Germania intenționează să interzică în rețelele sale 5G, începând cu 2026, piesele fabricate de producătorii chinezi Huawei şi ZTE, au declarat miercuri pentru AFP surse guvernamentale de la Berlin, conform Agerpres.

Conform propunerilor guvernului, componentele chineze ar urma să fie excluse din ”rețeaua centrală” începând cu luna ianuarie 2026, interdicția urmând să vizeze și piesele deja instalate.

Doar că acest proiect inițiat de Ministerul de Interne trebuie să fie supus acordului coaliției guvernamentale conduse de Scholz, iar presa germană semnalează deja că există voci contra.

În propunerea consultată de AFP, Ministerul de Interne invocă în special necesitatea de a ”reduce riscurile” faţă de China, aşa cum este stipulate în recenta strategie adoptată de Germania cu privire la gigantul asiatic.

În acest an, Comisia Europeană a anunțat că va împiedica gigantul chinez de telecomunicații Huawei și rivalul său chinez mai mic, ZTE, să primească fonduri UE pentru inovare și a încurajat țările membre ale UE să facă mai mult pentru a elimina Huawei din rețelele lor 5G.

Polonia a anunțat miercuri seară că nu mai aprovizionează Kievul cu arme, declarație care reliefează tensiunile tot mai mari între cele două țări aliate, într-un moment de intensificare a contraofensivei ucrainene, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Nu mai transferăm niciun fel de arme în Ucraina”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la postul privat de televiziune Polsat News.

”Ne concentrăm în principal pe modernizarea şi înarmarea rapidă a armatei poloneze, astfel încât aceasta să devină una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa, şi asta într-un timp foarte scurt”, a explicat el.

”Dacă nu vrei să fii în defensivă, trebuie să ai cu ce să te aperi”, a adăugat el, insistând însă că această mișcare nu va pune în pericol securitatea Ucrainei, conform Politico Europe.

Comentariile laconice ale lui Morawiecki au fost făcute în contextul în care tensiunile dintre Kiev și UE au escaladat în ultima săptămână, după ce Comisia Europeană a decis să permită comercializarea de cereale ucrainene în cadrul blocului european, punând astfel capăt restricțiilor privind importurile de cereale pe care cinci țări din estul UE le-au urmărit inițial pentru a-și proteja fermierii de concurență.

Polonia, Ungaria și Slovacia au reacționat la inițiativa Comisiei prin impunerea unor interdicții unilaterale asupra importurilor de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă o încălcare evidentă a normelor UE privind piața internă. Kievul a ripostat prin intentarea de procese împotriva celor trei țări la Organizația Mondială a Comerțului.

Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a atacat subtil pe cei care au impus interdicții asupra cerealelor, declarând în fața Adunării Generale a ONU: ”Este alarmant să vedem cum unii din Europa, unii dintre prietenii noștri din Europa, joacă solidaritatea într-un teatru politic – făcând un thriller din cereale. Poate că ei par să își joace propriul rol, dar de fapt ajută la pregătirea scenei pentru un actor din Moscova”.

Deși Zelenski nu a menționat în mod special Polonia, Varșovia l-a convocat pe ambasadorul Kievului la ministerul de externe ca răspuns.

Morawiecki a transmis, de asemenea, un ”avertisment” ”autorităților ucrainene”, declarând anterior pentru Polsat: ”dacă vor escalada conflictul în acest fel, vom adăuga produse suplimentare pe lista interdicțiilor. Autoritățile ucrainene nu înțeleg în ce măsură a fost destabilizată industria agricolă din Polonia”.

Polonia se află în mijlocul unei campanii cu miză mare înaintea alegerilor de luna viitoare, guvernul de dreapta Lege și Justiție luptând pentru realegere.

În timp ce Varșovia fost un vocal susținător al sprijinului pentru Kiev, acest sprijin total s-a diminuat pe măsură ce consecințele susținerii Ucrainei pentru propriii fermieri au devenit mai evidente.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a prezentat, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European, raportul prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Există la nivel european mai multe cazuri în care Consiliul nu a respectat principiul cooperării loiale prezentat în tratatele europene și în care a blocat procesul decizional european, inclusiv prin aplicarea unor veto-uri nejustificate legal.

Prin acest raport, Parlamentul European caută să clarifice din punct de vedere juridic aceste aspecte în așa fel încât, în contextul discuțiilor privind aderarea României la spațiul Schengen, al unui nou vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne și al unui posibil atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să existe argumente legale suplimentare în favoarea obiectivului țării noastre de a intra în zona de liberă circulație.

Raportul solicită ca pozițiile statelor membre la momentul adoptării unui act de către Consiliu să fie prezentate public și să se introducă obligativitatea unei justificări legale obligatorii, în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii. Aceste justificări s-ar face în baza dispozițiilor tratatului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru ar conduce inclusiv la situația în care veto-ul aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen să fie justificat legal.

Totodată, prin acest act, Parlamentul European dispune limitarea în timp a termenului de decizie la nivel de Consiliu, propune introducerea unor mecanisme decizionale simplificate atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat și solicită creșterea rolului avizului dat de legislativul european și Comisia Europeană în privința aderării la spațiul Schengen ceea ce ar putea presa Consiliu în adoptarea unui vot pozitiv inclusiv pentru țara noastră” a explicat demersul său vicepreședintele PES și PSD, Victor Negrescu.

Propunerea de raport a eurodeputatului social-democrat urmează să fie aprobată în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.