Connect with us

JUSTIȚIE

Laura Codruţa Kovesi acuză presiuni politice pentru abandonarea unor cazuri de corupţie

Published

on

kovesiPresiunea politică exercitată asupra procurorilor pentru a abandona cazuri pe care le anchetează a crescut în contextul în care sunt vizaţi oficiali de la vârf, însă rezistenţa procurorilor a crescut, spune şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi într-un interviu acordat Reuters, informează Gândul.info.

“Presiunile vor continua atât timp cât vom investiga astfel de cazuri. Dar cred că este important ca întreaga clasă politică să atingă un anumit nivel de maturitate politică şi să înţeleagă faptul că tot ceea ce vor procurorii este să descopere adevărul şi că noi nu avem alte interese”, a spus Kovesi, potrivit Reuters.

Însă fosta jucătoare de baschet, în vârstă de 41 de ani, nu pare îngrijorată, notează agenţia. “Rezistenţa procurorilor la asemenea presiuni a crescut”, a declarat miercuri cel mai tânăr procuror general din istoria României şi prima femeie care a deţinut acest post, anterior.

“Presiunea va continua atât timp cât investgăm asemenea cazuri”, a spus ea.

Agenţia britanică notează faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie s-a ocupat de un număr foarte mare de cazuri, înregistrând un record de condamnări în 2014, ajungând la 1.138. În plus, mai notează jurnaliştii britanici, procurorii DNA au ajuns inclusiv la “persoane care cândva păreau de neatins”.

În acest sens, sunt enumerate titlurile care ţin prima pagină a ziarelor din România, precum anchetarea cumnatului şi socrului premierului, a unor miniştri şi liderului unui partid mediu. Principala problemă, foarte multe contracte de stat sunt acordate în schimbul unor favoruri sau mitei. O altă cifră îngrijorătoare este şi cea a numărului de parlamentari condamnaţi sau anchetaţi: 7% dintre cei 588 de deputaţi şi senatori aleşi în decembrie 2012.

Odată cu presiunile au crescut şi criticile formulate de către politicieni, mai scrie Reuters, citând ca exemplu acuzaţii lansate în ianuarie de un fost candidat la preşedinţie, în prezent investigat, potrivit cărora Kovesi datorează funcţia influenţei unui oficial de rang înalt din serviciile secrete. Şefa DNA a respins afIrmaţiile, spunând că sunt defăimătoare.

Însă, anul trecut, în afară de politicieni şi oameni de afaceri au fost încarceraţi pentru corupţie şapte judecători şi 13 procurori, iar un fost judecător de la Curtea Constituţională a fost acuzat, anul acesta, că face parte dintr-o grupare infracţională organizată şi că a acceptat ca mită un automobil marca BMW şi două rochii pentru soţia sa. De asemenea, procurorul şef însărcinat cu lupta împotriva criminalităţii organizate este investigat, mai notează Reuters.

România a început să implementeze reforme în sistemul său judiciar în 2004 – când independenţa magistraţilor a fost garantată pentru prima dată -, pe când aspira să adere la Uniunea Europeană (UE). Procurorii au câştigat experienţă, în timp ce politicienii se plângeau în presă de “vâmătoare de vrăjitoare”. În prezent, DNA se bucură de un adevărat cult în rândul tinerilor şi are un nivel de încredere de două ori mai mare decât Guvernul, scrie Reuters.

Ultimul raport prezentat de către Comisia Europeană (CE) în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a lăudat sistemul judiciar al României, însă a notat existenţa unor probleme în special în Parlament, care încuviinţează investigarea membrilor săi. Luna aceasta, Legisativul a blocat investigarea unui senator, fost ministru al Economiei.

“Legile sunt modificate constant şi există unele îngrijorări că unele modificări ar putea afecta sau chiar bloca reforma judiciară”, a declarat Kovesi pe această temă pentru Reuters, referindu-se la încercări de consolidare a imunităţii parlamentare sau de slăbire a sistemului judiciar.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la bilanțul ÎCCJ: În ciuda provocărilor, România a avut ”pași uriași” pentru o justiție independentă și aliniată valorilor europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la prezentarea bilanţului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pe anul 2019, ocazie cu care a afirmat că, în ciuda provocărilor, România a făcut paşi “uriaşi” în ceea ce priveşte o justiţie independentă.

El a arătat că misiunea justiţiei este cea de serviciu public, motiv pentru care legislaţia şi modul în care funcţionează trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri.

“O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul este atunci când cetăţenii sunt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată”, a spus Iohannis, în debutul discursului său.

“Prin prisma competenţelor care ne sunt conferite de Legea fundamentală, suntem chemaţi să contribuim la dezvoltarea democratică a României. În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne, o justiţie aliniată valorilor europene în care credem cu toţii. Iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii, în general, au jucat un rol determinant. Cu siguranţă nu trebuie să ne oprim aici, căci tot acest proces este unul continuu, rezultatul unui efort comun care are nevoie de asumare, implicare, consecvenţă şi curaj, precum şi de lideri morali care să inspire”, a mai spus şeful statului.

Şeful statului a salutat faptul că Instanţa supremă şi-a prezentat raportul anual într-un cadru deschis.

“Semnalarea adevăratelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar este nu numai în beneficiul activităţii instanţelor, ci, în final, al justiţiabilului. Încurajez, de aceea, o implicare consecventă, coerentă şi unitară, cu respectarea competenţelor conferite de Constituţie, a tuturor actorilor din sistemul judiciar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca autoritate aflată în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti”, a subliniat Iohannis.

În ultimii ani, a susţinut el, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic, însă a arătat că societatea a răspuns în astfel de situaţii.

“Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm. Independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate pe care să le urmărim în continuare neabătut, indiferent de dificultăţi”, a evidenţiat preşedintele.

Şeful statului a indicat că volumul mare de activitate al Înaltei Curţi, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice au fost câteva dintre provocările constante cu care magistraţii s-au confruntat pe parcursul ultimilor ani.

“Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă cu siguranţă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase”, a afirmat Iohannis.

El a apreciat însă că agenda publică a fost ocupată cu subiecte care rareori au atins problemele de fond din sistemul judiciar, care ar fi necesitat discuţii aşezate şi soluţii eficiente.

“O societate mai bună se construieşte plecând de la un fundament solid, iar acest fundament este încrederea cetăţenilor în valorile statului de drept, în faptul că legea – ca rezultat al exprimării voinţei suverane a cetăţenilor prin intermediul autorităţilor alese – este egală pentru toţi. Încrederea în stat, în justiţie, în instituţiile publice este, de fapt, liantul întregii societăţi. Percepţia asupra funcţionării sistemului de justiţie se formează din fiecare interacţiune a cetăţenilor cu acesta, motiv pentru care un dialog constant şi onest între sistemul judiciar, cetăţeni, dar şi ceilalţi actori publici este mai mult decât necesar”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a conchis reafirmând că este un susţinător ferm al unei justiţii independente şi performante.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis explică decizia numirii noilor procurori-șefi: Se ajunsese la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Bruxelles, decizia sa de a semna decretele de numire în funcție a noilor procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Șeful statului a spus că procurorii pe care i-a numit joi în funcţii de conducere sunt “foarte buni”, concursul a fost “foarte bine organizat, foarte transparent, foarte corect”, iar avizul CSM în acest sens a fost “parţial destul de superficial”.

“Având în vedere că am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, pe care le-am găsit foarte bine elaborate, foarte bine motivate şi, pe de cealaltă parte, avizul CSM-ului, care mi s-a părut parţial destul de superficial, am considerat corecte propunerile făcute de domnul ministru Predoiu şi i-am numit pe cei trei candidaţi pe funcţie”, a declarat şeful statului, joi, la Bruxelles.

El a adăugat că în acest fel s-a încheiat interimatul la marile parchete. “Se ajunsese deja la o perioadă foarte lungă de interimat, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie în toate situaţiile. O conducere interimară întotdeauna are acest efect asupra unei instituţii”, a subliniat el.

Preşedintele a apreciat procurorii numiţi de el. “M-am bucurat că selecţia organizată de domnul ministru Predoiu a scos la iveală trei candidaţi pe care îi consider foarte buni şi mi-a făcut mare plăcere să-i numesc pe funcţie”, a mai declarat el.

Întrebat de ce consideră avizul CSM “superficial”, Iohannis a răspuns: “Vă rog să citiţi avizele şi o să vă daţi seama imediat”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, a anunţat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending