Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, despre colaborarea cu Serviciile, la audierile din Parlamentul European: ,,Legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea din exercitarea funcției de procuror”

Published

on

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, se află astăzi la Bruxelles, pentru a-și prezenta viziunea pentru funcția de Procuror-Șef în cadrul Parchetului European, într-o audiere de 75 de minute în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv a Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Din cele 75 de minute alocate candidatei din România, 5 minute sunt dedicate cuvântului de deschidere a sesiunii de audiere al Președinților celor două comisii specializate, 7 minute sunt alocate prezentării pe care candidata o face, iar restul de 63 de minute sunt rezervate pentru întrebări și răspunsuri venite din partea eurodeputaților prezenți la audiere către Laura Codruța Kovesi.

După prezentarea viziunii în care fosta șefă a DNA a făcut referire la propriul său exemplu în domeniu pentru a-și argumenta contribuția pe care o poate aduce din poziția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) la combaterea fraudei cu fonduri europene, deputații europeni din cele două comisii speciale reunite astăzi au pus întrebări lămuritoare cu privire la activitatea profesională a candidatei, care o recomandă pentru funcția vizată, dar și cu privire la modul în care va gestiona activitatea Parchetului European și relația cu celelalte agenții ale UE pentru aplicarea legii sau cu statele membre participante la structura procuraturii europene.

Ordinea de audiere a celor trei candidați a fost aleasă prin tragere la sorți.

O primă întrebare în acest sens a venit din partea unei deputate din Malta, membră a Comisiei LIBE, care a făcut referire la faptul că Laura Codruța Kovesi este imaginea luptei anticorupție în România și tocmai din aceasta perspectivă a dorit să afle mai multe informații despre experiența candidatei cu cazurile cele mai mediatizate și cooperarea cu OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă).

Laura Codruța Kovesi a vorbit despre cazurile investigate de DNA și vizibilitatea pe care o căpătau în presă datorită implicării unor persoane cu un înalt profil public sau politic:

,,Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție.”

Cât despre experiența cu OLAF și cooperarea cu statele membre, aceasta a declarat:

,,Am cooperat cu această structură europeană. Regulamentul de funcționare a EPPO este foarte clar în acest sens. Se prevede o cooperare strânsă, obligația de a schimba informații prin acel sistem de case management (management al cazurilor, n.r.). Despre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și acesta este un lucru este prevăzut în regulament, sub forma unei consultări continue pe problemele care atrag competența EPPO.”

O altă întrebare s-a referit la îndeplinirea cerințelor impuse pentru ocuparea funcției de Procuror-Șef European, în special la îndeplinirea criteriului de independență, făcând trimitere totodată la cooperarea cu Serviciile de Informații, la care candidata din România a răspuns pe scurt:

,,Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin o vechime de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale, drept pentru care am fost numită Procuror General al României și Procuror-Șef al DNA.”

În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, ,,legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea prin atribuțiile care revin din exercitarea funcției”, a lămurit Laura Codruța Kovesi.

Este de menționat faptul că și candidatul francez,   Jean Francois Bohnert, a primit o întrebare legată de opinia sa privind colaborarea parchetelor cu serviciile de informații, din partea eurodeputatului social-democrat Emilian Pavel. În răspunsul dat de francez, acesta nu a exclus o astfel de posibilitate, dar a ținut să precizeze că, în desfășurarea anchetelor, ,,serviciile nu sunt principalul interlocutor, preferând să obțină informații de la surse care pot oferi dovezi concrete”.

Laura Codruța Kovesi a fost nevoită să răspundă și la o întrebare legată de investigarea unor cazuri de fraudă cu fonduri europene chiar în România din funcția de Procuror-Șef al Parchetului European, ceea ce i-ar putea afecta activitatea ținând cont de relația tensionată cu Ministerul de Justiție, precum și de motivațiile și presiunile politice.

,,În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi și independenți. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevanță ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justiție.”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a adăugat că ,,Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.”

Laura Codruţa Kövesi a fost cel de-al treilea candidat audiat marți, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, după candidatul german Andres Ritter și cel francez Jean-Francois Bohnert. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania au fost audiați marți în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO), o nouă instituție a Uniunii Europene creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, și care va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Comisiile LIBE și CONT vor decide ulterior acestor audieri asupra candidatului pe care îl susțin după ce săptămâna trecută ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate. Votul în cele două Comisii urmează să fie exprimat până miercuri la prânz.

Mai exact, după audiere, cele două comisii vor face o evaluare completă și îi vor trimite Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare, care va cuprinde poziția LIBE și CONT. Conducătorii sesiunii de audiere de astăzi au anunțat că Comisia CONT își va face evaluarea în această seară, iar Comisia LIBE își va face cunoscută poziția mâine, într-o reuniune a coordonatorilor la ora 9:00 dimineața, urmată de o altă reuniune extraordinară de informare a celor care nu au fost prezenți prima oară, care va fi programată pentru ora 11:00, când se va și vota.

În cazul în care membrii celor două Comisii îl vor vota, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un alt candidat care se claseză pe prima poziție – Laura Codruța Kövesi sau Andres Ritter – atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România va primi 25.157 de flacoane de Remdesivir, a doua cea mai mare cantitate pentru o țară UE, pentru tratarea a peste 1.200 de pacienți COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

România va beneficia de o cantitate de 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare. Astfel, în data de 7 august 2020, țării noastre îi vor fi repartizate 6026 flacoane Remdesivir, cantitate care ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1200 pacienti eligibili (5 flacoane/pacient), anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.

Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate dupa Spania, precizează sursa citată.

Conform calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10.336 de flacoane pentru aproximatic 2067 pacienți eligibili, iar în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8.795 flacoane care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1759 de pacienți eligibili.

Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile.

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în functie de numărul de cazuri medii si severe eligibile.

În data de 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury, cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane EUR. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Vizitele turistice în România, în scădere cu 62% în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă în 2019

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În primele șase luni ale anului, unitățile de cazare turistică din România au înregistrat cu aproximativ 62% mai puține sosiri față de aceeași perioadă în 2019, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. De asemenea, din numărul total de turiști, 86% au fost turiști români, iar restul turiști străini, majoritatea provenind din țări ale Uniunii Europene, în special Germania, Italia, Franța și Regatul Unit. Principalele destinații de vacanță au fost județele București, Brașov, Constanța sau Cluj.

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în primele șase luni ale anului 2020

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 2148,2 mii, în scădere cu 61,8% faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 13,9%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 4280,0 mii, în scădere cu 62,5% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,1%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia 70,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 19,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 9,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 s-au înregistrat la bungalouri (23,7%), hoteluri (23,0%), vile turistice (16,7%), hosteluri (16,2%), pensiuni turistice (15,1%) cabane turistice (13,5%), pensiuni agroturistice (13,0%) şi spații de cazare pe nave (11,9%).

Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (324,4 mii), Braşov (277,0 mii), Constanța (133,8 mii), Prahova (115,8 mii), Cluj (102,3 mii), Bihor (89,9 mii), Mureș (88,4 mii), Sibiu (81,3 mii) şi Suceava (79,6 mii) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (580,0 mii), Braşov (564,7 mii), Constanța (365,7 mii), Prahova (249,2 mii), Bihor (188,6 mii), Cluj (184,7 mii), Vâlcea (180,5 mii), Timiș (172,2 mii), Mureș (169,1 mii) şi Suceava (161,7 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (32,1 mii), Israel (27,2 mii), Italia (27,1 mii), Regatul Unit (18,5 mii) şi Franţa (17,1 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referință 1.01.-30.06.2020 de 2724,8 mii, în scădere cu 50,8% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,7%, respectiv 17,6% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2020 de 5121,0 mii, în scădere cu 49,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2019. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,8%, respectiv 30,5% din numărul total de plecări.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Economiei: Au fost aprobate granturile în valoare de un miliard de euro pentru IMM-uri

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență pentru deschiderea a 3 scheme de finanțare pentru IMM-urile care au fost puternic afectate de criza coronavirusului COVID-19, proiect cuprins în Planul național de investiții și relansare economică, inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și administrat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se arată în comunicatul oficiail.

Măsurile adoptate de Executiv vizează sprijinirea din fonduri europene nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în cuantum de 1 miliard de euro, a întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de microgranturi, granturi pentru capital de lucru și granturi pentru investiții.

„Prin măsurile adoptate astăzi, un miliard de euro intră direct în economie, prin IMM-urile care vor primi o injecție directă de capital de lucru și fonduri pentru extinderea sau realizarea de capacități de producție. Banii trebuie să ajungă la firme până la sfârșitul acestui an. Este un proiect ambițios, pe care ne-am angajat că îl vom duce la bun sfârșit și așa vom face”, a declarat ministrul Virgil Popescu despre fondurile care ar urma să ajungă, potrivit estimărilor Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la circa 100.000 de afaceri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending