U.E.
Laura Codruța Kövesi, interviu pentru Reuters: Sunt mari așteptări. Rezultatele credibile ale Parchetului Public European vor veni în doi-trei ani
Published
5 years agoon
Laura Codruţa Kövesi, care îşi va prelua în noiembrie funcţia de procuror-şef european, a atras atenţia, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, că nu ar trebui aşteptate rezultate imediate din partea instituţiei pe care o va conduce, Parchetul Public European (EPPO), în ce priveşte combatarea fraudelor şi a corupţiei care afectează bugetul Uniunii Europene.
”Cred că vor fi aşteptări mari odată ce instituţia va începe să lucreze efectiv la cazuri”, a afirmat Kövesi, în interviul transmis luni, relatază Agerpres.
”Cred însă că oamenii trebuie să înţeleagă că rezultate credibile vor veni în doi, trei ani, odată ce vor începe să vină deciziile finale de la instanţe”, a atras ea atenţia.
Kövesi a dat asigurări că nu va fi intimidată de presiuni din partea nimănui.
”Va exista, cu siguranţă, presiune, odată ce anchetele încep, asupra instituţiei şi procurorilor, să nu uităm că oamenii care folosesc fonduri europene sunt în general oameni de afaceri, unii dintre ei foarte puternici”, a spus ea.
”Dar sunt extrem de bine antrenată pentru aceasta, nu sunt câtuşi de puţin îngrijorată de acest lucru”, a adăugat aceasta
Laura Codruţa Kövesi îşi va începe probabil noul rol pe 4 noiembrie, după ce președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat săptămâna trecut, la Strasbourg, decizia privind numirea acesteia în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.
Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.
Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.
Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.
Despre Parchetul European
Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Mark Rutte încearcă să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”: NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic
Alegeri prezidențiale SUA: Trump repetă afirmațiile privind frauda electorală/Harris spune că alegătorii din statele pivot vor decide alegerile
Competiția geopolitică globală pune presiune pe Europa: Miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică
PARLAMENTUL EUROPEAN
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Published
9 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduRoxana Mînzatu, comisarul european desemnat de România, a declarat, marţi, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că portofoliul pe care îl primește răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene, menţionând că, în calitate de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, va avea şi coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, potrivit Agerpres.
„România primeşte – şi eu vorbesc despre România nu neapărat despre persoana mea, deşi candidatul este cel evaluat şi cel căruia îi este încredinţat portofoliul – pe zona de est a Uniunii Europene un rol cheie, rolul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, alături de Spania, Finlanda, Italia, Franţa şi, sigur, alături de Înalta reprezentantă pentru politică externă din Estonia. România este foarte bine poziţionată din perspectiva acestei poziţii de vicepreşedinte, care are mare legătură cu modul în care se iniţiază şi adoptă propuneri de legislaţie europeană la nivelul Comisiei Europene”, a afirmat Mînzatu, la audieri.
Ea a adăugat că, suplimentar, rolul pe care îl va îndeplini în calitate de comisar european se referă la „o cumulare de portofolii din exerciţiile trecute”, menţionând că va răspunde de politicile sociale, locuri de muncă, măsurile anti-sărăcie, dar şi de politicile legate de educaţie şi competenţe pe tot parcursul vieţii, la nivelul întregii Uniuni Europene.
„În plus, ca vicepreşedinte, voi avea coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă, o competenţă sau o prioritate pentru care pentru prima dată vedem în componenţa Colegiului comisarilor roluri cheie desemnate. Avem un comisar pentru pregătire pentru situaţii de criză şi avem un vicepreşedinte care coordonează pe zona civilă pregătirea pentru situaţii de urgenţă, pentru situaţii de criză şi acest rol este în mandatul meu”, a mai spus Mînzatu.
Citiți și:
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Comisarul desemnat pentru stat de drept promite să apere ”valorile fundamentale ale UE”: ”Scutul democrației” va fi ceva extrem de tangibil
Apostolos Tzitzikostas, comisarul desemnat al Greciei pentru transport durabil și turism se angajează să prezinte un plan de investiții pentru transporturi sustenabile în 2025
Christophe Hansen, comisarul desemnat pentru Agricultură, promite în comisia de specialitate a PE să acorde o atenție deosebită unui venit echitabil pentru tinerii fermieri
Maroš Šefčovič, comisarul desemnat al Slovaciei, promite o abordare strategică în comerț și relații interinstituționale în cadrul audierii din PE
Glenn Micallef, comisarul desemnat al Maltei, audiat în PE pentru portofoliul „Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport”
De asemenea, Roxana Mînzatu a subliniat că portofoliul pentru care este propusă răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene.
„Este un portofoliu care răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene: Fondul social european Plus, aproape 145 de miliarde de euro, cu tot cu contribuţia naţională, Erasmus plus, cel mai popular instrument cunoscut de atâtea tineri, de cadre didactice – 26 de miliarde euro şi Fondul social pentru climă care va intra în implementare din 2026, pentru care facem programarea acum şi de care vor beneficia şi gospodării şi persoane fizice şi IMM-uri şi transportatori. Acestea sunt instrumente financiare, finanţări nerambursabile, care se află în directa coordonare a portofoliului pe care l-am primit”, a adăugat Roxana Mînzatu.
Ea a mai spus că va coordona, de asemenea, „două structuri importante ale Comisiei Europene, două directorate generale”, cel dedicat ocupării şi politicilor sociale şi cel dedicat educaţiei şi culturii.
Luni, 4 noiembrie, au început audierile în Parlamentul European pentru cei 26 de comisari europeni potențiali anunțați de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la mijlocul lunii septembrie, în contextul primei plenare a Legislativului de la Strasbourg după vacanța de vară.
Fiecare comisar este audiat timp de trei ore în fața comisiilor parlamentare responsabile, ce pot aproba sau respinge candidaturile, și în fața altor comisii invitate, care își vor exprima un aviz consultativ.
Audierea Roxanei Mînzatu o să înceapă marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14.30. La audierea reprezentantei României, Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru Oameni, competenţe şi pregătire, vor participa eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – vor avea statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, având dreptul de a adresa şi ele o întrebare scrisă comisarului-desemnat al României.
ROMÂNIA
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Published
10 hours agoon
November 5, 2024By
Andreea RaduMinistrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut luni, 4 noiembrie 2024, la Paris, o întrevedere cu ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Jean-Noël Barrot. Întrevederea a avut loc în marja vizitei de lucru întreprinse la Paris de premierul Marcel Ciolacu, informează comunicatul oficial.
În cadrul discuției cu omologul francez, Luminița Odobescu a salutat nivelul excelent al relației româno-franceze, reflectate într-un Parteneriat Strategic solid. Au fost, totodată, abordate prioritățile de acțiune pe linia celor două diplomații, în perspectiva anului viitor, când se vor împlini 145 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale.
Șefa diplomației române a punctat caracterul dinamic al cooperării economice, reflectat în creșterea constantă a schimburilor comerciale bilaterale, precum și cooperarea eficientă în numeroase sectoare, inclusiv în planul educației și cel cultural.
De asemenea, Luminița Odobescu a evidențiat relevanța specială a cooperării celor două țări în domeniul apărării, reiterând aprecierea părții române pentru contribuția solidă a Franței la consolidarea securității Flancului Estic, îndeosebi prin asumarea rolului de națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu. A subliniat, totodată, importanța pe care România o acordă conturării unei abordări strategice a UE la Marea Neagră, în complementaritate cu viziunea NATO, având în vedere importanța strategică a regiunii sub aspect securitar, energetic și al conectivității.
Ministrul român de externe a evidențiat importanța continuării acțiunii unitare și solidare la nivelul Uniunii Europene, România și Franța fiind ambele susținătoare ferme ale avansării Uniunii pe aceste baze.
Mai mult, oficialul român a adresat mulțumiri pentru sprijinul Franței atât pentru finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, cât și în vederea obținerii de către țara noastră a statutului de membru al OCDE.
În cadrul discuțiilor, a fost reiterat sprijinul solid al celor două țări pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, a fost acordată o atenție specială evoluțiilor din Republica Moldova, inclusiv în contextul post-electoral de la Chișinău, fiind salutată victoria președintei Maia Sandu în recentele alegeri prezidențiale. În context, a fost convenită continuarea cooperării și coordonării strânse în sprijinul Chișinăului într-o etapă esențială pentru democrația, reziliența și viitorul european al Republicii Moldova.
COMISIA EUROPEANA
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
Published
10 hours agoon
November 5, 2024Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European a audiat-o, marți, pe Ekaterina Zaharieva, candidată la funcția de comisar din partea Bulgariei pentru portofoliul „Start-upuri, Cercetare și Inovare”.
Zaharieva și-a exprimat dorința de a plasa cercetarea și inovarea (C&I) în centrul agendei de competitivitate a Uniunii Europene. Aceasta a subliniat că investițiile în cercetare și inovare din Europa sunt mai scăzute comparativ cu SUA, China și Japonia și a promis propunerea unei Legi Europene a Inovării pentru a stimula statele membre să atingă ținta de 3% din PIB pentru R&I, să reducă exodul de creiere și să apere libertatea de cercetare.
Sprijin pentru start-up-uri și IMM-uri
În cadrul audierii, Zaharieva a pledat pentru o strategie extinsă care să sprijine start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii, facilitând accesul la capital și reducând birocrația. Ea a subliniat, de asemenea, importanța unei strategii europene pentru științele vieții, utilizarea inteligenței artificiale în cercetare și crearea unui act legislativ pentru materiale avansate.
Pentru promovarea egalității de șanse, Zaharieva a solicitat un plan de acțiune dedicat promovării femeilor în domeniul cercetării și inovării și a pledat pentru un buget ambițios pentru C&I în următorul cadru financiar multianual. În ceea ce privește relațiile internaționale, aceasta a susținut principiul reciprocității și autonomia strategică, promițând colaborarea strânsă cu cercetătorii și inovatorii din Ucraina.
Reducerea birocrației pentru IMM-uri și sporirea finanțării pentru cercetare
În timpul discuțiilor, mai mulți eurodeputați au cerut Comisiei să determine statele membre să îndeplinească în sfârșit ținta de 3% din PIB pentru C&I și să aloce mai multe fonduri pentru cercetare la nivelul UE. Zaharieva s-a angajat să lupte pentru un Program-Cadru independent și întărit și a propus o creștere a țintei de C&I la 4% până în 2030.
Mai mulți eurodeputați au solicitat și reducerea birocrației pentru IMM-urile care aplică pentru finanțare europeană în domeniul cercetării. Zaharieva a declarat că susține o simplificare majoră, propunând un proces de aplicare în două etape pentru a reduce birocrația. Totodată, unii deputați au cerut o atenție mai mare pentru cercetarea nucleară în cadrul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Etapele următoare
Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare.
Alegerea de către deputații europeni a colegiului complet de comisari (cu o majoritate a voturilor exprimate, prin apel nominal) este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Trending
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA2 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
- SĂNĂTATE5 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- SĂNĂTATE1 day ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar