Connect with us

NEWS

Lansarea președinției luxemburgheze a Consiliului UE în România. Bogdan Aurescu: ”Toate provocările cu care se confruntă UE reclamă răspunsuri coerente şi politici coordonate şi sustenabile”

Published

on

aurescu43943Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 13 iulie 2015, la conferinţa de lansare, la Bucureşti, a Preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului UE, organizată la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. La eveniment au participat ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg în  România, cu reședința la Atena, Christian Biever, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, informează un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinerea deplină a României pentru realizarea obiectivelor propuse de Preşedinţia luxemburgheză, care debutează într-un context european complicat, marcat de criza datoriilor din Grecia, fenomenul migraţiei sau persistenţa unei situaţii dificile de securitate în vecinătatea Uniunii. „Toate provocările cu care se confruntă UE reclamă răspunsuri coerente şi politici coordonate şi sustenabile, cu viziune pe termen lung. Experienţa Luxemburgului, ca stat membru fondator, care exercită pentru a 12-a oară Preşedinţia Consiliului UE, şi abordarea pro-europeană, definitorie pentru acţiunea Luxemburgului la nivel UE, creează premisele unui semestru orientat spre obţinerea de rezultate atât în beneficiul cetăţenilor europeni, cât şi al proiectului european în ansamblu”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

Obiectivele președinției luxemburgheze

Bogdan Aurescu a evidenţiat relaţiile de parteneriat, la nivel european, între România şi Luxemburg, construite pe baza interesului comun în avansarea agendei pro-europene. A reamintit, în acest context, marcarea la Bucureşti, în prezenţa ministrului luxemburghez al afacerilor externe, Jean Asselborn, a împlinirii a 10 ani de la semnarea, la 25 aprilie 2005, a Tratatului de Aderare, moment cu profunde conotaţii simbolice pentru România şi pentru construcţia europeană.

Ministrul român a salutat acordul de principiu cu privire la un nou program de asistenţă financiară pentru Grecia, anunţat de liderii Zonei Euro chiar în timpul conferinţei: „Salut în numele Ministerului Afacerilor Externe şi al Guvernului României această soluţie, care arată faptul că Uniunea Europeană are capacitatea de a găsi, în situaţii de criză, soluţii pentru cele mai complicate probleme.”

Agenda propusă de Preşedinţia luxemburgheză, cu accent pe creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, pe revitalizarea pieţei unice, îndeosebi a componentei sale digitale, pe gestionarea migraţiei şi consolidarea profilului global al UE, este susţinută de România. Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, că România va urmări respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, la nivelul întregii Uniuni, inclusiv libera circulaţie a lucrătorilor şi drepturile acestora, ca pilon fundamental al pieţei interne. „Nu este acceptabilă nicio discriminare între lucrători sau membri ai familiilor lor, care muncesc corect şi plătesc impozite în statele lor de destinaţie”, a subliniat Bogdan Aurescu.

În cadrul intervenţiei sale, ministrul român a apreciat deschiderea şi abordarea părţii luxemburgheze în privinţa unor dosare de interes european, precum aderarea la spaţiul Schengen. România va continua să lucreze cu Preşedinţia luxemburgheză şi cu toţi partenerii europeni pentru a avansa în acest dosar.

De asemenea, Bogdan Aurescu a arătat că România susţine consolidarea rolului global al UE şi  a evidenţiat contribuţia şi priorităţile ţării noastre în cadrul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), astfel încât aceasta să răspundă, pe termen lung, intereselor comune, aspiraţiilor partenerilor, precum şi provocărilor multiple din vecinătatea UE. În acest sens, în procesul de revizuire a PEV, România a promovat ideea înfiinţării unor platforme informale de dialog cu vecinii și „vecinii vecinilor” (Security Trusts), deschise asocierii actorilor globali şi/sau regionali interesaţi, obiectivul fiind ameliorarea climatului regional prin consolidarea încrederii. România acordă o atenţie deosebită şi promovării active a Parteneriatului Estic ca instrument eficient în susţinerea parcursului european al acelor ţări partenere care au obiective ambiţioase în raport cu Uniunea Europeană şi care au performat în procesele de reformă, precum Republica Moldova.

Bogdan Aurescu a exprimat susţinere pentru continuarea politicii de extindere, care contribuie nemijlocit la succesul proiectului european.

În ceea ce priveşte cooperarea regională, şeful diplomaţiei române a amintit obiectivele României în exercitarea, începând cu 1 iulie 2015, a Preşedinţiei-în-Exerciţiu (PiE) a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), cu accent pe dezvoltarea economică a statelor membre, precum și pe dinamizarea interacțiunii dintre UE și OCEMN.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Published

on

© Annalena Baerbock/ Twitter

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Continue Reading

NEWS

Primul tur al alegerilor legislative în Franța: Coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron rămâne prima forţă politică din Adunarea Naţională (proiecții)

Published

on

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Coaliția președintelui francez, Emmanuel Macron, are un avans strâns în blocului NUPES (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială), arată proiecțiile după primul tur al alegerilor legislative ce a avut loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres, și Euronews, Deutsche Welle și The Guardian.

În materie de voturi, coaliția lui Macron, constituită la scurt timp după câștigarea unui nou mandat de președinte, se află umăr la umăr cu alianța stângii, cu proiecții de 25,8% pentru Ensemble și de 25,7% pentru NUPES.

Aceste procente nu sunt convertite în locuri în Adunarea Națională, unde tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

Proiecțiile actuale prevăd o majoritate clară pentru Ensemble în repartizarea mandatelor după al doilea tur de scrutin, care va avea loc peste o săptămână.

Potrivit presei franceze, un procent record de 52,8% dintre alegătorii francezi nu s-au prezentat la vot.

Primul tur al alegerilor parlamentare reprezintă un test major pentru Macron, care tocmai se impusese în fața candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din aprilie.

Noul președinte ales speră să păstreze o majoritate pentru a îndeplini agenda de transformare pe care a promis-o în campania electorală, în special pe frontul economic.

În ciuda faptului că deține un avans în sondajele de astăzi, majoritatea parlamentară va fi probabil decisă într-un al doilea tur de scrutin la sfârșitul săptămânii viitoare.

Cum funcționează alegerile legislative?

Din 2002, când francezii au trecut de la un mandat prezidențial de șapte ani la unul de cinci ani, alegerile legislative au loc în săptămânile care urmează alegerilor prezidențiale.

Ca urmare a acestei structuri, acestea au fost umbrite de alegerile prezidențiale.

Alegerile legislative sunt unice în sensul că, deși au loc la nivel național, în cele din urmă, circumscripția electorală de la nivel local este cea care organizează votul.

Candidații nu sunt aleși de pe o listă, ci direct de către circumscripțiile lor, ca în cazul alegerilor din SUA.

Sunt 577 de locuri puse la bătaie, dintre care 11 pentru cetățenii francezi din străinătate. Partidul lui Macron, împreună cu aliații din coaliție, deține în prezent o majoritate absolută de 345 de locuri.

Multe locuri urmează să fie decise în urma unui nou tur de scrutin

În primul tur de scrutin, o circumscripție este câștigată dacă un candidat are majoritatea absolută a voturilor și, în același timp, cel puțin 25% din alegătorii cu drept de vot.

Istoria arată că acest lucru se întâmplă doar în câteva din cele 577 de circumscripții. După primul tur al alegerilor generale din 2017, au fost stabilite doar patru mandate.

În acest an, se așteaptă ca majoritatea competițiilor să fie decise în turul al doilea între cei mai buni doi performeri din fiecare zonă de vot, unde singura cerință este să câștigi mai multe voturi decât adversarul tău.

Macron și aliații săi vor trebui să aștepte până la 19 iunie, când vor avea loc alegeri în turul doi în circumscripțiile care nu au fost încă stabilite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski evocă Revoluția Garoafelor pentru a cere sprijinul Portugaliei în fața ”invaziei brutale a Rusiei, care a provocat la fel de mult rău ca invazia nazistă”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a solicitat parlamentarilor portughezi să îi sprijine țara cu armament greu precum ”tancuri Leopard, transportatoare blindate de trupe și rachete anti-navă Harpoon” pentru ”a proteja libertatea și civilizația Europei” de ”invazia brutală a Rusiei, care provocat poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani”.

”Când ne adresăm națiunilor lumii libere pentru ajutor, spunem lucruri simple și clare. Avem nevoie de arme pentru a ne proteja de invazia brutală a Rusiei, care a adus poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani. Tancuri Leopard, transportoare blindate de trupe, rachete anti-navă Harpoon – le aveți și puteți contribui la protejarea libertății și civilizației Europei cu ele. Prin urmare, fac apel la statul dumneavoastră să ne ofere acest ajutor”, a solicitat președintele ucrainean în Parlamentul Portugaliei.

În contextul în care se apropie data de 25 aprilie, moment al debutului schimbării regimului în Portugalia, Volodimir Zelenski a amintit de Revoluția Garoafelor, care a eliberat țara din Peninsula Iberică de dictatură.

”Ucraina a fost și rămâne principalul pilon al proceselor democratice din regiunea noastră. Cele două revoluții din 2004 și 2014, care au pus capăt dictaturii din Ucraina, au apărat, de fapt, democrația nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru toate națiunile din regiunea noastră care doresc să își aleagă liber viitorul, fără nicio constrângere – internă sau externă. Iar poporul dumneavoastră, care va sărbători în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, înțelege clar sentimentele noastre. Înțelege exact sentimentele tuturor celorlalte națiuni din regiunea noastră care caută libertatea”, a subliniat președintele ucrainean, evocând evenimentul din 1974.

Acesta a atras atenția că Rusia nu se va opri la Ucraina, unde a adus ”moarte și dictatură”, ci se va îndrepta spre ”Moldova, Polonia, Georgia, statele baltice, Kazahstan și în toate celelalte țări pe care le poate atinge”, dacă țara sa cade.

”Rusia poate fi oprită. Crimele în masă, deportările și dictatura pot și oprite”, s-a arătat convins Zelenski.

Pentru a fi posibil acest lucru, liderul de la Kiev consideră că este nevoie de ”o presiune sporită a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru că doar acestea pot forța Rusia să caute pacea, privând mașina militară rusă de resurse. Avem nevoie de o poziție de principiu a companiilor europene, astfel încât toate să părăsească piața rusă, deoarece taxele lor, accizele pe care le plătesc la bugetul rusesc susțin acest rău. De ce a început Rusia războiul? Capturarea Ucrainei este primul său pas spre a obține controlul asupra Europei de Est, pentru a distruge democrația în regiunea noastră”, a fost semnalul de alarmă tras de președintele ucrainean, evocând astfel o dublă abordare pentru a pune capăt ororilor provocate de Moscova în Ucraina, pe de o parte, măsuri punitive împotriva acesteia, pe de altă parte sprijinirea Kievului în fața invadatorului.

Într-o recentă discuție, liderii Statelor Unite, G7, NATO, României și Poloniei au ajuns la un consens cu privire la nevoie de a crește presiunea asupra Moscovei, cu precădere prin adoptarea de sancțiuni.

Anterior acestui moment, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a dat asigurări că următoarele sancțiuni ale Uniunii Europene care vor fi impuse Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.

Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.

”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta. 

Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE. 

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending