Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, despre colaborarea cu Serviciile, la audierile din Parlamentul European: ,,Legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea din exercitarea funcției de procuror”

Published

on

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, se află astăzi la Bruxelles, pentru a-și prezenta viziunea pentru funcția de Procuror-Șef în cadrul Parchetului European, într-o audiere de 75 de minute în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv a Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Din cele 75 de minute alocate candidatei din România, 5 minute sunt dedicate cuvântului de deschidere a sesiunii de audiere al Președinților celor două comisii specializate, 7 minute sunt alocate prezentării pe care candidata o face, iar restul de 63 de minute sunt rezervate pentru întrebări și răspunsuri venite din partea eurodeputaților prezenți la audiere către Laura Codruța Kovesi.

După prezentarea viziunii în care fosta șefă a DNA a făcut referire la propriul său exemplu în domeniu pentru a-și argumenta contribuția pe care o poate aduce din poziția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) la combaterea fraudei cu fonduri europene, deputații europeni din cele două comisii speciale reunite astăzi au pus întrebări lămuritoare cu privire la activitatea profesională a candidatei, care o recomandă pentru funcția vizată, dar și cu privire la modul în care va gestiona activitatea Parchetului European și relația cu celelalte agenții ale UE pentru aplicarea legii sau cu statele membre participante la structura procuraturii europene.

Ordinea de audiere a celor trei candidați a fost aleasă prin tragere la sorți.

O primă întrebare în acest sens a venit din partea unei deputate din Malta, membră a Comisiei LIBE, care a făcut referire la faptul că Laura Codruța Kovesi este imaginea luptei anticorupție în România și tocmai din aceasta perspectivă a dorit să afle mai multe informații despre experiența candidatei cu cazurile cele mai mediatizate și cooperarea cu OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă).

Laura Codruța Kovesi a vorbit despre cazurile investigate de DNA și vizibilitatea pe care o căpătau în presă datorită implicării unor persoane cu un înalt profil public sau politic:

,,Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție.”

Cât despre experiența cu OLAF și cooperarea cu statele membre, aceasta a declarat:

,,Am cooperat cu această structură europeană. Regulamentul de funcționare a EPPO este foarte clar în acest sens. Se prevede o cooperare strânsă, obligația de a schimba informații prin acel sistem de case management (management al cazurilor, n.r.). Despre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și acesta este un lucru este prevăzut în regulament, sub forma unei consultări continue pe problemele care atrag competența EPPO.”

O altă întrebare s-a referit la îndeplinirea cerințelor impuse pentru ocuparea funcției de Procuror-Șef European, în special la îndeplinirea criteriului de independență, făcând trimitere totodată la cooperarea cu Serviciile de Informații, la care candidata din România a răspuns pe scurt:

,,Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin o vechime de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale, drept pentru care am fost numită Procuror General al României și Procuror-Șef al DNA.”

În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, ,,legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea prin atribuțiile care revin din exercitarea funcției”, a lămurit Laura Codruța Kovesi.

Este de menționat faptul că și candidatul francez,   Jean Francois Bohnert, a primit o întrebare legată de opinia sa privind colaborarea parchetelor cu serviciile de informații, din partea eurodeputatului social-democrat Emilian Pavel. În răspunsul dat de francez, acesta nu a exclus o astfel de posibilitate, dar a ținut să precizeze că, în desfășurarea anchetelor, ,,serviciile nu sunt principalul interlocutor, preferând să obțină informații de la surse care pot oferi dovezi concrete”.

Laura Codruța Kovesi a fost nevoită să răspundă și la o întrebare legată de investigarea unor cazuri de fraudă cu fonduri europene chiar în România din funcția de Procuror-Șef al Parchetului European, ceea ce i-ar putea afecta activitatea ținând cont de relația tensionată cu Ministerul de Justiție, precum și de motivațiile și presiunile politice.

,,În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi și independenți. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevanță ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justiție.”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a adăugat că ,,Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.”

Laura Codruţa Kövesi a fost cel de-al treilea candidat audiat marți, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, după candidatul german Andres Ritter și cel francez Jean-Francois Bohnert. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania au fost audiați marți în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO), o nouă instituție a Uniunii Europene creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, și care va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Comisiile LIBE și CONT vor decide ulterior acestor audieri asupra candidatului pe care îl susțin după ce săptămâna trecută ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate. Votul în cele două Comisii urmează să fie exprimat până miercuri la prânz.

Mai exact, după audiere, cele două comisii vor face o evaluare completă și îi vor trimite Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare, care va cuprinde poziția LIBE și CONT. Conducătorii sesiunii de audiere de astăzi au anunțat că Comisia CONT își va face evaluarea în această seară, iar Comisia LIBE își va face cunoscută poziția mâine, într-o reuniune a coordonatorilor la ora 9:00 dimineața, urmată de o altă reuniune extraordinară de informare a celor care nu au fost prezenți prima oară, care va fi programată pentru ora 11:00, când se va și vota.

În cazul în care membrii celor două Comisii îl vor vota, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un alt candidat care se claseză pe prima poziție – Laura Codruța Kövesi sau Andres Ritter – atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

SRI a luat măsuri în cazul unor potențiale atacuri cibernetice care să influențeze alegerile din 26 mai. Ce scenarii au elaborat specialiștii

Published

on

Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:


– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.


Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending