Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kövesi cere Parlamentului European un buget mai mare pentru Parchetul European: Procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, le-a prezentat joi eurodeputaților întruniți în cadrul Comisiilor reuniunite pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și pentru control bugetar stadiul înființării Biroului Procurorului Public European, solicitând un buget mai mare și o schemă de personal mai mare pentru această instituție care este preconizată a fi operațională la finele anului 2020.

Procurorul-șef european a explicat că a făcut o estimare pentru nevoile financiare și de resurse umane ale Parchetului European în anii 2020 și 2021, având în vedere că potrivit unei evaluări pe care a făcut-o ”procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri și să ia o decizie: pe care le tratează, pe care le trimite in instanțele naționale, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul Parchetului European”.

“M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu: Chiar dacă nu avem informații cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie să trecem la treabă. Dacă vom începe activitatea în 2020, bugetul Parchetului European trebuie redeschis, trebuie sporit în mod semnificativ, la fel ca și în 2021. În acest context, în 17 februarie o să mă întâlnesc cu domnul comisar Reynders (n.r. – comisarul european pentru justiție, Didier Reynders), cu care deja m-am întalnit de mai multe ori și am avut un schimb plăcut de idei, în spiritul cooperării, împreuna cu domnul comisar Hahn (n.r. – comisarul european pentru buget și administrație), pe care-l voi întâlni pentru prima dată”, a spus Kövesi.

Procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri

Procurorul-șef european a afirmat că estimarile preliminare financiare, în baza căruia regulamentul Parchetului European a fost adoptat, sunt depășite. Potrivit acesteia, Parchetul European trebuie să fie capabil să deschidă cel puțin 2.000 de cazuri la noi, la care se adaugă alte 1.000 de cazuri restante.

S-a pornit de la premisa inițială că Parchetul European va începe cu resurse inițiale in 2020. Va ajunge la viteza de croazieră în 2020. An în care volumul de spețe tratate va fi cam de 1.000 de anchete, însa această premisă inițială s-a dovedit a fi greșită. (…) În primul an de activitate, Parchetul Europeană trebuie să poată să deschidă cel puțin 2.000 de cazuri noi. (…) În plus, în primul sa zi de mandat, Parchetul European trebuie să poată să trateze un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de activitate. Am făcut o primă evaluare: procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri și să ia o decizie: pe care le tratează, pe care le trimite in instanțele naționale, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul Parchetului European”, a spus Kövesi, conform Ziare.com.

Laura Codruța Kövesi: ”Nu ne putem atinge obiectivele cu 22 de procurori și un sfert”

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice. La nivelul strategic, fiecare din cele 22 de state membru participante vor numi câte un procuror european. Cei 22 de procurori vor forma Colegiul procurorilor condus de Laura Codruța Kövesi.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Astfel, Kövesi a spus ca numărul de procurori și angajati este insuficient, făcând trimitere la cazurile unor procurori care lucrează cu o jumătate de normă în parchete naționale și cu jumătate de normă la Parchetul European.

”Onorabili membri, nu ne putem atinge obiectivele cu 22 de procurori și un sfert, delegați, 22 de procurori europeni și 29 de agenți în biroul central. Să mă fac mai bine înțeleasă în privința numărului de investigatori din Parchetul European. Ar fi indicat, date fiind restricțiile bugetare, să definim mai bine obiectivele acestei structuri. În cazul în care e posibil, putem accepta să lucrăm cu procurori part-time? Am fost procuror mulți ani, dar nu știu să existe undeva în lume un sfert de procuror”, a spus Kövesi, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, potrivit DigiFM.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: UE, cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European condamnă declarațiile ”rasiste” ale premierului ungar și cer CE și Consiliului să ia măsuri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat vineri o declarație comună prin care condamnă declarațiile „rasiste” ale premierului Viktor Orbán și subliniază că aceste declarații încalcă valorile UE.

„Noi, liderii grupurilor politice ale Parlamentului European, condamnăm cu fermitate recenta declarație deschis rasistă a premierului Orbán despre faptul că nu dorește să devină popor de rasă mixtă. Astfel de declarații inacceptabile, care constituie în mod clar o încălcare a valorilor noastre, consacrate și în tratatele UE, nu își au locul în societățile noastre. De asemenea, regretăm profund persistența în apărarea acestor declarații impardonabile de către prim-ministrul Orbán în alte ocazii. Rasismul și discriminarea, în toate formele lor, trebuie condamnate fără echivoc și combătute în mod eficient la toate nivelurile”, au transmis oficialii europeni.

Aceștia fac apel la Comisia Europeană și la Consiliu să condamne urgent această declarație în termenii cei mai fermi: „Reiterăm, de asemenea, apelurile Parlamentului European către Consiliu de a emite în cele din urmă recomandările sale adresate Ungariei în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), abordând, de asemenea, noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale și de a stabili că există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2. Reamintim Consiliului că statele membre au obligația de a acționa împreună și de a pune capăt tuturor atacurilor asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și solicităm ca această chestiune să fie adăugată pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a liderilor Consiliului European.”

„Îndemnăm Comisia să trateze cu prioritate procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs de desfășurare împotriva încălcării de către Ungaria a normelor UE care interzic rasismul și discriminarea și să utilizeze pe deplin instrumentele disponibile pentru a aborda încălcările valorilor consacrate la articolul 2. Salutăm, de asemenea, decizia Comisiei de a declanșa Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept împotriva Ungariei și așteptăm următorii pași în această privință în urma celei de-a doua scrisori din 20 iulie. Reiterăm apelul nostru adresat Comisiei de a nu aproba planul național al Ungariei în cadrul mecanismului de redresare și reziliență până la îndeplinirea tuturor criteriilor relevante”, au mai adăugat aceștia. 

Liderii au subliniat că nu există loc pentru rasism, discriminare și discursuri de ură în societățile europene: „Solicităm noi acțiuni suplimentare din partea guvernelor UE și la nivelul UE, inclusiv împotriva normalizării crescânde a rasismului și a xenofobiei, și subliniem necesitatea unui mecanism de monitorizare și de responsabilitate pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației și a politicii UE împotriva rasismului”, se mai arată în declarația comună. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.5 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA6 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.8 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA9 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE10 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA11 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA6 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending