Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi, interviu pentru Reuters: Sunt mari așteptări. Rezultatele credibile ale Parchetului Public European vor veni în doi-trei ani

Published

on

Laura Codruţa Kövesi, care îşi va prelua în noiembrie funcţia de procuror-şef european, a atras atenţia, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, că nu ar trebui aşteptate rezultate imediate din partea instituţiei pe care o va conduce, Parchetul Public European (EPPO), în ce priveşte combatarea fraudelor şi a corupţiei care afectează bugetul Uniunii Europene.

Cred că vor fi aşteptări mari odată ce instituţia va începe să lucreze efectiv la cazuri”, a afirmat Kövesi, în interviul transmis luni, relatază Agerpres.

”Cred însă că oamenii trebuie să înţeleagă că rezultate credibile vor veni în doi, trei ani, odată ce vor începe să vină deciziile finale de la instanţe”, a atras ea atenţia.

Kövesi a dat asigurări că nu va fi intimidată de presiuni din partea nimănui.

Va exista, cu siguranţă, presiune, odată ce anchetele încep, asupra instituţiei şi procurorilor, să nu uităm că oamenii care folosesc fonduri europene sunt în general oameni de afaceri, unii dintre ei foarte puternici”, a spus ea.

”Dar sunt extrem de bine antrenată pentru aceasta, nu sunt câtuşi de puţin îngrijorată de acest lucru”, a adăugat aceasta

Laura Codruţa Kövesi îşi va începe probabil noul rol pe 4 noiembrie, după ce președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat săptămâna trecut, la Strasbourg, decizia privind numirea acesteia în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

Published

on

© Linas Linkevicius/ Twitter

Ministrul polonez de externe Zbigniew Rau și-a exprimat luni convingerea că sprijinul pentru societatea civilă din Belarus este în interesul Poloniei. El a adăugat că problema democratizării țării ar trebui lăsată în întregime în mâinile bielorușilor, relatează thenews.pl, preluat de Agerpres.

Ministrul Rau a declarat luni pentru un post de radio polonez că Polonia trebuie să privească evoluția situației din Belarus „și din perspectiva flancului estic al NATO”.

„O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie în această parte a Europei”, a afirmat el, adăugând că „cu cât președintele bielorus Alexander Lukashenko apare mai slăbit în fața Federației Ruse, cu atât este mai probabil acest scenariu”.

Reiterând că sprijinul pentru societatea civilă bielorusă era în interesul Poloniei, Rau a declarat că democratizarea Belarusului reprezintă, pe termen lung, o garanție a stabilizării politice a țării și a dezvoltării armonioase. În același timp, oficialul a menționat că toate întrebările referitoare la sistemul socio-politic ar trebui lăsate în mâinile bielorușilor. „Aceasta trebuie să fie alegerea lor, întrucât, atunci când este alegerea lor – și asta spun tot timpul partenerilor noștri europeni –  valorile comune, universale și europene vor triumfa în Belarus.”

Comentând pe același subiect, ministrul Rau a declarat săptămânalului Sieci că eforturile societății bieloruse de apărare a valorilor europene comune, precum demnitatea, drepturile omului și democrația, sunt impresionante. În acest sens, oficialul polonez a precizat că protestele din Belarus au fost doar începutul coagulării societăți civile.

Belarus este măcinat de proteste de aproximativ două luni, de la alegerile prezidențiale din 9 august, în care președintele Aleksandr Lukashenko, a câștigat un al șaselea mandat, cu 80,% din voturi, comparativ cu cele 10,1% obținute de principala sa coontracandidată, Svetlana Tihanovskaya. Manifestările în masă împotriva a ceea ce se consideră a fi un vot fraudat au continuat de atunci, provocând reacții brutale din partea poliției și a forțelor de securitate. Duminică, 27 septembrie, aproximativ 100.000 de manifestanți au mărșăluit în capitala bielorusă, cerând demiterea președintelui autoritar.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că un ”acord este posibil” între UE și Regatul Unit și face apel la responsabilitate pentru a ajunge la o înțelegere ”rezonabilă”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat optimismul cu privire la posibilitatea încheierii unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit, în pofida pozițiilor divergente la începutul unei noi runde de discuții decisive, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ne dorim un acord şi sunt în continuare convinsă că este posibil un acord”, a declarat ea la Lisabona, la finalul unei întrevederi cu premierul portughez, Antonio Costa.

”Fac apel la responsabilitate, deoarece economiile noastre, de ambele părţi ale Canalului Mânecii, sunt grav lovite de pandemie şi trebuie să facem tot posibilul pentru a ajunge la un acord rezonabil”, a subliniat Ursula Von der Leyen.

Mesajul șefei Executivului european vine în completarea celui transmis de vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care a declarat în urma unei întrevederi cu ministrul britanic Michael Gove, că UE rămâne angajată să ajungă la un acord și nu va fi niciodată cea care ”va provoca sfârșitul negocierilor privind viitorul parteneriat între UE Regatul Unit”.

De cealaltă parte, Gove a punctat că ”amândoi am fost clari că suntem încă la o oarecare distanţă unul de celălalt. Dar am fost, de asemenea, clari că dorim să eliminăm acest decalaj”.

Potrivit unui studiu realizat de centrul de cercetare ”The UK in Changing Europe”, Un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

Prim-ministrul Boris Johnson a stabilit ca termen limită data de 15 octombrie pentru obținerea unui acord comercial privind relațiile post-Brexit. În caz contrar, acesta va opta pentru un scenariu fără acord, fiind de părere că țara sa poate prospera chiar și în cazul unui divorț dur de Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu precădere prin negocierea unor acorduri comerciale cu diferite state.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra au loc în această săptămână, înaintea summitului extraordinar al UE care a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat luni că speră într-un acord pentru adoptarea de sancţiuni împotriva regimului la putere în Belarus, cu prilejul summitului UE de joi şi vineri, relatează AFP și Agerpres.

Trebuie să muncim din greu şi asta se va întâmpla în perspectiva summitului european de la sfârşitul acestei săptămâni: aştept şi sper ca noi să punem în aplicare ceea ce am decis în august”, a declarat Charles Michel, în cadrul unei discuţii organizate de think tank-ul Bruegel.

Pentru a adopta sancţiuni europene, este necesară o unanimitate a celor 27.

Sancțiunile împotriva regimului de la Minsk nu au fost adoptate din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene. Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est. Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit Nicosiei, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Joi și vineri (1-2 octombrie), cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la sfârșitul lunii august la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukașenko, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni informale în format Gymnich, desfășurate la Berlin, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL44 mins ago

Polonia: O prezență militară crescută în Belarus este ultimul lucru de care avem nevoie pe flancul estic al NATO

MAREA BRITANIE53 mins ago

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că un ”acord este posibil” între UE și Regatul Unit și face apel la responsabilitate pentru a ajunge la o înțelegere ”rezonabilă”

INTERNAȚIONAL54 mins ago

Reprezentantul României la ONU solicită asistență pentru victimele terorismului: Acesta rămâne o amenințare majoră la adresa umanității

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Belarus: Președintele Consiliului European speră ca statele membre UE să ajungă la un acord și să adopte sancțiunile împotriva regimului de la Minsk

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că “România ar putea beneficia de mai mulți bani” europeni după ce Comisia REGI a votat opinia sa privind redresarea UE

U.E.2 hours ago

ONU solicită punerea în practică ”urgentă” a noii politici de migrație și azil a Uniunii Europene

Corina Crețu2 hours ago

Comisia REGI din PE a votat opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de 672,5 miliarde de euro

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul PNL Dan Motreanu, interpelare către Comisia Europeană să prelungească flexibilitatea în acordarea ajutoarelor de stat pentru statele membre

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron îi cere printr-o scrisoare lui David Sassoli să pună în practică revenirea la ”normalitatea instituțională” prin organizarea sesiunilor plenare la Strasbourg ”din octombrie”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Charles Michel compară Brexitul cu provocările venite dinspre est și sud: La Vest, Brexit este parte a unui “arc de instabilitate” care a apărut în jurul UE

SUA20 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending