Statele Unite și-au exprimat ”preocuparea” cu privire la adoptarea de către Polonia a unei legi ce face referire la crearea unei comisii de anchetă asupra influenței ruse, care ar putea ”interfera cu alegerile libere” din toamnă, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Guvernul Statelor Unite este îngrijorat de adoptarea de către guvernul polonez a unei noi legislații care ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia. Împărtășim îngrijorarea exprimată de mulți observatori că această lege de creare a unei comisii de investigare a influenței rusești ar putea fi folosită pentru a bloca candidatura politicienilor din opoziție fără un tratament corect”, precizează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

SUA au lansat și un apel la adresa Varșoviei ”să se asigure că această lege nu împiedică posibilitatea alegătorilor de a vota pentru candidatul pe care îl doresc și că nu va fi invocată sau folosită în mod abuziv în moduri care ar putea afecta legitimitatea alegerilor”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Președintele american, Joe Biden, l-a felicitat pe omologul reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unei discuții telefonice în care cei doi și-au exprimat ”angajamentul comun de a continua să lucreze împreună ca parteneri apropiați pentru a aprofunda cooperarea dintre țările și popoarele noastre”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președinții au abordat și ”disponibilitatea lor, în calitate de aliați NATO, de a aborda provocările regionale și globale, inclusiv consolidarea securității transatlantice în cadrul Summitului NATO de la Vilnius”, într-o referire la extinderea Alianței către Suedia, singura țară din cele două nordice care mai așteaptă undă verde din partea Ungariei și Turciei după ce vecinul său finlandez a devenit al 31-lea membru al NATO în urma ratificării protocolului de aderare de către parlamentele de la Budapesta, respectiv Ankara.

Relațiile dintre Turcia și Suedia au avut de suferit după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran.

Partenerii occidentali și-au întețit apelurile la adresa singurelor două țări NATO care încă nu au ratificat protocolul de aderare a Suediei, sperând că la finalul summitului de la Vilnius, ce urmează să aibă loc în luna iulie, Alianța să fie mai puternică, cu 32 de membri. 

Rusia nu va câştiga războiul din Ucraina doar prin mijloace militare, a reafirmat joi şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, avertizând că, de asemenea, este puţin probabil ca Kievul să reuşească să expulzeze rapid toate forţele ruse de pe teritoriul său, transmite AFP, potrivit Agerpres.

“Acest război nu va fi câştigat militar de Rusia”, a declarat generalul Milley reporterilor după o întâlnire virtuală a Grupului de contact al Ucrainei, care reuneşte aproximativ 50 de ţări care oferă sprijin militar Rusiei.

Obiectivele iniţiale ale Rusiei, care vizau în special răsturnarea guvernului ucrainean,”nu sunt realizabile prin mijloace militare, nu va funcţiona”, a adăugat generalul Milley.

Pe de altă parte, în prezent există sute de mii de trupe ruseşti în Ucraina, ceea ce face ca obiectivul ucrainean de a-şi recâştiga întreg teritoriul să fie puţin probabil “pe termen scurt”, a continuat el.

“Aceasta înseamnă că luptele vor continua, că vor fi sângeroase, va fi dur. Şi la un moment dat, cele două părţi fie vor negocia un acord, fie vor ajunge la o încheiere militară”, a adăugat şeful Statului Major al SUA.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi că alianţa internaţională mobilizată de SUA, principalul furnizor al ajutorului militar pentru Ucraina, a deblocat până în prezent aproape 65 de miliarde de dolari în armamente şi echipamente diverse, precum şi în contracte cu industria de apărare.