Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Laura Codruța Kovesi, discurs în Parlamentul European: Stabilitatea legislativă şi instituţională este vitală pentru a fi eficienți în lupta împotriva corupției

Published

on

Acțiunile procurorilor anticorupție pot avea efect durabil doar dacă sunt completate cu activităţi preventive desfăşurate de instituţiile abilitate, a afirmat marţi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în cadrul unei conferințe care a avut loc la Bruxelles, organizată de Parlamentul European, potrivit unui comunicat al DNA.

Foto: DNA

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a participat la o conferinţă cu tema „Lecţii de învăţat din România: schimb de bune practici între autorităţile anticorupţie din România şi Ucraina” organizată de Parlamentul European.

Conform sursei amintite mai sus, prezentarea făcută de procurorul şef al DNA conţine referiri la caracteristicile instituţiei, rezultatele obţinute în ultimii 10 ani de procurori în combaterea marii corupţii, premisele care au făcut posibilă activitatea instituţiei şi sprijinul constant al Comisiei Europene, dar şi referiri şi la obstacole şi vulnerabilităţi care pun în pericol buna funcţionare a societăţii şi care pot fi înlăturate prin acţiuni de prevenţie.

Procurorul șef al  DNA a puncat eficiența intituției, listând o serie de statistici:

– Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate

– Numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat

– Numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate)

– Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari

– Rata condamnărilor s-a menţinut în mod constant la peste 90%

– Din 2013 pană în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro astfel încât produsele infracţiunilor să poată fi recuperate.

„Caracterul eficient, obiectiv şi nepărtinitor al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experţilor europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene (Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014)”, arată DNA.

Conform aceluiași document citat, încrederea de care DNA se bucură este un argument puternic care responsabilizează şi, în acelaşi timp, arată că societatea românească este una matură, capabilă de gândire critică şi astfel, greu de influenţat. „DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii şi asigurarea unui act de justiţie corect şi echilibrat”, se arată în comunicatul procurorilor.

Redăm mai jos discursul integral al procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi

“Stimați europarlamentari,

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc pentru invitație și pentru ocazia de a putea prezenta rezultatele pe care România le-a obținut în lupta cu corupția în ultimii ani.

În urmă cu 10 ani, corupția era un fenomen generalizat și a reprezentat o problemă sistemică în România.

Odată cu accederea la Uniunea Europeană, statul român a oferit un răspuns credibil înființând o structură de combatere a corupției la nivel înalt.

DNA a fost organizată în forma actuală în anul 2005. Este o structură specializată de parchet și are competență exclusivă de investigare a cazurilor de corupție la nivel înalt.

În același timp, Comisia Europeană s-a implicat în sprijinirea eforturilor României de a crea un sistem judiciar independent și profesionist.

Foto: DNA

Datele statistice și evaluările Comisiei Europene din ultimii ani confirmă eficiența constantă a investigațiilor DNA și creșterea ei continuă.

Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum și importanța funcției persoanelor investigate.

În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimiși în judecată 360 inculpați, iar în 2016 au fost trimiși în judecată 1271 inculpați)

Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupției ar fi în creștere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupție.

Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate).

Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniștri, 20 miniștri și foști miniștri, 1 europarlamentar, 53 deputați și 19 senatori.

Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 34 de demnitari pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: 1 fost prim ministru, 7 miniștri, 21 deputați și 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.

Nu trebuie să uităm că, pentru a realiza scopul legii penale, este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni.

Recuperarea produselor infracțiunilor reprezintă acum o componentă importantă în anchetele DNA. Din anul 2013 aceasta a constituit o prioritate în anchetele noastre și a fost înființat un compartiment de investigații financiare în acest scop. Astfel, din 2013 până în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro.

În mod permanent, am fost preocupați de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și a garanțiilor procesuale, aplicând legea în mod corect. Imparțialitatea și caracterul profesionist al anchetelor au fost confirmate de instanțele de judecată, în condițiile în care rata condamnărilor s-a menținut în mod constant la peste 90%.

Caracterul eficient și obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experților europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Cum s-a ajuns la aceste rezultate?

Trei premise au fost importante în obținerea unor rezultate cuantificabile în lupta cu corupția:

– independența sistemului judiciar

– structură specializată în combaterea corupției

– legislație care să oferă instrumente investigative eficiente.

Dosarele instrumentate de procurorii anticorupție și finalizate prin hotărâri definitive de condamnare au expus mecanisme, tipologii și rețele de fraudare a resurselor publice la toate nivelurile.

Foto: DNA

Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției.

Investigațiile efectuate au fost primite cu speranță și încredere de către societate, dar nu este mai puțin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni și oameni de afaceri, care se simte amenințat și care încearcă să își mențină controlul asupra resurselor publice.

Au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor, prin inițiative de modificare a legislației anticorupție, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție.

Stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți.

Întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare.

Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false, care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav credibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție.

Presiunile exercitate în spațiul public depășesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat.

Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății.

Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă.

Pedepsirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție.

Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.

Astăzi dezbaterea referitoare la corupție este omniprezentă în România, iar nivelul de așteptare și sprijinul ferm al cetățenilor creează cadrul optim pentru o schimbare de esență a societății, care să vizeze atât mentalități, cât și norme noi.

Pot să vă asigur că DNA va continua cu aceeași fermitate și consecvență aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și asigurarea unui act de justiție corect și echilibrat.

Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noștri instituționali din România și privim cu încredere către instituțiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate și deschidere, în beneficiul statului de drept și al cetățeanului român”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a lansat astăzi o cerere de contribuții prin care solicită feedback privind cadrul juridic al UE care scutește consorțiile de transport maritim de linie de la normele UE în materie de antitrust (Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor), se arată în comunicatul oficial. 

Tot astăzi, Comisia a trimis chestionare specifice părților interesate din lanțul de aprovizionare al navelor de transport maritim de linie (și anume, transportatorilor, expeditorilor și agenților de expediție și operatorilor portuari și de terminale) cu privire la impactul consorțiilor dintre companiile de transport maritim de linie și al regulamentului asupra operațiunilor acestora începând din 2020.

Părțile interesate pot prezenta observații timp de opt săptămâni, până la 3 octombrie 2022.

Normele antitrust ale UE interzic, în general, acordurile dintre întreprinderi care au ca efect restrângerea concurenței. Cu toate acestea, regulamentul le permite, în anumite condiții, companiilor maritime cu o cotă de piață combinată mai mică de 30 % să încheie acorduri de cooperare pentru a furniza servicii comune de transport de mărfuri, cunoscute și sub denumirea de consorții.

Regulamentul este în vigoare până la 25 aprilie 2024. Prin urmare, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a modului în care a funcționat regulamentul din 2020.

Cererea de contribuții de astăzi și chestionarele specifice fac parte din evaluarea regulamentului. Feedbackul primit de Comisie va completa informațiile pe care le-a colectat în cadrul activităților sale de monitorizare sectorială. În ultimii doi ani, Comisia a avut schimburi periodice cu participanții la piață, cum ar fi expeditorii, agenții de expediție și transportatorii, precum și cu autoritățile de concurență și de reglementare din Europa, SUA și alte jurisdicții, cu privire la dificultățile cu care se confruntă sectorul transportului maritim. În decembrie 2021, ca parte a activităților sale de monitorizare sectorială, Comisia a inițiat, de asemenea, un exercițiu de informare prin trimiterea de chestionare transportatorilor care exploatează linii către și dinspre UE, pentru a colecta informații privind piața, în special cu privire la efectele pandemiei de coronavirus asupra operațiunilor lor și asupra lanțului de aprovizionare maritim.

Următoarele etape

Părțile interesate își pot prezenta observațiile cu privire la cererea de contribuții și la chestionarele specifice până la 3 octombrie 2022.

Evaluarea va ajuta Comisia să decidă dacă va extinde sau nu data până la care este în vigoare regulamentul, cu sau fără modificări. Comisia va prezenta un rezumat al rezultatelor evaluării într-un document de lucru al serviciilor sale care urmează să fie publicat în ultimul trimestru al anului 2022.

Informații detaliate cu privire la evaluare sunt disponibile aici.


Serviciile de transport maritim de linie includ furnizarea de servicii regulate și programate de transport maritim de mărfuri ambalate (marea majoritate în containere) pe o anumită rută. Aceste servicii joacă un rol esențial în comerțul UE și pentru economia UE în ansamblu, necesitând niveluri semnificative de investiții și, prin urmare, sunt furnizate în mod regulat de către mai multe societăți de transport maritim care cooperează în cadrul unor consorții.

Articolul 101 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) interzice acordurile între întreprinderi care restrâng concurența. Cu toate acestea, în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE, aceste acorduri pot fi declarate compatibile cu piața unică, în condițiile în care contribuie la îmbunătățirea producției sau a distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut, fără a elimina concurența.

Regulamentul nr. 246/2009 al Consiliului prevede că, în conformitate cu dispozițiile articolului 101 alineatul (3) din TFUE, Comisia poate excepta consorțiile de la aplicarea articolului 101 alineatul (1) din TFUE pentru o perioadă limitată la cinci ani, cu posibilitate de prelungire. În consecință, Comisia a adoptat în 2009 Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor [Regulamentul (CE) nr. 906/2009 al Comisiei], care stabilește condițiile specifice pentru o astfel de derogare. Aceste condiții urmăresc, în principal, asigurarea faptului că consumatorii beneficiază de o cotă echitabilă din beneficiile rezultate.

Comisia a prelungit perioada de aplicare a regulamentului 2014 și 2020Prelungirea din 2020 a fost decisă întrucât evaluarea a arătat că, în pofida evoluțiilor de pe piață (consolidare sporită, concentrare, schimbări tehnologice, creșterea dimensiunii navelor), regulamentul a rămas adecvat scopului, în conformitate cu abordarea Comisiei privind o mai bună legiferare în procesul de elaborare a politicilor, și și-a îndeplinit obiectivele. În plus, acordurile de consorții care îndeplineau condițiile prevăzute în regulament au continuat să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din TFUE. Mai precis, Comisia a constatat că Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor a condus la creșteri ale eficienței pentru transportatorii, aceștia putând să-și utilizeze mai bine capacitatea navelor și să ofere mai multe conexiuni. Exceptarea se aplică numai consorțiilor a căror cotă de piață nu depășește 30 % și ai căror membri sunt liberi să își stabilească prețurile în mod independent. În acest context, aceste creșteri de eficiență au condus la prețuri mai mici și la o mai bună calitate a serviciilor pentru consumatori. Mai precis, evaluarea a arătat că, în ultimii ani, atât costurile pentru transportatori, cât și prețurile pentru clienți per unitate echivalentă cu 20 de picioare (Twenty-foot Equivalent Unit – TEU) au scăzut cu aproximativ 30 %, iar calitatea serviciilor a rămas stabilă. Prelungirea a fost limitată la patru ani, în comparație cu durata tradițională de cinci ani a regulamentului, pentru a putea reacționa mai prompt în cazul unor eventuale modificări ale circumstanțelor pieței.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending