Connect with us

NEWS

Lansarea președinției luxemburgheze a Consiliului UE în România. Bogdan Aurescu: ”Toate provocările cu care se confruntă UE reclamă răspunsuri coerente şi politici coordonate şi sustenabile”

Published

on

aurescu43943Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 13 iulie 2015, la conferinţa de lansare, la Bucureşti, a Preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE, organizată la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. La eveniment au participat ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg în  România, cu reședința la Atena, Christian Biever, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, informează un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinerea deplină a României pentru realizarea obiectivelor propuse de Preşedinţia luxemburgheză, care debutează într-un context european complicat, marcat de criza datoriilor din Grecia, fenomenul migraţiei sau persistenţa unei situaţii dificile de securitate în vecinătatea Uniunii. „Toate provocările cu care se confruntă UE reclamă răspunsuri coerente şi politici coordonate şi sustenabile, cu viziune pe termen lung. Experienţa Luxemburgului, ca stat membru fondator, care exercită pentru a 12-a oară Preşedinţia Consiliului UE, şi abordarea pro-europeană, definitorie pentru acţiunea Luxemburgului la nivel UE, creează premisele unui semestru orientat spre obţinerea de rezultate atât în beneficiul cetăţenilor europeni, cât şi al proiectului european în ansamblu”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

Obiectivele președinției luxemburgheze

Bogdan Aurescu a evidenţiat relaţiile de parteneriat, la nivel european, între România şi Luxemburg, construite pe baza interesului comun în avansarea agendei pro-europene. A reamintit, în acest context, marcarea la Bucureşti, în prezenţa ministrului luxemburghez al afacerilor externe, Jean Asselborn, a împlinirii a 10 ani de la semnarea, la 25 aprilie 2005, a Tratatului de Aderare, moment cu profunde conotaţii simbolice pentru România şi pentru construcţia europeană.

Ministrul român a salutat acordul de principiu cu privire la un nou program de asistenţă financiară pentru Grecia, anunţat de liderii Zonei Euro chiar în timpul conferinţei: „Salut în numele Ministerului Afacerilor Externe şi al Guvernului României această soluţie, care arată faptul că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi, în situaţii de criză, soluţii pentru cele mai complicate probleme.”

Agenda propusă de Preşedinţia luxemburgheză, cu accent pe creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, pe revitalizarea pieţei unice, îndeosebi a componentei sale digitale, pe gestionarea migraţiei şi consolidarea profilului global al UE, este susţinută de România. Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, că România va urmări respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, la nivelul întregii Uniuni, inclusiv libera circulaţie a lucrătorilor şi drepturile acestora, ca pilon fundamental al pieţei interne. „Nu este acceptabilă nicio discriminare între lucrători sau membri ai familiilor lor, care muncesc corect şi plătesc impozite în statele lor de destinaţie”, a subliniat Bogdan Aurescu.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul român a apreciat deschiderea şi abordarea părţii luxemburgheze în privinţa unor dosare de interes european, precum aderarea la spaţiul Schengen. România va continua să lucreze cu Preşedinţia luxemburgheză şi cu toţi partenerii europeni pentru a avansa în acest dosar.

De asemenea, Bogdan Aurescu a arătat că România susţine consolidarea rolului global al UE şi  a evidenţiat contribuţia şi priorităţile ţării noastre în cadrul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), astfel încât aceasta să răspundă, pe termen lung, intereselor comune, aspiraţiilor partenerilor, precum şi provocărilor multiple din vecinătatea UE. În acest sens, în procesul de revizuire a PEV, România a promovat ideea înfiinţării unor platforme informale de dialog cu vecinii și „vecinii vecinilor” (Security Trusts), deschise asocierii actorilor globali şi/sau regionali interesaţi, obiectivul fiind ameliorarea climatului regional prin consolidarea încrederii. România acordă o atenţie deosebită şi promovării active a Parteneriatului Estic ca instrument eficient în susţinerea parcursului european al acelor ţări partenere care au obiective ambiţioase în raport cu Uniunea Europeană şi care au performat în procesele de reformă, precum Republica Moldova.

Bogdan Aurescu a exprimat susţinere pentru continuarea politicii de extindere, care contribuie nemijlocit la succesul proiectului european.

În ceea ce priveşte cooperarea regională, şeful diplomaţiei române a amintit obiectivele României în exercitarea, începând cu 1 iulie 2015, a Preşedinţiei-în-Exerciţiu (PiE) a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), cu accent pe dezvoltarea economică a statelor membre, precum și pe dinamizarea interacțiunii dintre UE și OCEMN.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

COVID-19: Mai multe regiuni din România, pe lista roșie în Belgia. Autoritățile belgiene au interzis cetățenilor săi ”călătoriile ne-esențiale” în aceste zone

Published

on

© European Union, 2015

Belgia a interzis sâmbătă cetăţenilor săi “călătoriile ne-esenţiale” în mai multe regiuni din România (Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia), Spania şi Elveţia, informează presa străină și Agerpres.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Belgia este precizat faptul că cetățenii români din aceste regiuni menționate sunt obligați începând cu 1 August să completeze un formulat online anteriori intrării pe teritoriul Blegiei. Aceștia for fi testați de autoritățile din Belgia, iar carantina devine obligatorie în anumite condiții. Mai multe informații aici.

Conform noilor măsuri, arată MAE, începând cu data de 1 august, autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

Din cauza situaţiei epidemiologice, au fost interzise, de asemenea, călătoriile ne-esenţiale în regiunile spaniole Navarra, Aragon, precum şi în oraşele Barcelona şi Lerida din Catalonia, în regiunea elveţiană în care se află Vaud, Valais şi Geneva, precum şi în regiunile Severoiztochen şi Yugozapaden din Bulgaria.

Oraşul britanic Leicester şi departamentul francez Mayenne sunt şi ele supuse aceleiaşi interdicţii.

Carantina şi testarea sunt obligatorii pentru călătorii care se întorc în Belgia din aceste zone.

Toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate, începând cu 1 august, să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian un formular online de identificare în care trebuie să furnizeze date de contact şi locurile în care au petrecut ultimele 14 zile.

Ca urmare a creşterii numărului de persoane infectate, în special în regiunea Anvers, Belgia a instituit săptămâna aceasta noi restricţii, reducând contactele autorizate, adunările publice şi extinzând situaţiile în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie. La Anvers a fost instituită interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii în intervalul orar 23:30 – 6:00.

Belgia a raportat sâmbătă un bilanţ total de 68.751 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 9.841 de decese. Este una din ţările cu cel mai mare număr de morţi provocate de COVID-19 raportat la totalul populaţiei (85 de decese la 100.000 de locuitori).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport: Un număr record de 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, inclusiv doi pădurari români

Published

on

© Ministerul Mediului/ Facebook

Cel puțin 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, înregistrându-se astfel un nou record, arată un raport al raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, dat publicității miercuri, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa, informează Agerpres.

”Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Cifrele depășesc precedentul record întregistrat în 2017, când 207 apărători ai mediului au fost uciși. ONG-ul atrage atenția în acest context că, la fel ca în fiecare an, ”cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

Jumătate dintre crimele înregistrate în 2019 au fost comise dor în două țări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul apărătorilor mediului, și anume 50 de decese. Acesta este urmat de industria agricolă, unde 34 de militanți, mare parte din Asia, care s-au opus exploatărilor de ulei de palmier, zahăr sau de fructe tropicale și-au pierdut viața.  

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

nsă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending