începe joi în capitala țării asiatice, conform EFE, citat de Agerpres.

Într-un discurs susținut în fața reprezentanților diplomatici ai țărilor membre, Yi a evidențiat importanța cooperării dintre China și UE și a solicitat celor două părți ”să aleagă dialogul şi cooperarea pentru a evita o confruntare a blocurilor, un nou Război Rece şi probleme în calea dezvoltării şi prosperităţii globale”.

”Dacă China şi Europa aleg dialogul şi cooperarea, nu se va produce o confruntare a părţilor; dacă aleg pacea şi stabilitatea, un nou Război Rece nu va începe; dacă aleg deschiderea şi cooperarea reciproc avantajoasă, va exista speranţă pentru dezvoltare şi prosperitate la nivel global”, a menționat Wang, conform Global Times.

Oficialul chinez a reconfirmat poziția Chinei conform căreia Europa este un jucător-cheie într-o lume multipolară și că sprijină autonomia strategică a Europei, fapt punctat și în cadrul întâlnirii recente pe care acesta a avut-o cu ministrul francez de Externe Catherine Colonna.

”Poziția Chinei este clară. Vom menține sprijinul nostru pentru autonomia strategică a Europei. Bineînțeles că va exista concurență în cooperare, dar nu ar trebui să ne fie teamă de cooperare din cauza concurenței. Cel mai mare risc de care trebuie să scăpăm este incertitudinea adusă de o politizare amplă”, a declarat la acel moment Wang atunci când a fost întrebat despre viziunea Chinei asupra relației sale cu Europa.

Summitul UE-China care începe joi îi va aduce împreună pe președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, și pe președintele Xi Jinping.

Citiți și: Ursula von der Leyen trasează liniile de acțiune pentru reducerea riscurilor în relația cu China: Este ”partener comercial”, ”o putere militară” și ”un actor global cu idee divergentă despre ordinea mondială”

Înainte de această întâlnire, prima din ultimii patru ani de acest calibru, Ursula von der Leyen a trasat liniile de acțiune pentru reducerea riscurilor în relația cu China, pe care a calificat-o drept ”partener comercial”, ”o putere militară” și ”un actor global cu idee divergentă despre ordinea mondială”.

Aceasta va fi prima întrevedere dintre liderii celor două părți după ce Comisia Europeană a decis să demareze o anchetă cu privire la subvențiile pe care Beijingul le acordă producătorilor de mașini electrice.

Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat premierul Marcel Ciolacu în cadrul întrevederii cu secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, desfășurată ieri, la Washington DC, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeama.ro.

„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

În perspectiva cooperării în domeniul energetic, șeful Executivului a menționat că proiectele Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și cel al Centralei SMR de la Doicești rămân prioritare, având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.  

Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.

„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii – la Washington D.C. și New York – împreună cu o delegație  guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă luni, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.

Alegerea Iuliei Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale, cu prilejul alegerilor organizate la 4 decembrie 2023, a fost salutată de Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română. Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, a transmis MAE.

Iulia Motoc devine astfel primul judecător român ales ca membru al Curții Penale Internaționale, fiind felicitată de reprezentantul permanent al României la UE, Iulia Matei.

Congratulations to @iuliamotoc for being elected as the first RO 🇷🇴 judge at the @IntlCrimCourt!

— Iulia Matei (@IuliaMatei_EU) December 5, 2023

Iulia Motoc este judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.

A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.