Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi, interviu pentru BBC: Prin candidatura mea la șefia Parchetului European putem obține ceva pentru țara noastră

Published

on

Laura Codruța Kövesi a vorbit într-un interviu la BBC despre candidatura sa la șefia viitorului Parchet European, fostul procuror-șef al DNA afirmând că aceasta este importantă nu doar pentru ea personal, ci și pentru colegii săi și întreg sistemul judiciar din România.

“Această candidatură e foarte importantă nu doar pentru mine personal, este importantă totodată și pentru colegii mei, pentru întreg sistemul judiciar, cât și pentru țara mea. Pentru că în acest moment independența sistemului de justiție din România este sub asalt. Putem dovedi, eu și colegii mei, că prin această candidatură putem obține ceva pentru țara noastră și putem face ceva pentru ca munca noastră să continue”, a spus ea.

Fosta șefă DNA Laura Codruța Kövesi a explicat pentru postul public de televiziune britanic de ce vrea să devină primul procuror-șef al Uniunii Europene și de ce chiar Guvernul din propria țară încearcă să-i blocheze candidatura pentru acest post, notează BBC, potrivit Hotnews.

Da, Guvernul nu m-a susținut pentru această candidatură, dar asta nu e important pentru mine, nu mă așteptam să am sprijinul lor, nu am vrut sprijinul lor”, a mai afirmat Kövesi.

Interviul fostei șefe a DNA apare la câteva zile după ce RFI a scris că Laura Codruța Kövesi rămâne singură în cursa pentru șefia Parchetului European, contracandidatul ei la această funcție urmând a fi numit procuror-șef al Parchetului financiar francez.

Ulterior, surse europene au explicat pentru Digi24 că Consiliul Uniunii Europene nu va retrage candidatura francezului Jean-François Bohnert la funcția de procuror-șef al Parchetului UE, pentru că ar însemna ca în competiție să intre celălalt candidat, clasat pe locul al treilea, germanul Andreas Ritter.

În schimb, Franța va susține candidatura Laurei Codruța Kovesi, prin vot oficial, iar acest vot ar urma să fie o chestiune de zile, au mai spus sursele Digi24.ro.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis, despre viitorul procuror-șef european: ”Se știe în Europa că eu o susțin pe Laura Codruța Kovesi”

Amintim că presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European. Renew Europe este grupul politic din care fac parte atât Alianța USR PLUS, cât și partidul președintelui francez.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

U.E.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay: Premierul Boris Johnson va solicita amânarea Brexit-ului dacă nu ajunge la un acord cu Bruxelles-ul până sâmbătă

Published

on

© captură video Steve Barclay/ Twitter

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a precizat că prim-ministrul Boris Johnson va trimite o scrisoare prin care va solicita amânarea Brexit-ului dacă un acord privind retragerea Regatului Unit din UE nu va fi fost convenit până sâmbătă, 19 octombrie, termenul limită prezat în Legea Benn, informează The Guardian.

Răspunzând întrebărilor Comisiei pentru ieșirea Regatului Unit din UE a Camerei Comunelor, Barlcay a precizat că Guvernul de la Londra ”va respecta” Legea Benn, care îl obligă pe Johnson să solicite Bruxelles-ului să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la 19 octombrie, nu va reuși să obțină un acord cu blocul comunitar.

”Pot confirma, așa cum premierul a transmis în mod repetat că, în primul rând, Guvernul se va conforma legii și, în al doilea rând, se va conforma garanțiilor oferite instanței judiciare că va respecta legea”, a declarat Barclay.

Ministrul britanic pentru Brexit a negat, de asemenea, că ar avea cunoștință despre planul lui Johnson, vehiculat în presă, de a trimite o a doua scrisoare prin care să le solicite oficialilor europeni să o ignore pe prima, justificând că Guvernul nu dorește o nouă prelungire a Articolului 50.

La 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier și-a arătat optimismul privind posibilitatea obținerii unui acord până la finalul zilei de miercuri, deși prim-ministrul irlandez Leo Varadkar s-a arătat rezervat, menționând că există în continuare ”numeroase probleme de rezolvat” între Marea Britanie și UE.

De altfel, acesta a avut în această dimineață o convorbire telefonică cu omologul britanic, Boris Johnson, în urma căreia a avansat ideea că va fi nevoie de un summit extraordinar al Consiliului European.

După o îndelungată secvenţă de negocieri – până la miezul nopţii de marţi spre miercuri -, negocierile au fost reluate miercuri dimineaţa, potrivit unor surse europene.

Derularea acestor discuții are loc pe fondul opoziției Partidului Democratic Unionist (DUP) față de concesiile făcute de partea britanică, prin care Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord nu vor mai avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare, opoziție care riscă să scoată de pe șine planurile Downing Street.

În propunerea Londrei, Irlanda de Nord ar rămâne în teritoriul vamal al Regatului Unit, dar ar aplica regulile comunitare pentru produsele destinate Uniunii Europene.

În cadrul acestui parterneriat vamal, Londra ar fi de acord să aplice regulile vamale comunitare pentru mărfurile care provin din Marea Britanie și sunt destinate Irlandei de Nord. În cazul în care tarifele europene sunt mai mari decât tarifele britanice, companiile vor primi un rabat comercial.

Astfel, Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală europeană și se va putea bucura de avantajele unei politici comerciale britanice independente. În acest context, granița vamală menținută în scopuri adminsitrative ar urma să funcționeze în paralel cu frontiera de reglementare din Marea Irlandeză.

Cu alte cuvine, Irlande Nord va fi, de jure, parte a teritorului vamal al Regatului Unit, dar, de facto, va face parte din cel al Uniunii Europene.

De altfel, reuniunea COREPER II, în care ambasadorii UE ar urma să fie informați de Michel Barnier despre evoluția negocierilor, a fost amânată până spre seară, pentru a-i oferi lui Johnson timpul necesar pentru a convinge membrii DUP, potrivit Politico Europe.

Diplomații europeni au precizat că discuțiile care se poartă până în ultimul moment implică faptul că guvernele și parlamentele statelor membre vor avea nevoie de timp, după summitul Consiliului European, pentru a analiza textul legal al acordului.

Drept urmare, în cadrul întrevederii de joi și vineri, de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern nu pot decât să ofere un acord politic și nu unul formal, cu privire la o nouă posibilă înțelegere între Marea Britanie și UE.

Presa britanică precizează că Boris Johnson ar dori să prezinte un eventual acord în fața unei sesiuni speciale parlamentare programată sâmbătă, 19 octombrie.

Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, ”teoretic, în șapte, opt ore, totul ar trebui să se clarifice. Totul merge în direcția corectă, dar așa cum ați observat și dumneavoastră, când vine vorba de Brexit sau de partenerii noștri britanici, totul este posibil”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending