Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la prezentarea bilanţului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe anul 2019, ocazie cu care a afirmat că, în ciuda provocărilor, România a făcut paşi “uriaşi” în ceea ce priveşte o justiţie independentă.

El a arătat că misiunea justiţiei este cea de serviciu public, motiv pentru care legislaţia şi modul în care funcţionează trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri.

“O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul este atunci când cetăţenii sunt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.

“Prin prisma competenţelor care ne sunt conferite de Legea fundamentală, suntem chemaţi să contribuim la dezvoltarea democratică a României. În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne, o justiţie aliniată valorilor europene în care credem cu toţii. Iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant. Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire”, a mai spus şeful statului.

Şeful statului a salutat faptul că Instanţa supremă şi-a prezentat raportul anual într-un cadru deschis.

“Semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului. Încurajez, de aceea, o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti”, a subliniat Iohannis.

În ultimii ani, a susţinut el, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic, însă a arătat că societatea a răspuns în astfel de situaţii.

“Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm. Independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate pe care să le urmărim în continuare neabătut, indiferent de dificultăţi”, a evidenţiat preşedintele.

Şeful statului a indicat că volumul mare de activitate al Înaltei Curţi, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice au fost câteva dintre provocările constante cu care magistraţii s-au confruntat pe parcursul ultimilor ani.

“Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă cu siguranţă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase”, a afirmat Iohannis.

El a apreciat însă că agenda publică a fost ocupată cu subiecte care rareori au atins problemele de fond din sistemul judiciar, care ar fi necesitat discuţii aşezate şi soluţii eficiente.

“O societate mai bună se construieşte plecând de la un fundament solid, iar acest fundament este încrederea cetăţenilor în valorile statului de drept, în faptul că legea – ca rezultat al exprimării voinţei suverane a cetăţenilor prin intermediul autorităţilor alese – este egală pentru toţi. Încrederea în stat, în justiţie, în instituţiile publice este, de fapt, liantul întregii societăţi. Percepţia asupra funcţionării sistemului de justiţie se formează din fiecare interacţiune a cetăţenilor cu acesta, motiv pentru care un dialog constant şi onest între sistemul judiciar, cetăţeni, dar şi ceilalţi actori publici este mai mult decât necesar”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a conchis reafirmând că este un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante.

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Bruxelles, decizia sa de a semna decretele de numire în funcție a noilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Șeful statului a spus că procurorii pe care i-a numit joi în funcţii de conducere sunt “foarte buni”, concursul a fost “foarte bine organizat, foarte transparent, foarte corect”, iar avizul CSM în acest sens a fost “parţial destul de superficial”.

“Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM-ului, care mi s-a părut parţial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe funcţie”, a declarat şeful statului, joi, la Bruxelles.

El a adăugat că în acest fel s-a încheiat interimatul la marile parchete. “Se ajunsese deja la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie în toate situaţiile. O conducere interimară întotdeauna are acest efect asupra unei instituţii”, a subliniat el.

Preşedintele a apreciat procurorii numiţi de el. “M-am bucurat că selecţia organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidaţi pe care îi consider foarte buni şi mi-a făcut mare plăcere să-i numesc pe funcţie”, a mai declarat el.

Întrebat de ce consideră avizul CSM “superficial”, Iohannis a răspuns: “Vă rog să citiţi avizele şi o să vă daţi seama imediat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.