Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, despre colaborarea cu Serviciile, la audierile din Parlamentul European: ,,Legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea din exercitarea funcției de procuror”

Published

on

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, se află astăzi la Bruxelles, pentru a-și prezenta viziunea pentru funcția de Procuror-Șef în cadrul Parchetului European, într-o audiere de 75 de minute în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv a Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Din cele 75 de minute alocate candidatei din România, 5 minute sunt dedicate cuvântului de deschidere a sesiunii de audiere al Președinților celor două comisii specializate, 7 minute sunt alocate prezentării pe care candidata o face, iar restul de 63 de minute sunt rezervate pentru întrebări și răspunsuri venite din partea eurodeputaților prezenți la audiere către Laura Codruța Kovesi.

După prezentarea viziunii în care fosta șefă a DNA a făcut referire la propriul său exemplu în domeniu pentru a-și argumenta contribuția pe care o poate aduce din poziția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) la combaterea fraudei cu fonduri europene, deputații europeni din cele două comisii speciale reunite astăzi au pus întrebări lămuritoare cu privire la activitatea profesională a candidatei, care o recomandă pentru funcția vizată, dar și cu privire la modul în care va gestiona activitatea Parchetului European și relația cu celelalte agenții ale UE pentru aplicarea legii sau cu statele membre participante la structura procuraturii europene.

Ordinea de audiere a celor trei candidați a fost aleasă prin tragere la sorți.

O primă întrebare în acest sens a venit din partea unei deputate din Malta, membră a Comisiei LIBE, care a făcut referire la faptul că Laura Codruța Kovesi este imaginea luptei anticorupție în România și tocmai din aceasta perspectivă a dorit să afle mai multe informații despre experiența candidatei cu cazurile cele mai mediatizate și cooperarea cu OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă).

Laura Codruța Kovesi a vorbit despre cazurile investigate de DNA și vizibilitatea pe care o căpătau în presă datorită implicării unor persoane cu un înalt profil public sau politic:

,,Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție.”

Cât despre experiența cu OLAF și cooperarea cu statele membre, aceasta a declarat:

,,Am cooperat cu această structură europeană. Regulamentul de funcționare a EPPO este foarte clar în acest sens. Se prevede o cooperare strânsă, obligația de a schimba informații prin acel sistem de case management (management al cazurilor, n.r.). Despre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și acesta este un lucru este prevăzut în regulament, sub forma unei consultări continue pe problemele care atrag competența EPPO.”

O altă întrebare s-a referit la îndeplinirea cerințelor impuse pentru ocuparea funcției de Procuror-Șef European, în special la îndeplinirea criteriului de independență, făcând trimitere totodată la cooperarea cu Serviciile de Informații, la care candidata din România a răspuns pe scurt:

,,Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin o vechime de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale, drept pentru care am fost numită Procuror General al României și Procuror-Șef al DNA.”

În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, ,,legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea prin atribuțiile care revin din exercitarea funcției”, a lămurit Laura Codruța Kovesi.

Este de menționat faptul că și candidatul francez,   Jean Francois Bohnert, a primit o întrebare legată de opinia sa privind colaborarea parchetelor cu serviciile de informații, din partea eurodeputatului social-democrat Emilian Pavel. În răspunsul dat de francez, acesta nu a exclus o astfel de posibilitate, dar a ținut să precizeze că, în desfășurarea anchetelor, ,,serviciile nu sunt principalul interlocutor, preferând să obțină informații de la surse care pot oferi dovezi concrete”.

Laura Codruța Kovesi a fost nevoită să răspundă și la o întrebare legată de investigarea unor cazuri de fraudă cu fonduri europene chiar în România din funcția de Procuror-Șef al Parchetului European, ceea ce i-ar putea afecta activitatea ținând cont de relația tensionată cu Ministerul de Justiție, precum și de motivațiile și presiunile politice.

,,În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi și independenți. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevanță ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justiție.”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a adăugat că ,,Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.”

Laura Codruţa Kövesi a fost cel de-al treilea candidat audiat marți, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, după candidatul german Andres Ritter și cel francez Jean-Francois Bohnert. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania au fost audiați marți în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO), o nouă instituție a Uniunii Europene creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, și care va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Comisiile LIBE și CONT vor decide ulterior acestor audieri asupra candidatului pe care îl susțin după ce săptămâna trecută ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate. Votul în cele două Comisii urmează să fie exprimat până miercuri la prânz.

Mai exact, după audiere, cele două comisii vor face o evaluare completă și îi vor trimite Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare, care va cuprinde poziția LIBE și CONT. Conducătorii sesiunii de audiere de astăzi au anunțat că Comisia CONT își va face evaluarea în această seară, iar Comisia LIBE își va face cunoscută poziția mâine, într-o reuniune a coordonatorilor la ora 9:00 dimineața, urmată de o altă reuniune extraordinară de informare a celor care nu au fost prezenți prima oară, care va fi programată pentru ora 11:00, când se va și vota.

În cazul în care membrii celor două Comisii îl vor vota, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un alt candidat care se claseză pe prima poziție – Laura Codruța Kövesi sau Andres Ritter – atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, primit la Ierusalim de Reuven Rivlin: Președintele Israelului apreciază participarea României la condamnarea Holocaustului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de omologul său israelian, Reuven Rivlin, cu ocazia vizitei pe care o efectuează în Israel.

Primirea a avut loc la reşedinţa oficială a preşedintelui Statului Israel – Beit HaNassi din Ierusalim.

Reuven Rivlin i-a mulţumit lui Klaus Iohannis pentru această vizită.

“Este plăcerea mea. Vă mulţumesc pentru această primire”, a replicat Iohannis, relatează Agerpres.

Preşedintele israelian a evocat relaţiile apropiate cu România. “Nu trebuie să luăm avionul ca să ajungem în România, putem înota până acolo. Nu este o distanţă mare. Nu e un efort ca să ajungi în România. Putem să spunem că suntem foarte apropiaţi nu numai în privinţa istoriei, ci natura oamenilor este asemănătoare”, a spus Reuven Rivlin, conform sursei citate

El a apreciat participarea României la condamnarea Holocaustului. “Nu luptăm numai împotriva antisemitismului, ci împotriva rasismului şi ştiu preocuparea şi că împărţim aceleaşi valori (…) pentru a educa. Nu putem lupta împotriva rasismului şi a urii fără cooperare şi cooperarea este foarte-foarte importantă”, a arătat preşedintele Statului Israel.

Anterior întâlnirii, şeful statului român a scris în Cartea de onoare.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Iohannis fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dar şi consilierii prezidenţiali Sergiu Nistor, Andrei Muraru, Daniela Bârsan, Delia Dinu şi deputatul Silviu Vexler. De asemenea, este prezent şi ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga.

Şeful statului efectuează până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă i la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, președintele se întâlnește miercuri cu liderul Alianţei Albastru&Alb din Israel, Binyamin (Benny) Gantz, iar apoi va participa la dineul oficial oferit de preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în onoarea şefilor de delegaţii prezenţi la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

“Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale”, arată Administrația Prezidențială.

Peste 40 de lideri din întreaga lume vor participa, la 23 ianuarie, la cel de-al cincilea Forum Mondial al Holocaustului, sub egida ”Amintirea Holocaustului, Combaterea Antisemitismului”, ce va avea loc la Yad Vashem, în Israel.

Președintele Klaus Iohannis se va afla, cu această ocazie, pentru a treia oară în Israel, după vizita efectuată în 2016 și după participarea, în același ani, la ceremoniile funerare ale fostului președinte israelian Shimon Peres. Prezența președintelui în Israel este importantă și în contextul eforturilor României de refacere a relațiilor în regiune în urma situației generate pe fondul subiectului privind mutarea sediului Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Evenimentul va continua cu o ceremonie în onoarea victimelor Holocaustului. Supravieţuitoare a Holocaustului, Rose Moskowitz, din SUA, şi preşedinta Organizaţiei centrale din Israel a supravieţuitorilor Holocaustului, Colette Avital, vor aprinde o torţă în memoria victimelor, după care şefii delegaţiilor vor depune coroane de flori la baza Monumentului revoltei din Ghetoul Varşovia, ridicat la Yad Vasehm.

Ceremonia se va încheia cu intonarea imnului naţional al Israelului, Hatikvah.

Forumul Mondial al Holocaustului va fi transmis live pe site-ul Yad Vashem şi pe pagina de Facebook a acestuia. Transmisia va include traduceri simultane din ebraică în engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban explică de ce România nu este prezentă la Forumul Economic Mondial de la Davos: ”Acolo e cu rezervări din timp”

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ludovic Orban a explicat, marţi, că România nu are reprezentanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, fiindcă invitaţiile au fost trimise înainte de preluarea guvernării de către PNL. Premierul a precizat că “am aflat târziu şi nu am putut parcurge procedurile”.

“Invitaţiile au fost, practic, înainte de preluarea guvernării de către noi. Noi când am venit, am aflat pe ultima sută de Forumul de la Davos”, a afirmat premierul Ludovic Orban, marţi, pentru Mediafax, întrebat fiind de ce România nu participă la Forumul de la Davos, notează Digi24.

Ludovic Orban a explicat că “practic, acolo e cu rezervări din timp”.

“Am aflat târziu şi nu am putut parcurge proceduri de confirmare”, a mai spus şeful executivului.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

NEWS

Compania Naţională ”Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa: Traficul de mărfuri în 2019, cel mai mare din istoria porturilor maritime românești

Published

on

© Constanta Port/ Facebook

Cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești s-a întregistrat în 2019, fiind o crește cu 8.64% comparativ cu 2018, a informat luni Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” (CNAPM) Constanța, potrivit Agerpres.

Până la înregistrarea acestui record, în top figurau rezultatele înregistrare în anii 1988 și 2008.

”Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8 milioane tone”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de CNAPM.

Potrivit sursei citate, în traficul total, cea mai mare pondere, de 32%, o detin cerealele, urmate de petrol brut 12,1%, articole diverse 9,9%, produse petroliere 9,5%, minereuri de fier, deseuri de fier 7,8%, ingrasaminte (naturale si chimice) 6%, minereuri si deseuri neferoase si combustibili minerali solizi, fiecare cu 5,8%.

Evolutia traficului de cereale in anul 2019 consolideaza pozitia portului Constanta de hub de cereale. In 2019, traficul de cereale a atins un record de 21.329.156 tone, fata de aproape 18 milioane tone in 2018 sau 20,3 milioane tone in 2016.

Traficul maritim a crescut cu 5,8%, la 51.458.726 tone (48.638.917 tone in 2018), iar cel fluvial a crescut la 15.144.566 tone, cu 19,58% fata de 12.664.857 tone, cantitate inregistrata in anul 2018.

În 2019, traficul de containere a inregistrat 6.552.433 tone, respectiv 666.036 TEU.

Cresteri semnificative de trafic s-au inregistrat in cazul tuturor grupelor de marfuri, mai putin in cazul semintelor uleioase, fructelor oleaginoase si grasimilor, minereurilor si deseurilor neferoase, echipamentelor si masini.

”În portul Constanţa zona Constanţa, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58.132.555 tone, faţă de 53.006.755 tone în 2018. În portul Constanţa zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 8.195.807 tone, comparativ cu 2018, când s-au înregistrat 8.183.924 tone. În portul Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 271.722 tone, faţă de 2018, când s-au înregistrat 113.095 tone”, a menţionat CNAPM Constanţa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending