Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi, interviu pentru BBC: Prin candidatura mea la șefia Parchetului European putem obține ceva pentru țara noastră

Published

on

Laura Codruța Kövesi a vorbit într-un interviu la BBC despre candidatura sa la șefia viitorului Parchet European, fostul procuror-șef al DNA afirmând că aceasta este importantă nu doar pentru ea personal, ci și pentru colegii săi și întreg sistemul judiciar din România.

“Această candidatură e foarte importantă nu doar pentru mine personal, este importantă totodată și pentru colegii mei, pentru întreg sistemul judiciar, cât și pentru țara mea. Pentru că în acest moment independența sistemului de justiție din România este sub asalt. Putem dovedi, eu și colegii mei, că prin această candidatură putem obține ceva pentru țara noastră și putem face ceva pentru ca munca noastră să continue”, a spus ea.

Fosta șefă DNA Laura Codruța Kövesi a explicat pentru postul public de televiziune britanic de ce vrea să devină primul procuror-șef al Uniunii Europene și de ce chiar Guvernul din propria țară încearcă să-i blocheze candidatura pentru acest post, notează BBC, potrivit Hotnews.

Da, Guvernul nu m-a susținut pentru această candidatură, dar asta nu e important pentru mine, nu mă așteptam să am sprijinul lor, nu am vrut sprijinul lor”, a mai afirmat Kövesi.

Interviul fostei șefe a DNA apare la câteva zile după ce RFI a scris că Laura Codruța Kövesi rămâne singură în cursa pentru șefia Parchetului European, contracandidatul ei la această funcție urmând a fi numit procuror-șef al Parchetului financiar francez.

Ulterior, surse europene au explicat pentru Digi24 că Consiliul Uniunii Europene nu va retrage candidatura francezului Jean-François Bohnert la funcția de procuror-șef al Parchetului UE, pentru că ar însemna ca în competiție să intre celălalt candidat, clasat pe locul al treilea, germanul Andreas Ritter.

În schimb, Franța va susține candidatura Laurei Codruța Kovesi, prin vot oficial, iar acest vot ar urma să fie o chestiune de zile, au mai spus sursele Digi24.ro.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis, despre viitorul procuror-șef european: ”Se știe în Europa că eu o susțin pe Laura Codruța Kovesi”

Amintim că presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European. Renew Europe este grupul politic din care fac parte atât Alianța USR PLUS, cât și partidul președintelui francez.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Președintele Emmanuel Macron pledează pentru acces universal la vaccinul împotriva COVID-19: Este ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”

Published

on

©Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat într-un inteviu difuzat de TF1, France 2, franceinfo și France Inter, acordat cu ocazia Zilei Naționale, că a discutat cu grupului farmaceutic Sanofi, împreună cu alți parteneri europeni pentru a asigura un potențial vaccin împotriva COVID-19 ”pe teritorul european, pentru europeni”, informează Politico Europe și Reuters.

Acesta a completat că Franța se va număra printre primele țări care vor primi un asemenea vaccin, dar nu va cere o prioritate absolută, considerând ca fiind ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”, pledând în același timp pentru un acces universal la un potențial vaccin împotriva COVID-19. Dacă cineva găsește un vaccin, vom implementa producția peste tot, în țările noastre, dar și pentru țările în curs de dezvoltare sau cele mai sărace”, a explicat președintele francez, potrivit Le Figaro

Amintim că Franța, alături de Germania, Italia și Țările de Jos, care au fost o ”alianță” în vederea asigurării producerii unui posibil vaccin împotriva COVID-19 în Europa, au încheiat la mijlocul lunii iunie un contract  cu compania Astrazeneca pentru furnizarea a 400 de milioane de doze de vaccin împotriva coronavirusului.

Dozele vor fi distribuite și în alte state, iar numărul lor va fi condiționat în funcție de numărul de locuitori. Toate țările din blocul comunitar pot fi incluse în acest program.

Citiți și: 
Comisia Europeană consideră că ”vaccinul împotriva COVID-19 trebuie să fie o utilitate publică”: Accesul trebuie să fie echitabil și universal. Virusul este un virus global

Arătându-și îngrijoarea cu privire la faptul că epidemia de COVID-19 dă semne de revenire, Macron a anunțat că francezii vor trebui, de la 1 august, să poarte obligatoriu mască de protecție în spațiile publice închise, potrivit AFP, citat de Agerpres

”Doresc ca masca să fie obligatorie în toate locurile publice închise”, a spus liderul de la Elysee într-un interviu televizat, menţionând data de 1 august pentru implementarea acestei măsuri.

”Avem semne” că în Franţa contagierea ”reporneşte totuşi puţin”, a avertizat el despre epidemia care a ucis în această ţară peste 30.000 de persoane. Responsabilii sanitari avertizează cu privire la relaxarea măsurilor preventive.

Preşedintele francez a amintit ca masca este deja obligatorie în transporturile publice în Franţa, dar acest lucru va trebui ”organizat” şi în locurile publice închise.

”Trebuie să prevenim şi să ne pregătim” pentru o revenire a epidemiei, a indicat Macron în interviul acordat cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

Pentru o asemenea situaţie, ”suntem pregătiţi, avem securizate atât stocurile cât şi aprovizionările şi avem o organizare cât mai aproape de teren, ceea ce ne va permite să facem faţă unei recrudescenţe, dacă ea va veni”, a menționat acesta.

În ceea ce privește măsurile menite să contribuie la redresarea economiei, care, potrivit previziunilor Comisiei Europene va înregistra o creștere de aproximativ 7%, dar totuși insuficient pentru acoperi contracția previzionată pentru acest an, care se ridică la peste 10%, președintele francez a anunțat că va suplimenta fondul de redresare economicăde 460 de miliarde de euro cu aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Această anvelopă bugetară, care vizează sectorul turistic, aeronautic sau pe cel al producției de automobile, va avea drept scop o ”redresare a industriei, culturii și sistemului educațional”. ”Suntem îndreptățiți să gândim la scară mare și pe termen lung. Sunt convins că putem construi a cu totul altă țară în zece ani”, a spus Macron, fără a preciza dacă va candida pentru un al doilea mandat de președinte al Franței, în contextul în care a intrant în ultimele 600 de zile al primului mandat de lider al Franței de cinci ani.

Franţa a sărbătorit marţi Ziua Naţională într-un format redus din cauza epidemiei COVID-19, pentru prima dată după 1945 autorităţile anulând tradiţionala defilare militară de pe Champs-Elysées pentru celebrarea Căderii Bastiliei, ce a marcat, la 14 iulie 1789, declanşarea Revoluţiei franceze.

Continue Reading

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la angajamentele propuse de Aspen de a reduce cu 73 % prețurile pentru șase medicamente împotriva cancerului, vândute în Europa la prețuri excesive

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită toate părțile interesate să formuleze observații cu privire la angajamentele propuse de societatea farmaceutică Aspen pentru a răspunde preocupărilor Comisiei cu privire la practicarea de prețuri excesive. Aspen propune să reducă, în medie, cu 73 % prețurile pe care le percepe în Europa pentru șase medicamente critice împotriva cancerului. În plus, Aspen propune să asigure furnizarea în continuare a acestor medicamente care nu mai sunt protejate prin brevete pentru o perioadă semnificativă de timp, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aspen este o societate farmaceutică internațională cu sediul în Africa de Sud, care are mai multe filiale în Spațiul Economic European (SEE).

În urma unei investigații oficiale deschise la data de 15 mai 2017, Comisia are preocupări serioase cu privire la faptul că Aspen a abuzat de poziția sa dominantă pe numeroase piețe naționale prin perceperea unor prețuri excesive pentru medicamente critice împotriva cancerului, care nu mai sunt protejate prin brevete. După achiziționarea medicamentelor împotriva cancerului de la o altă întreprindere, în 2012 Aspen a început să majoreze prețurile acestora în Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia și Regatul Unit, aplicând apoi aceeași strategie în toate celelalte țări din Europa în care vindea medicamentele.

Practicile Aspen se referă la o serie de medicamente împotriva cancerului utilizate în principal în tratamentul leucemiei și al altor forme de cancer hematologic. Printre acestea se numără medicamentele vândute sub mărcile Alkeran, Leukeran și Purinethol. 

Analiza preliminară efectuată de Comisie cu privire la datele contabile ale Aspen privind veniturile și costurile a arătat că, după majorările prețurilor, Aspen a obținut în mod constant profituri foarte ridicate de pe urma vânzărilor de medicamente împotriva cancerului în Europa, atât ca valoare absolută, cât și în comparație cu nivelurile profitului înregistrate de alte întreprinderi din sector. Prețurile practicate de Aspen depășeau, în medie, cu câteva sute de puncte procentuale costurile sale relevante, inclusiv după contabilizarea unei rate de rentabilitate rezonabile, deși existau diferențe de la un produs la altul și de la o țară la alta.

În unele cazuri, marjele de profit ridicate pot fi justificate, de exemplu, prin necesitatea de a recompensa un nivel semnificativ de inovare și asumarea unor riscuri comerciale. Cu toate acestea, investigația Comisiei nu a revelat nicio justificare pentru nivelurile foarte ridicate ale profiturilor Aspen. Medicamentele Aspen nu mai sunt protejate prin brevete de 50 de ani, ceea ce înseamnă că orice investiție în cercetare și dezvoltare efectuată pentru aceste medicamente a fost deja recuperată în totalitate. În plus, evaluarea preliminară efectuată de Comisie arată că, deși costurile unitare ale Aspen au înregistrat o ușoară creștere în perioada 2013-2019, majorările prețurilor impuse de Aspen au fost în mod clar disproporționate în raport cu orice costuri suplimentare suportate.    

Practicile Aspen acoperă întregul SEE, deși nu toate medicamentele sunt vândute în fiecare țară. Comisia nu a inclus Italia în investigația sa, deoarece autoritatea italiană de concurență a adoptat, în 2016, o decizie pentru piața italiană prin care a impus Aspen să își reducă prețurile.

La aplicarea majorărilor de prețuri, adesea cu câteva sute de procente, Aspen s-a bazat pe faptul că pacienții și medicii nu aveau, în general, alternative la utilizarea acestor medicamente împotriva cancerului. Atunci când autoritățile naționale au încercat să opună rezistență cererilor Aspen de a majora prețurile, Aspen a mers până la a amenința că retrage medicamentele de pe lista națională a medicamentelor rambursabile și, în unele cazuri, a fost pregătită chiar să se retragă din activitatea de furnizare normală a medicamentelor pe piață.

Este posibil ca acest comportament al Aspen să încalce normele antitrust ale UE [articolul 102 din Tratatul prind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)], care interzic impunerea unor prețuri inechitabile sau a unor condiții de tranzacționare inechitabile asupra clienților.

Normele UE în materie de concurență nu se aplică în toate situațiile în care ar putea exista preocupări legate de prețurile ridicate ale medicamentelor. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe specifice, un comportament în materie de stabilire a prețurilor poate încălca normele de concurență.  În astfel de cazuri, asigurarea respectării normelor de concurență reprezintă o modalitate suplimentară de a reduce prețul medicamentelor până la un nivel mai accesibil.

Angajamentele propuse de Aspen

Aspen a propus următoarele angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență:

  1. Aspen își va reduce prețurile în întreaga Europă pentru cele șase medicamente împotriva cancerului, în medie, cu aproximativ 73 %;
  2. Aceste prețuri vor fi prețurile maxime pe care Aspen le va putea percepe în următorii zece ani. Ele vor începe să intre deja în vigoare din octombrie 2019; și
  3. Aspen garantează că va furniza medicamentele în următorii cinci ani și, pentru încă cinci ani după aceea, fie va continua să le furnizeze, fie va pune autorizația de introducere pe piață la dispoziția altor furnizori.

Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile cu privire la angajamentele propuse de Aspen în termen de două luni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial. Ținând seama de toate observațiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund într-o măsură suficientă preocupărilor sale în materie de concurență.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care să confere angajamentelor propuse caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Aspen în temeiul articolului 9 din Regulamentul antitrust al UE [Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului].

O astfel de decizie nu ar concluziona că există o încălcare a normelor antitrust ale UE, dar ar crea o obligație juridică pentru întreprinderile care își asumă angajamentele de a respecta angajamentele pe care le-au propus.

Dacă o întreprindere încalcă angajamentele asumate, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a întreprinderii, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Continue Reading

S&D

Socialiștii europeni cer Uniunii Europene să protejeze dreptul migranților care solicită azil: Și ei sunt victime ale pandemiei

Published

on

© PES/Facebook

În fața unei crize globale, sanitare, umane și economice fără precedent, socialiștii europeni solicită Uniunii Europene să rămână solidară și să pună pe primul loc drepturile omului pentru a-i proteja pe refugiați și solicitanții de azil, se arată în comunicatul PES.

În cadrul unei întâlniri în format videoconferință, eurodeputați, reprezentanți de partide PES au discutat cu comisarul european pentru afaceri interne despre protejarea și sprijinirea celor vulnerabili.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există „noi” și „ei”, migranții însemnă „noi”. Sunt lucrători esențiali și lucrători voluntari și, de asemenea, victime ale pandemiei. Covid sau nu, dreptul de a solicita azil trebuie protejat.“

În ultima sesiune plenară, Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending