Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz și prim-ministrul britanic Keir Starmer au apreciat marți seară că discuția telefonică dintre președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, și concluziile acesteia reprezintă un pas înainte în drumul către un acord de pace între Rusia și Ucraina, dar au subliniat că Occidentul european va continua să sprijine Ucraina și armata sa în rezistența în fața agresiunii militare ruse.

În cadrul unei conferințe comune de presă la Berlin cu președintele francez Emmanuel Macron, Olaf Scholz, cancelarul german demisionar, a declarat că, deși acordul privind încetarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei este “un început bun” și un prim pas important, “nu poate exista un acord fără Ucraina”, relatează The Guardian.

“Următorul pas trebuie să fie o încetare completă a focului pentru Ucraina și cât mai repede posibil. Desigur, este clar că amândoi suntem de acord și cu acest lucru”, a spus Scholz, referindu-se la el și la Macron.

Scholz a reiterat, de asemenea, că nicio decizie nu ar trebui luată fără implicarea Ucrainei.

Liderii Germaniei și Franței au promis că vor continua să ofere ajutor militar Ucrainei, după ce președintele rus Vladimir Putin a cerut “încetarea completă” a asistenței militare occidentale în cadrul unei convorbiri telefonice cu Trump, notează și Deutsche Welle.

“Amândoi suntem de acord că Ucraina poate conta pe noi, că Ucraina poate conta pe Europa și că nu vom dezamăgi (Kievul)”, a declarat Scholz.

Macron a adăugat că “vom continua să sprijinim armata ucraineană în războiul său de rezistență împotriva agresiunii ruse”.

Liderul francez reluat necesitatea implicării Ucrainei. “Am promovat pacea încă din prima zi și acest lucru nu poate fi realizat fără participarea Ucrainei la discuții”, a subliniat Emmanuel Macron.

Într-un ecou al celor exprimate de Emmanuel Macron și Olaf Scholz, Downing Street, biroul premierului britanic Keir Starmer, a salutat “progresul pe care președintele Trump l-a făcut către o încetare a focului” în urma convorbirii sale cu Vladimir Putin, dar a insistat că negocierile trebuie să conducă la o “pace justă și durabilă pentru Ucraina”.

Citiți și Zelenski acceptă armistițiul de 30 zile convenit de Trump cu Putin, dar apreciază că este “corect să știm în detaliu ce au oferit rușii americanilor sau ce au oferit americanii rușilor”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în prima reacție publică după discuția telefonică între președinții Trump și Putin, că Ucraina ar sprijini o propunere a Statelor Unite de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești și a spus că speră să vorbească cu președintele american Donald Trump despre discuțiile sale cu Vladimir Putin.

“Cred că va fi corect să avem o conversație cu președintele Trump și vom ști în detaliu ce au oferit rușii americanilor sau ce au oferit americanii rușilor“, a spus Zelenski. El a adăugat că Ucraina va sprijini toate propunerile care conduc la o “pace stabilă și justă”.

Citiți și Kremlin: Putin a cerut, în discuția cu Trump, oprirea înarmării forțelor ucrainene și furnizării de informații către Kiev pentru un armistițiu complet

Președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat o încetare a focului mai largă, de 30 de zile, susținută de Statele Unite și pe care Ucraina a declarat că este pregătită să o accepte, ci o încetare a focului limitată la infrastructura energetică din Ucraina, liderul rus dorind oprirea tuturor livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție prealabilă pentru orice acord de încetare completă a focului.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, președintele rus a ridicat “puncte semnificative” cu privire la împiedicarea ca un astfel de armistițiu să fie folosit de Ucraina pentru a mobiliza mai mulți soldați și a se reînarma.

Comunicatul Kremlinului subliniază că o prioritate pentru Rusia rămâne “necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și de a reînarma forțele armate ucrainene”, iar o “condiție-cheie” pentru prevenirea escaladării războiului este “încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev”.

Citiți și Casa Albă: Trump și Putin au convenit că drumul către pace începe cu încetarea focului privind infrastructura energetică și demararea imediată a negocierilor pentru încetarea completă a focului

Într-o declarație publicată după convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin, Casa Albă a declarat că cele două părți au convenit să poarte “negocieri tehnice” privind o încetare a focului maritim și, ulterior, încetarea totală a focului și pacea permanentă.

“Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu”, a declarat Casa Albă după o convorbire telefonică a cărei durată a fost de cel puțin 90 de minute.

De asemenea, Trump și Putin “au convenit că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între SUA și Rusia are un potențial enorm”, cu “afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică”.

Negocierile privind încetarea focului în Ucraina “vor începe duminică la Jeddah”, în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin. Emisarul a mai afirmat că delegația americană în Arabia Saudită va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz.

“Readiness 2030”. La două săptămâni de la lansarea planului “ReArmEurope” și în ajunul prezentării Cartei Albe a Apărării, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru ca bătrânul continent să aibă “până în anul 2030 o postură de apărare europeană puternică” deoarece “epoca beneficiilor păcii a apus”, iar o “nouă ordine internațională va fi creată”.

Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, Ursula von der Leyen a prezentat cele patru priorități – creșterea investițiilor militare prin planul “ReArmEurope” de 800 de miliarde de euro, cooperare pan-europeană privind investiții în infrastructură, mobilitate militară și armament, o strategie a “porcului spinos” pentru sprijinirea Ucrainei și dezvoltarea bazei industriale europene printr-o piață europeană de echipamente militare bazată pe achiziții de tip “buy European”. Ea a subliniat că “dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război” deoarece “Rusia se află pe o cale ireversibilă către crearea unei economii de război”.

“Epoca beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Epoca sferelor de influență și a competiției pentru putere a revenit cu adevărat. (…) O nouă ordine internațională va fi creată în a doua jumătate a acestui deceniu și după aceea. Așadar, în timp ce ne aflăm astăzi aici, Europa se confruntă cu o alegere fundamentală cu privire la viitorul său”, a spus von der Leyen.

By 2030, Europe must have a strong European defence posture.

To get there, we need to move now.

This is Readiness 2030 ↓ https://t.co/xDZBGh68zP

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 18, 2025

“Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat.

“Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postura de apărare puternică”, a spus ea, anunţând că miercuri va prezenta o foaie de parcurs pentru strategia “Readiness 2030” (Pregătire pentru 2030) și care va cuprinde cele patru priorități.

Our readiness 2030 roadmap:

• A surge in defence spending with our up to €800 billion plan

• pan-European cooperations

• a “porcupine strategy” for Ukraine

• an EU-wide market for defence equipment.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 18, 2025

Prima şi cea mai importantă prioritate este creşterea cheltuielilor pentru apărare, a subliniat președinta Comisiei Europene, referindu-se la planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro.

Cea de-a doua prioritate “în ce investim – şi cum investim – este la fel de important ca şi cât de mult cheltuim”, a adăugat Ursula von der Leyen, referindu-se la cooperare paneuropeană la scară largă, cu elemente fundamentale precum infrastructura și mobilitatea militară axate pe o reţea europeană funcţională de coridoare terestre, aeroporturi şi porturi maritime care să faciliteze transportul rapid de trupe şi echipamente militare până la orizontul anului 2030.

Această prioritate, care mai cuprinde investiții în apărarea antiaeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, muniţie, rachete și drone, reflectă lista de priorități agreată de liderii celor 27 de state membre la summitul consacrat apărării, desfășurat pe 6 martie la Bruxelles și care a marcat aprobarea politică a planului “ReArm Europe”.

A treia prioritate pentru apărarea europeană enunțată de președinta Comisiei Europene se referă la creşterea sprijinului pentru Ucraina, Ursula von der Leyen reluând “strategia porcului spinos de oţel“.

Strategia “porcului spinos” a fost adoptată de Taiwan, fiind o metodă de apărare care are ca scop să facă invazia foarte dificilă şi costisitoare pentru inamic.

“Trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potenţialii invadatori. Deci trebuie să investim în forţa Ucrainei”, a spus von der Leyen, reconfirmând afirmații similare susținute la summitul de la Londra din 2 martie, o etapă incipientă a coaliției de voință pe care europeni vor să o construiască în susținerea unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina. 

Ea a anunţat că pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, va fi înfiinţat un grup operativ comun cu Ucraina pentru a coordona sprijinul militar al UE şi al statelor membre pentru Ucraina. “Aşadar, trebuie să accelerăm integrarea Ucrainei în piaţa europeană de echipamente europene. Iar industria noastră învaţă de la industria de apărare a Ucrainei”, a menţionat von der Leyen.

A patra prioritate enunțată de președinta Comisiei Europene este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei, unde a pledat pentru un program de tip “Buy European”.  Un element-cheie este așa-numitul Mecanism european de vânzări pentru a pune în comun cererea națională și a achiziționa arme în comun.

“Baza noastră industrială prezintă încă deficiențe structurale. Aceasta nu este încă capabilă să producă sisteme și echipamente de apărare în cantitățile și la viteza de care au nevoie statele membre. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naționali dominanți care se ocupă de piețele interne. Trebuie să schimbăm tendința. Aceasta începe cu investițiile în Europa. În prezent, majoritatea investițiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetare, dezvoltare și inovare în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european. Pentru că asta înseamnă consolidarea bazei tehnologice și industriale europene în domeniul apărării. Aceasta înseamnă stimularea inovării. Și asta înseamnă crearea unei piețe la nivelul UE pentru echipamentele de apărare.”, a detaliat von der Leyen.

La finalul discursului său, şefa Comisiei Europene a enumerat și potențialii parteneri pentru proiectele de apărare ale Uniunii Europene, referindu-se la NATO, SUA, Regatul Unit, G7, Canada, Norvegia, India și alte țări de pe continentul asiatic.

“Suntem pe deplin hotărâți să colaborăm cu NATO și cu Statele Unite. Securitatea noastră este indivizibilă. Acesta este motivul pentru care ne străduim să deschidem noi drumuri în materie de securitate împreună cu Regatul Unit și cu alți parteneri din Europa, din vecinătatea noastră sau din cadrul G7. Din Canada până în Norvegia. Și chiar atât de departe ca India și alte părți ale Asiei”, a conchis ea.

Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.

Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european.

Președintele Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur din estul țării, că această bază din apropiere de Germania și care a găzduit soldați americani în Primul Război Mondial va fi dotată, până în 2035, cu avioane de luptă Rafale care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, întărind postura nucleară a principalei puteri militare din UE.

Tot marți, Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.

Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți, într-un discurs la o bază militară din estul țării, că Franța va comanda avioane de lupte Rafale suplimentare în anii următori și va investi aproape 1,5 miliarde de euro într-una dintre bazele sale aeriene pentru a-și dota escadrilele cu cea mai recentă tehnologie de rachete nucleare.

Zguduite de invazia Rusiei în Ucraina și de poziția mai conflictuală a președintelui american Donald Trump față de aliații occidentali tradiționali, țările europene au decis majorarea investițiilor pentru apărare și încearcă să reducă dependența de Statele Unite.

Astfel, ziua de marți în care întreaga atenție internațională este îndreptată spre convorbirea telefonică dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, privind un posibil acord de pace, a fost martora unor evenimente politice majore pe continentul european, discursul lui Macron privind înarmarea Franței fiind continuat de un discurs similar al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Academia Militară Regală Daneză, și de votul istoric de la Berlin, unde, în ultima zi de mandat, Bundestag-ul a adoptat reforma istorică a “frânei constituționale a datoriei”, oferindu-i viitorului cancelar Friedrich Merz un “cec în alb” pentru investiții în apărare.

Macron, care a inițiat o dublare a bugetului francez pentru apărare pe parcursul celor două mandate ale sale, a stabilit recent o țintă și mai mare, afirmând că țara ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare la 3-3,5% din producția economică, față de 2% în prezent. De asemenea, el s-a oferit să extindă protecția armelor nucleare ale Franței, așa-numita umbrelă nucleară, la alte țări europene.

“Nu am așteptat anul 2022 sau punctul de cotitură pe care îl vedem acum pentru a descoperi că lumea în care trăim este din ce în ce mai periculoasă, mai nesigură și că aceasta implică să inovăm, să ne întărim și să devenim mai autonomi. Voi anunța în următoarele săptămâni noi investiții pentru a merge mai departe decât ceea ce s-a făcut în ultimii șapte ani”, le-a spus Macron soldaților francezi, citat de Reuters.

EN DIRECT | Prise de parole du Président @EmmanuelMacron depuis la Base aérienne 116 Luxeuil-Saint-Sauveur. https://t.co/FHBPSuVJRD

— Élysée (@Elysee) March 18, 2025

Macron a declarat că a decis să transforme baza, renumită în cercurile militare ca fiind casa piloților voluntari americani în timpul Primului Război Mondial, într-una dintre cele mai avansate baze din cadrul programului său de descurajare nucleară.

Baza va găzdui cele mai recente avioane de luptă Rafale S5, care vor transporta rachetele de croazieră hipersonice cu armament nuclear ASN4G de nouă generație ale Franței, care sunt destinate să fie operaționale începând cu 2035.

Astfel, până în 2035, Luxeuil va fi prima bază care va găzdui avionul de luptă Rafale de nouă generație și racheta sa nucleară hipersonică, o parte crucială a modernizării în curs a descurajării nucleare a Franței, a declarat Macron.

Liderul francez s-a poziționat într-un lider marcant al avansării proiectului apărării europene încă din faza sa incipientă, iar acum a lansat inclusiv o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene.

Tot marți, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a schițat cele patru priorități pentru reînarmarea Europei sub denumirea “Readiness 2030“. Într-un discurs susținut la Academia Militară Regală a Danemarcei cu o zi înainte să publice Carta Albă a Apărării, șefa executivului european a afirmat că “până în anul 2030 Europa trebuie să aibă o postură de apărare europeană puternică”. 

Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a adoptat marți mai multe amendamente la Constituția țării care ar permite viitoarelor guverne federale și de stat să își asume mai multe datorii în domeniul apărării, deblocând astfel așa numita “frână constituțională a datoriei”, Votul pentru această reformă istorică a reprezentat ultimul punct de pe agenda celui de-al 20-lea Bundestag înainte de a-și încheia mandatul. Cel de-al 21-lea Parlament al Germaniei, ales în urma alegerilor din 23 februarie, își va începe mandatul la 25 martie. Votul în favoarea modificărilor îi oferă viitorului cancelar Friedrich Merz mână liberă și un “cec în alb” când vine vorba de cheltuielile pentru apărare, acesta invocând acordul drept un pas major către o nouă comunitate europeană de apărare. Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării (de la o,35% din PIB la 1%) și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe” de 800 de miliarde prezentat cu două zile înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360 de grade” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Concluziile Consiliului European aprobă planul “ReArm Europe” propus în ajunul acestui summit de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o veritabilă operațiune politică și decizională pentru a echipa Uniunea Europeană cu investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro în următorii ani.

Planul este axat pe cinci piloni. Primul propune activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. Cel de-al doilea vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare denumit ulterior mecanismul “SAFE – Security Action for Europe”. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Carta Albă a Apărării va reprezenta o bază de discuție la summitul Consiliului European din 20-21 martie, axat pe competitivitate economică, o uniune a investițiilor și economiilor, apărare, sprijinul pentru Ucraina și o primă discuție privind viitorul buget pe termen lung 2028-2034.