Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi, despre colaborarea cu Serviciile, la audierile din Parlamentul European: ,,Legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea din exercitarea funcției de procuror”

Published

on

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi, se află astăzi la Bruxelles, pentru a-și prezenta viziunea pentru funcția de Procuror-Șef în cadrul Parchetului European, într-o audiere de 75 de minute în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv a Comisiei pentru Control Bugetar din cadrul Parlamentului European. Din cele 75 de minute alocate candidatei din România, 5 minute sunt dedicate cuvântului de deschidere a sesiunii de audiere al Președinților celor două comisii specializate, 7 minute sunt alocate prezentării pe care candidata o face, iar restul de 63 de minute sunt rezervate pentru întrebări și răspunsuri venite din partea eurodeputaților prezenți la audiere către Laura Codruța Kovesi.

După prezentarea viziunii în care fosta șefă a DNA a făcut referire la propriul său exemplu în domeniu pentru a-și argumenta contribuția pe care o poate aduce din poziția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) la combaterea fraudei cu fonduri europene, deputații europeni din cele două comisii speciale reunite astăzi au pus întrebări lămuritoare cu privire la activitatea profesională a candidatei, care o recomandă pentru funcția vizată, dar și cu privire la modul în care va gestiona activitatea Parchetului European și relația cu celelalte agenții ale UE pentru aplicarea legii sau cu statele membre participante la structura procuraturii europene.

Ordinea de audiere a celor trei candidați a fost aleasă prin tragere la sorți.

O primă întrebare în acest sens a venit din partea unei deputate din Malta, membră a Comisiei LIBE, care a făcut referire la faptul că Laura Codruța Kovesi este imaginea luptei anticorupție în România și tocmai din aceasta perspectivă a dorit să afle mai multe informații despre experiența candidatei cu cazurile cele mai mediatizate și cooperarea cu OLAF (Oficiul de Luptă Anti-Fraudă).

Laura Codruța Kovesi a vorbit despre cazurile investigate de DNA și vizibilitatea pe care o căpătau în presă datorită implicării unor persoane cu un înalt profil public sau politic:

,,Aproape toate cazurile pe care le-am investigat la DNA suscitau interes, pentru că competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Au fost investigate persoane care ocupau funcții înalte. De fiecare dată comunicarea publică s-a făcut cu respectarea prezumției de nevinovăție.”

Cât despre experiența cu OLAF și cooperarea cu statele membre, aceasta a declarat:

,,Am cooperat cu această structură europeană. Regulamentul de funcționare a EPPO este foarte clar în acest sens. Se prevede o cooperare strânsă, obligația de a schimba informații prin acel sistem de case management (management al cazurilor, n.r.). Despre cooperarea cu autoritățile statelor membre, și acesta este un lucru este prevăzut în regulament, sub forma unei consultări continue pe problemele care atrag competența EPPO.”

O altă întrebare s-a referit la îndeplinirea cerințelor impuse pentru ocuparea funcției de Procuror-Șef European, în special la îndeplinirea criteriului de independență, făcând trimitere totodată la cooperarea cu Serviciile de Informații, la care candidata din România a răspuns pe scurt:

,,Mulțumesc că pot lămuri infomații false. În momentul depunerii candidaturii am verificat criteriile, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește gradul profesional, condițiile sunt îndeplinite. Dețin o vechime de 15 ani, nu am colaborat cu serviciile de informații, nu am fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani și am avut calificativul foarte bine la evaluările profesionale, drept pentru care am fost numită Procuror General al României și Procuror-Șef al DNA.”

În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, ,,legea prevede ideea de poliție politică și nu de colaborare instituțională care poate apărea prin atribuțiile care revin din exercitarea funcției”, a lămurit Laura Codruța Kovesi.

Este de menționat faptul că și candidatul francez,   Jean Francois Bohnert, a primit o întrebare legată de opinia sa privind colaborarea parchetelor cu serviciile de informații, din partea eurodeputatului social-democrat Emilian Pavel. În răspunsul dat de francez, acesta nu a exclus o astfel de posibilitate, dar a ținut să precizeze că, în desfășurarea anchetelor, ,,serviciile nu sunt principalul interlocutor, preferând să obțină informații de la surse care pot oferi dovezi concrete”.

Laura Codruța Kovesi a fost nevoită să răspundă și la o întrebare legată de investigarea unor cazuri de fraudă cu fonduri europene chiar în România din funcția de Procuror-Șef al Parchetului European, ceea ce i-ar putea afecta activitatea ținând cont de relația tensionată cu Ministerul de Justiție, precum și de motivațiile și presiunile politice.

,,În toată activitatea mea de procuror am respectat mereu legea si normele de procedură penală din legile speciale. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi și independenți. Dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile din lege şi regulament. Nu are nicio relevanță ce s-a întâmplat în România, relaţia dintre sistemul de procuratură şi Ministerul de Justiție.”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a adăugat că ,,Guvernul este ostil față de Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, din care vor face parte și câțiva procurori români. Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine.”

Laura Codruţa Kövesi a fost cel de-al treilea candidat audiat marți, în cadrul Comisiilor LIBE și CONT, după candidatul german Andres Ritter și cel francez Jean-Francois Bohnert. Ordinea a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andres Ritter din Germania au fost audiați marți în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO), o nouă instituție a Uniunii Europene creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, și care va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Comisiile LIBE și CONT vor decide ulterior acestor audieri asupra candidatului pe care îl susțin după ce săptămâna trecută ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate. Votul în cele două Comisii urmează să fie exprimat până miercuri la prânz.

Mai exact, după audiere, cele două comisii vor face o evaluare completă și îi vor trimite Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, o scrisoare, care va cuprinde poziția LIBE și CONT. Conducătorii sesiunii de audiere de astăzi au anunțat că Comisia CONT își va face evaluarea în această seară, iar Comisia LIBE își va face cunoscută poziția mâine, într-o reuniune a coordonatorilor la ora 9:00 dimineața, urmată de o altă reuniune extraordinară de informare a celor care nu au fost prezenți prima oară, care va fi programată pentru ora 11:00, când se va și vota.

În cazul în care membrii celor două Comisii îl vor vota, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ia sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne).

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un alt candidat care se claseză pe prima poziție – Laura Codruța Kövesi sau Andres Ritter – atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Fosta eurodeputată Renate Weber a fost aleasă Avocat al Poporului de Parlamentul României

Published

on

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea Renatei Weber ca Avocat al Poporului, după retragerea din funcție a lui Victor Ciorbea. Fostul europarlamentar a fost propus de ALDE, relatează Agerpres și Hotnews.

Parlamentul s-a reunit miercuri, în şedinţă comună pentru alegerea unui nou Avocat al Poporului, după ce mandatul lui Victor Ciorbea a încetat. Propunerile au fost Renate Weber din partea PSD – ALDE, Peter Eckstein-Kovacs, susţinut de opoziţie (PNL, USR şi UDMR) şi Cătălin Voinea Mic, din partea PMP.

Renate Weber, propusă de PSD – ALDE, a obţinut 208 voturi pentru şi 134 împotrivă.

Contracandidaţii săi au fost respinşi. Astfel, Peter Eckstein-Kovacs – susţinut de Opoziţie (PNL, USR şi UDMR) – a obţinut 109 voturi pentru şi 233 împotrivă, iar Cătălin Voinea Mic – propus de PMP – a întrunit 16 voturi pentru şi 326 împotrivă.

Renate Weber s-a născut la data de 3 august 1955 în orașul Botoșani. A absolvit în anul 1979 Facultatea de Drept a Universității din București. 

A fost președintele Centrului de Resurse Juridice, iar în decembrie 2004 a fost numită consilier prezidențial în prima echipă a președintelui Traian Băsescu. În 2005, demisionează invocând motive de sănătate. 

În septembrie 2007, Renate Weber s-a înscris în PNL. Renate Weber a ajuns de trei ori europarlamentar pe listele PNL, însa a fost exclusă din partid, în 2015, alături de Norica Nicolai, motivul constituindu-l faptul că cele două s-au afiliat grupului ALDE din Parlamentul European.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending