Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, despre colaborarea cu Serviciile, la audierile din Parlamentul European: ,,Legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea din exercitarea funcției de procuror”

Published

on

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, se află astăzi la Bruxelles, pentru a-și prezenta viziunea pentru funcția de Procuror-Șef în cadrul Parchetului European, într-o audiere de 75 de minute în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv a Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Din cele 75 de minute alocate candidatei din România, 5 minute sunt dedicate cuvântului de deschidere a sesiunii de audiere al Președinților celor două comisii specializate, 7 minute sunt alocate prezentării pe care candidata o face, iar restul de 63 de minute sunt rezervate pentru întrebări și răspunsuri venite din partea eurodeputaților prezenți la audiere către Laura Codruța Kovesi.

După prezentarea viziunii în care fosta șefă a DNA a făcut referire la propriul său exemplu în domeniu pentru a-și argumenta contribuția pe care o poate aduce din poziția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) la combaterea fraudei cu fonduri europene, deputații europeni din cele două comisii speciale reunite astăzi au pus întrebări lămuritoare cu privire la activitatea profesională a candidatei, care o recomandă pentru funcția vizată, dar și cu privire la modul în care va gestiona activitatea Parchetului European și relația cu celelalte agenții ale UE pentru aplicarea legii sau cu statele membre participante la structura procuraturii europene.

Ordinea de audiere a celor trei candidați a fost aleasă prin tragere la sorți.

O primă întrebare în acest sens a venit din partea unei deputate din Malta, membră a Comisiei LIBE, care a făcut referire la faptul că Laura Codruța Kovesi este imaginea luptei anticorupție în România și tocmai din aceasta perspectivă a dorit să afle mai multe informații despre experiența candidatei cu cazurile cele mai mediatizate și cooperarea cu OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă).

Laura Codruța Kovesi a vorbit despre cazurile investigate de DNA și vizibilitatea pe care o căpătau în presă datorită implicării unor persoane cu un înalt profil public sau politic:

,,Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție.”

Cât despre experiența cu OLAF și cooperarea cu statele membre, aceasta a declarat:

,,Am cooperat cu această structură europeană. Regulamentul de funcționare a EPPO este foarte clar în acest sens. Se prevede o cooperare strânsă, obligația de a schimba informații prin acel sistem de case management (management al cazurilor, n.r.). Despre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și acesta este un lucru este prevăzut în regulament, sub forma unei consultări continue pe problemele care atrag competența EPPO.”

O altă întrebare s-a referit la îndeplinirea cerințelor impuse pentru ocuparea funcției de Procuror-Șef European, în special la îndeplinirea criteriului de independență, făcând trimitere totodată la cooperarea cu Serviciile de Informații, la care candidata din România a răspuns pe scurt:

,,Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin o vechime de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale, drept pentru care am fost numită Procuror General al României și Procuror-Șef al DNA.”

În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, ,,legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea prin atribuțiile care revin din exercitarea funcției”, a lămurit Laura Codruța Kovesi.

Este de menționat faptul că și candidatul francez,   Jean Francois Bohnert, a primit o întrebare legată de opinia sa privind colaborarea parchetelor cu serviciile de informații, din partea eurodeputatului social-democrat Emilian Pavel. În răspunsul dat de francez, acesta nu a exclus o astfel de posibilitate, dar a ținut să precizeze că, în desfășurarea anchetelor, ,,serviciile nu sunt principalul interlocutor, preferând să obțină informații de la surse care pot oferi dovezi concrete”.

Laura Codruța Kovesi a fost nevoită să răspundă și la o întrebare legată de investigarea unor cazuri de fraudă cu fonduri europene chiar în România din funcția de Procuror-Șef al Parchetului European, ceea ce i-ar putea afecta activitatea ținând cont de relația tensionată cu Ministerul de Justiție, precum și de motivațiile și presiunile politice.

,,În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi și independenți. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevanță ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justiție.”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a adăugat că ,,Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.”

Laura Codruţa Kövesi a fost cel de-al treilea candidat audiat marți, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, după candidatul german Andres Ritter și cel francez Jean-Francois Bohnert. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania au fost audiați marți în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO), o nouă instituție a Uniunii Europene creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, și care va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Comisiile LIBE și CONT vor decide ulterior acestor audieri asupra candidatului pe care îl susțin după ce săptămâna trecută ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate. Votul în cele două Comisii urmează să fie exprimat până miercuri la prânz.

Mai exact, după audiere, cele două comisii vor face o evaluare completă și îi vor trimite Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare, care va cuprinde poziția LIBE și CONT. Conducătorii sesiunii de audiere de astăzi au anunțat că Comisia CONT își va face evaluarea în această seară, iar Comisia LIBE își va face cunoscută poziția mâine, într-o reuniune a coordonatorilor la ora 9:00 dimineața, urmată de o altă reuniune extraordinară de informare a celor care nu au fost prezenți prima oară, care va fi programată pentru ora 11:00, când se va și vota.

În cazul în care membrii celor două Comisii îl vor vota, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un alt candidat care se claseză pe prima poziție – Laura Codruța Kövesi sau Andres Ritter – atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, despre relațiile București-Moscova: Rusia încearcă să recâștige sferele de influență pierdute. Împărtășim abordările NATO și UE în ce privește securitatea, comerțul și sancțiunile

Published

on

Relația României cu Rusia este una complicată, iar abordarea țării noastră în raport cu Moscova este ghidată de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

”Relația cu Rusia este una foarte complicată, încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO în ce privește securitatea și cu UE în ce privește comerțul și sancțiunile”, a spus șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal a organizat marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea a reprezentat o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care au luat parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, reacție privind ”moartea cerebrală a NATO” afirmată de Emmanuel Macron: NATO este garanția securității pentru România

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a refuzat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, să comenteze afirmațiile omologului său francez Emmanuel Macron cu privire la ”moartea cerebrală a NATO”, însă a afirmat că pentru România ”NATO este garanția securității”.

Întrebat de jurnaliștii Silviu Mânăstire și Ion M. Ioniță despre tema unei armate europene și despre pozițiile exprimate de președintele francez în ajun de summit NATO, Iohannis a explicat că apărarea europeană este un demers bun, însă numai dacă este realizată în complementaritate cu NATO.

”Noi am creionat împreună un proiect pe apărare europeană care se numește PESCO. Este un proiect la care noi suntem parte și este un proiect destinat revigorării industriei de apărare și cercetării. Există în Europa mai mulți politicieni relevanți ca să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, moderne, ceea ce cred că este corect. În viziunea mea, acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare cu NATO. Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. (…) O armată europeană independentă nu ar fi fezabilă”, a explicat Klaus Iohannis.

Referitor la declarațiile lui Emmanuel Macron, șeful statului a spus că ”NATO este pentru România garanția securității”.

N-o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat președintele Macron, cu care am o relație foarte bună. Noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să spun că NATO este pentru noi garanția securității iar aceste chestiuni ce trebuie făcute ca Alianța să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie”, a spus șeful statului și candidatul PNL la prezidențiale.

”Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice, e evident o nemulțumire a președintelui Macron, asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult și mai bine”, a insistat Iohannis.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

În cea mai recentă replică pe acest subiect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Cum își dorește Klaus Iohannis să fie consemnat în cărțile de istorie: ”Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate”

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, cu prilejul dezbaterii prezidențiale pe care a organizat-o la Aula Bibliotecii Centrale Universitare, că se ferește de categorisiri și judecăți de valoare la adresa predecesorilor săi și a afirmat că este treaba celor care scriu cărțile de istorie să îi consemneze mandatul sau mandatele prezidențiale.

Întrebat cum își dorește să rămâne în cartea de istorie după zece ani de mandat, dacă îl va câștiga pe cel de-al doilea, și cum îi definește pe predecesorii săi, Iohannis a răspuns: Mă feresc de astfel de categorisiri, de judecăți de valoare, eu prefer să vin cu argumente.

”Asta o să ne spună cei care scriu istoria. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate. După aceea om vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Eu sunt un om orientat spre construcție și soluție. Partea cu scrierea istoriei este partea altora”, a completat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis are o dezbatere cu jurnaliști și politologi găzduită de Aula Bibliotecii Centrale Universitare și care are loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie în diaspora și în 24 noiembrie în țară.

Partidul Național Liberal organizează marți dezbaterea președintelui Iohannis, cu analiști, politologi și jurnaliști. La eveniment participă: Ramona Avramescu, Clarice Dinu, Moise Guran, Ion M. Ioniţă, Cristian Leonte, Silviu Mănăstire, Cristian Pîrvulescu, Cristina Şincai și Radu Tudor.

Potrivit PNL, dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care iau parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending