Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Lansarea Președinției letone a Consiliului UE la București. Ambasadorul Letoniei: “Sprijinim aderarea României la Euro și Schengen”

Published

on

Astăzi a avut loc lansarea președinției letone a Consiliului Uniunii Europe la Reprezentanța Comisiei Europene în România. La eveniment au participat Excelența Sa, ambasadorul Letoniei, Ilgvars Klava, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu și șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote. Evenimentul s-a concentrat pe prezentarea obiectivelor letone în timpul președinției rotative a UE, însă au fost discutate și alte problematici de ordin european: planul de investiții al comisiei Juncker, securitatea europeană sau aderarea României la spațiul Schengen.

presedintia letona_ro

Ilgvars Klava: “Contextul în care preluăm președinția UE este unul dificil din punct de vedere geopolitic”

Pentru început, ambasadorul leton a reiterat faptul că România este unul dintre partenerii importanți ai țării sale, iar acest fapt este foarte important pentru succesul președinției letone, dat fiind faptul că este prima președinție pe care Letonia o deține. “Este un aspect nou pentru noi, prima noastră președinție. Contextul în care o preluăm este unul dificil din punct de vedere geopolitic. Avem provocări atât la frontierele externe, cât și în interiorul UE, iar sprijinul statelor membre, inclusiv al României este esențial pentru noi. La rândul nostru, ne dorim Romania în zona Euro și vom sprijini aderarea sa la Schengen”. În timpul prezentării agendei Letoniei pentru președinția semestrială, Ilgvars Klava a adăugat că “Europa competitivă este un țel ce va servi drept exemplu pentru țările partenere și care vor să adere, iar în acest sens vom urmări consolidarea pieței unice și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Totodată în domeniul securității, trebuie să colaborăm mai eficient prin schimbul de informații”.

Ambasadorul a subliniat importanța unui subiect delicat – cel al uniunii energetice – declarând că “aceasta este necesară și trebuie fundamentată pe o strategie de securitate europeană. În acest sens, vom putea promova o Europa mai implicată și ne vom putea consolida rolul global”.

“Vom acorda o deosebită importanță Parteneriatului Estic prin organizarea unui summit la Riga între 21-22 mai. Vom discuta despre stabilirea unei noi abordări față de vecinii noștri pentru întărirea viitoarelor cooperări. Totuși, vom monitoriza și vom fi implicați în problemele din dimensiunea Justiție și Afaceri Interne a Uniunii”, a specificat acesta.

Bogdan Aurescu: “România este de facto un stat Schengen”

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a dat asigurări că România va sprijini în totalitate președinția Letoniei și că obiectivele sale coincid cu cele ale României. “Felicit cu această ocazie Letonia pentru președinția Consiliului UE și subliniez susținerea României în realizarea agendei propuse. Nu în cele din urmă, România își dorește prin aceste obiective sprijinirea unei Uniuni puternice, care să ofere prosperitate cetățenilor săi, iar salvgardarea drepturilor și libertăților fundamentale trebuie să fie o prioritate”. Practic, atacurile teroriste din Franța nu trebuie să determine o îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale.

“Totodată doresc să adaug că Romania va acționa pentru proiectarea stabilității și securității în vecinătatea UE (și cea sudică și cea estică), pentru finalizarea pieței energetice unice, aprofundarea Parteneriatului Transatlantic și consolidarea politicii europene de vecinătate și a instrumentului său, Parteneriatul Estic. Este necesar să convingem toate statele membre să ratifice acordurile cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Să nu uităm că aceste state au făcut progrese într-un context geopolitic complicat, iar Moldova este cel mai bun performer”, a declarat șeful diplomației române.

Acesta a atins și problematica delicată a aderării la Schengen: “ne comportăm ca un stat Schengen de facto, sprijinind menținerea securității interne. Vom colabora cu discreție cu celelalte state membre pentru aderarea la Schengen și nu vom lucra presați și fixați de termene. Frontiera externă a României este frontiera externă a UE, iar statul român are specialiști, experți, și tehnici peste media statelor membre în asigurarea securității frontierelor. Ceea ce în principal își dorește România este să nu se pericliteze libertatea de circulație”.

În acest context, ambasadorului Ilgvars Klava a răspuns: “Vom sprijini extinderea spațiului Schengen și includerea României. Trebuie să luptăm împotriva amenințărilor teroriste, dar acesta nu trebuie să fie un argument non-Schengen”.

Angela Filote: “Sperăm ca în timpul președinției letone să avem planul pentru investiții adoptat”

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote a vorbit despre prioritățile Comisiei Europene și importanța susținerii pe care președinția letona o poate acorda. “Comisia Juncker are zece priorități, printre care planul de investiții. Sperăm ca în cadrul președinției Letoniei să avem un cadru legislativ în acest sens, și totodată ne bucurăm că factorul politic sprijină o piață energetică unică”.

Aceasta a accentuat că actuala Comisie are trei principii esențiale: simplificare, transparență și eficiență. “Prin simplificare încercăm să legiferăm mai puțin și să sprijinim statele membre să implementeze reglementările adoptate. Vrem să retragem 80 de propuneri legislative pentru 2015 și să limităm numărul lor la 23/ an. Un exemplu: în 2010 erau peste 300 de propuneri legislative. Totodată, dorim să ne concentrăm pe transparență. În acest sens, registrul transparenței va fi obligatoriu, iar de la 1 decembrie 2014 agenda comisarilor este publică. Pentru a fi eficienți ne propunem să reducem ciclul de adoptare a legislației. Sperăm ca în șase luni să avem planul pentru investiții adoptat. Pentru planul de investiții nu avem un criteriu geografic, dar vom ține cont de criteriul convergenței”.

În spiritul acestui subiect, Ilgvars Klava a specificat că: “planul pentru investiții este o provocare, iar noi suntem responsabili cu adoptarea acestui cadru de reglementare”. Ministrul Bogdan Aurescu a adăugat: “creșterea convergenței și reducerea disparităților trebuie să fie prioritare”.

La final s-a discutat și despre îmbunătățirea situației din Ucraina și formarea unui guvern în Republica Moldova. Opiniile oficialilor s-au concentrat pe faptul că pentru a înlesni sancțiunile împotriva Rusiei este nevoie de o serioasă ameliorare a situației, iar relațiile economice cu Rusia sunt importante pentru UE, în măsura în care Moscova respectă prevederile internaționale. Bogdan Aurescu a specificat referitor la Moldova că: “România își dorește formarea unui guvern la Chișinău care să continue reformele pro-europene”.

În cadrul subiectului legat de relația UE-Rusia, ambasadorul leton a răspuns pentru CaleaEuropeana.ro față de decizia ministerului lituanian de apărare de lansare a unui “plan de supraviețuire” în cazul unei invazii rusești: “Este decizia guvernului lituanian. Din punctul de vedere al Letoniei, suntem o țară membră NATO și vom acționa împreună cu partenerii noștri în cazul unei deprecieri a situației securitate. Avem soldați americani și trupe NATO pe teritoriul nostru care colaborează cu armata noastră pentru îmbunătățirea capacităților de apărare. Nu considerăm că trebuie să supraapreciem situația, ci să o tratăm cu multă vigilență”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Ambasadorului Letoniei, despre planul de supraviețuire al Lituaniei: “Nu trebuie să supraapreciem, ci să fim vigilenți” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a acordat vineri Finlandei 271 de milioane de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează Executivul european într-un comunicat de presă. 

Plata sub formă de prefinanțare va contribui la demararea punerii în aplicare a investițiilor și a măsurilor de reformă esențiale descrise în  planul național de redresare și de reziliență. Comisia Europeană va autoriza plăți suplimentare în funcție de punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor descrise în planul național de redresare și de reziliență.

Finlanda urmează să primească în total 2,1 miliarde EUR  pe durata de viață a planului său.

Începând din iunie 2021, Comisia Europeană a mobilizat 71 de miliarde EUR pentru NextGenerationEU prin intermediul obligațiunilor UE pe termen lung – din care 12 miliarde EUR prin prima emisiune de obligațiuni verzi NextGenerationEU. La 14 decembrie, Comisia și-a publicat planul de finanțare pentru primul semestru al anului 2022. Planul prevede emiterea de obligațiuni  pe termen lung în valoare de 50 de miliarde EUR între ianuarie și iunie 2022, care vor fi completate de obligațiunile UE pe termen scurt. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR, la prețurile actuale, pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planurile estoniene și malteze fac parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea în societățile noastre.

Cele 2,1 miliarde de euro alocate Finlandei vor contribui la obiectivul acesteia de a atinge neutralitatea în materie de carbon până în 2035. Măsurile pe care Finlanda le-a prezentat în planul său de redresare cuprind creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor din clădiri și promovarea sistemelor de transport cu emisii reduse. Componenta digitală a planului include investiții în rețele de bandă largă de mare viteză și sprijină digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public.

Fondul de redresare al UE pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018) pentru a sprijini reformele și investițiile pe care statele membre le fac pentru a-și stimula economiile, acordând în același timp prioritate cheltuielilor ecologice și digitale.

Măsurile aprobate în planurile naționale se concentrează pe șase domenii de politică esențiale (“piloni”) și abordează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020. Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate este condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.

Citiți și:

NextGenerationEU: PNRR-urile Estoniei și Finlandei, adoptate oficial de Consiliul UE, alături de planul României

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a solicitat vineri consultări cu Rusia în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn, informează comunicatul oficial. 

Restricțiile la export constau în creșterea semnificativă a taxelor la export pentru anumite produse din lemn și într-o reducere drastică a numărului de puncte de trecere a frontierei prin care pot avea loc exporturile de produse din lemn.

Restricțiile impuse de Rusia sunt extrem de dăunătoare pentru industria de prelucrare a lemnului din UE, care se bazează pe exporturile din Rusia, și creează o incertitudine semnificativă pe piața mondială a lemnului. Începând cu octombrie 2020, când autoritățile de la Moscova au anunțat aceste măsuri, UE a purtat mai multe discuții cu Rusia, fără succes. Măsurile au intrat în vigoare în ianuarie 2022.

Mai precis, Uniunea Europeană contestă:

  • Creșterea taxelor la export pentru anumite produse din lemn:

În cadrul OMC, Rusia s-a angajat să aplice taxe la export de maximum 13 % sau 15 % pentru anumite cantități de exporturi. Prin retragerea acestor contingente tarifare, Rusia aplică în prezent taxe la export la un nivel mult mai ridicat, de 80 %, și, prin urmare, nu își respectă angajamentele asumate în temeiul legislației OMC.

  • Reducerea numărului de puncte de trecere a frontierei pentru exporturile din Rusia de produse din lemn către UE:

Rusia a redus numărul de puncte de trecere a frontierei care gestionează exporturile de lemn către UE de la peste 30 la un singur punct (Luttya, în Finlanda). Prin interzicerea utilizării punctelor de trecere a frontierei existente care sunt capabile din punct de vedere tehnic să gestioneze astfel de exporturi, Rusia încalcă un principiu al OMC care interzice astfel de restricții.


Consultările în materie de soluționare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC.

Dacă ele nu conduc la o soluție satisfăcătoare, UE poate solicita ca OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb când vorbim despre redresare, a afirmat în această dimineață președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său online din cadrul ediției anuale a Forumului Economic Mondial. De asemenea, a anunțat că Executivul European va înainta o propunere de lege privind cipurile în februarie.

 

Aceasta a subliniat faptul că pandemia a demonstrat că democrațiile sunt forma de guvernământ mai puternică, mai rezistentă și mai durabilă.

„În acest an, ca niciodată, încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb atunci când vorbim despre “starea lumii”. Încrederea în știință și în vaccinuri poate face diferența între viață și moarte. Încrederea între țări poate înclina balanța relațiilor internaționale spre cooperare în loc de conflict. Încrederea în societățile funcționale bazate pe statul de drept canalizează niveluri mai ridicate de investiții private pe termen lung, oferind acestor societăți un avantaj față de concurenți. Iar această încredere este, de asemenea, esențială pentru toate ambițiile principale ale Europei. Încrederea este esențială pentru ca cetățenii să îmbrățișeze transformarea ecologică și digitală sau să atragă tinere talente. Ideea este că redresarea – fie că este vorba de Europa sau de întreaga lume – nu poate fi construită decât pe baza încrederii și a încrederii”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În ceea ce privește semiconductorii și cipurile, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în dezvoltarea, producția și utilizarea acestei tehnologii-cheie:

„Până în 2030, 20% din producția mondială de microcipuri ar trebui să fie în Europa. Nu avem timp de pierdut. Vom propune legea noastră privind cipurile europene la începutul lunii februarie.”

În ceea ce privește energia, ea a subliniat că actuala criză a gazului trebuie să servească, de asemenea, la accelerarea tranziției către energia curată, oferind în același timp predictibilitatea mediului de afaceri și asigurând echitatea socială, și să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ne integra în continuare piața energetică.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există insule energetice sau regiuni ale Europei care să fie izolate de rețeaua noastră, să ne concentrăm pe protejarea celor mai afectați și să ne asigurăm că avem furnizorii de încredere de care avem nevoie. Lucrăm la toate aceste aspecte – dar, cel mai important, trebuie să gestionăm cu atenție această tranziție necesară. Iar acest lucru se întoarce la această chestiune centrală a încrederii. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că tranziția îi va sprijini pe cei mai vulnerabili. Întreprinderile trebuie să aibă încredere că tranziția le va îmbunătăți competitivitatea. Iar investitorii trebuie să aibă încredere că ne vom menține cursul ori de câte ori vor exista hopuri pe drum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

În cele din urmă, președinta von der Leyen a vorbit și despre interferența Rusiei în vecinătatea UE, reiterând unitatea transatlantică în jurul contracarării prin sancțiuni de mare amploare acțiunile destabilizatoare ale Moscovei.

„Nu acceptăm încercările Rusiei de a împărți Europa în sfere de influență. Ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni care sunt amenințați de Rusia. Ne dorim acest dialog. Vrem ca conflictele să fie rezolvate în cadrul organismelor care au fost formate în acest scop. Dar dacă situația se va deteriora, dacă vor exista noi atacuri asupra integrității teritoriale a Ucrainei, vom răspunde cu sancțiuni economice și financiare de mare amploare. Comunitatea transatlantică este fermă în această privință”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

 

Continue Reading

Facebook

NATO31 seconds ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor1 hour ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU2 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor2 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO4 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

NATO5 hours ago

România consideră “inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a forțelor NATO: Salutăm anunțurile SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România

INTERVIURI6 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending