Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi, ovaționată în presa internațională: ”Cavalerul anticorupție din România va fi procuror-șef european”

Published

on

© Harvard University

Votul dat de Consiliul Uniunii Europene la nivel de ambasadori ai statelor membre în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului European a fost relatat pe larg în presa europeană și internațională. Marile publicații de pe mapamond o laudă pe Kövesi și prezintă victoria sa drept una ”a luptei anticorupție” și ”o victorie a Uniunii Europene împotriva guvernului” care s-a opus candidaturii sale și a căutat să împiedice accederea ei într-o funcție nou înființată la nivel european.

BBC notează că ”fostul procuror șef anti-corupție în România urmează să devină procuror-șef al UE, în pofida opoiziției din partea propriului guvern” care a concediat-o anul trecut.

Financial Times, pe de altă parte, arată că ”ambasadorii țărilor UE au votat-o pe Laura Kövesi pentru a conduce noul parchet european, într-o decizie pe care susținătorii ei o văd ca un pas înainte în luăta împotriva tendințelor autoritare din câteva state central și est-europene”.

”Kovesi și-a luat revanșa după ani de luptă cu șicanele clasei politice duse până în punctul unei obsesii a guvernului român”, titrează publicația franceză Le Point, în vreme France 24 o descrie drept spaima politicienilor români, arată Digi24.

Presa din Germania tratează din alt unghi subiectul acestei zile. Die Welt, dar nu numai, consideră că viitoare numire a Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European este o înfrângere pentru guvernul de la București a cărei opinie contrară a fost ignorată de cele mai multe state din Consiliu.

Reuters și Euronews se referă la fosta șefă DNA drept un cavaler anticorupție pregătit acum să ducă bătălia la nivelul Uniunii Europene. Reuters titrează ”Cruciatul anti-corupție din România va fi procuror UE”. 

Politico Europe scrie că ”decizia este o mare victorie pentru Parlamentul European – în mod particular pentru grupul centrist-liberal Renew Europe și grupul de centru-dreapta PPE – care au luptat pentru Kövesi”.

”Este, de asemenea, o victorie pentru președintele francez Emmanuel Macron, care și-a schimbat poziția și a susținut-o pe Kövesi în detrimentul conaționalului său, Bohnert”, mai scrie Politico Europe.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Manfred Weber, Guy Verhofstadt, Ska Keller, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

Published

on

© www.nord-stream2.com

Mai mulți deputați europeni din trei grupuri parlamentare diferite au semnat o declarație comuă prin care îndeamnă instituțiile europene să nu repete greșelile trecutului în relația cu Rusia, calificând acordul dintre SUA și Germania privind finalizarea Nord Stream 2, drept „neeuropean”.

„Acordul dintre SUA și Germania cu privire la Nord Stream 2 nu este un acord european, ci o încercare a celor două țări de a-și îmbunătăți relațiile bilaterale și de a schimba situația din foarte proastă în proastă. Facem apel la instituțiile UE să învețe din greșelile din trecut și din prezent privind relația cu Rusia și să mențină o politică cuprinzătoare bazată pe valori europene și nu pe acorduri de afaceri”, se arată în declarația postată de europarlamentarul Petras Auštrevičius pe Facebook.

Deputații europeni afirmă că Nord Stream 2 subminează securitatea Ucrainei, mai ales că Rusia continuă să provoace și să escaladeze tensiuni împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a declarat săptămâna trecută că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania „nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat săptămâna aceasta între SUA și Germania.

SUA și Germania au emis miercuri o declarație comună prin care informează asupra acordului la care au ajuns pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Cancelarul Angela Merkel a calificat joi acordul încheiat miercuri între SUA şi Germania cu privire la viitorul gazoductului Nord Stream 2 drept „un bun pas înainte” și „o tentativă între guvernul american şi noi de a stabili anumite condiţii”, chiar dacă rămân „diferenţe” în legătură cu acest proiect controversat.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană condamnă cu fermitate demersurile unilaterale ale Turciei și anunțurile inacceptabile făcute de președintele turc cu privire la transferul unor părți din Varosha sub controlul Ciprului de Nord, potrivit comunicatului oficial.

UE salută declarația făcută de președintele Consiliului de Securitate al ONU în numele Consiliului la 23 iulie 2021 și, în special, condamnarea și exprimarea de către Consiliul de Securitate a regretelor profunde cu privire la acțiunile unilaterale din Varosha, care contravin rezoluțiilor și declarațiilor anterioare ale Consiliului de Securitate.

În egală măsură, UE solicită anularea imediată a acestor acțiuni și anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020.

UE continuă să se ghideze după rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU în ceea ce privește Varosha, în special Rezoluția 550 (1984) și Rezoluția 789 (1992), care consideră că încercările de colonizare a oricărei părți din Varosha de către alte persoane decât locuitorii acesteia sunt inadmisibile și care solicită transferul zonei respective în administrarea Organizației Națiunilor Unite.

Citiți și: UE și SUA condamnă anunțul făcut de Turcia și de liderul cipriot turc cu privire la transferul unor părți din Varosha sub controlul Ciprului de Nord

„Nu ar trebui să se întreprindă nicio acțiune în legătură cu Varosha care să nu fie în conformitate cu aceste rezoluții. Respectarea deplină și punerea în aplicare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU necesită, de asemenea, încetarea imediată a restricțiilor impuse asupra libertății de circulație a Forței de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite în Cipru (UNFICYP) în zona Varosha. UE continuă să tragă la răspundere guvernul Turciei pentru situația din Varosha”, transmite Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

UE subliniază încă o dată necesitatea de a evita acțiunile unilaterale care încalcă dreptul internațional și noi provocări, care ar putea spori tensiunile pe insulă și ar putea compromite eforturile în curs de căutare a unui teren comun între părți în vederea unei soluționări durabile a chestiunii cipriote, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

UE rămâne pe deplin angajată în favoarea unei soluționări cuprinzătoare a problemei cipriote pe baza unei federații bi-zonale și bi-comunitare cu egalitate politică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și în conformitate cu principiile pe care se bazează UE

Acesta reiterează faptul că este esențial ca Turcia să se angajeze și să contribuie în mod constructiv la reluarea negocierilor pentru o soluționare globală, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU. UE va continua să sprijine pe deplin eforturile Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

Miniștrii vor lua în considerare acțiuni în cadrul următoarei lor reuniuni, în cazul în care Turcia nu revine asupra acțiunilor sale contrare Rezoluțiilor 550/84 și 789/92 ale Consiliului de Securitate al ONU, în urma declarației membrilor Consiliului European din 25 martie 2021, care a reafirmat hotărârea UE, în cazul unor noi provocări și acțiuni unilaterale care încalcă dreptul internațional, de a utiliza instrumentele și opțiunile de care dispune pentru a-și apăra interesele sale și ale statelor sale membre, precum și pentru a menține stabilitatea regională.

Continue Reading

SUA

Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Anunțul nominalizării lui Gitenstein a fost publicat marți pe site-ul Casei Albe, alături de alte nominalizări pentru opt posturi cheie.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Și AFP notează că, în timpul administraţiei lui Barack Obama, Mark Gitenstein a fost deja ambasador într-o ţară membră a UE, România, de unde provin unii dintre strămoşii săi. El a încercat în special să lupte împotriva abuzului de putere şi în favoarea privatizării economiei în această tânără democraţie, citează Agerpres.

Joe Biden a promis că va consolida relaţiile cu aliaţii Statelor Unite şi a fost întotdeauna un susţinător entuziast al Uniunii Europene, spre deosebire de predecesorul său Donald Trump, sceptic faţă de instituţiile internaţionale şi care a salutat Brexitul.

Avocat de profesie, Mark Gitenstein a fost timp de 17 ani consilierul democrat al Comisiei judiciare a Senatului, unde a devenit un apropiat al lui Joe Biden, care conducea această instanţă.

El a lucrat în special cu viitorul preşedinte al SUA într-un moment cheie al carierei sale – respingerea de către Senat a lui Robert Bork, candidat ultraconservator la Curtea Supremă.

Mark Gitenstein urmează să fie confirmat de Senat, unde democraţii deţin majoritatea, dar unde republicanul Ted Cruz a întârziat nominalizările din cauza obiecţiilor faţă de poziţia lui Joe Biden cu privire la gazoductul Nord Stream 2.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN21 mins ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL43 mins ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.2 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

CHINA2 hours ago

Joe Biden descrie Rusia și China drept “posibili concurenți mortali în viitor”: Dacă ne vom afla într-un război, acesta va fi din cauza unui atac cibernetic

POLITICĂ2 hours ago

PMP solicită Ministerului Mediului decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate: Există infringement declanșat de Comisia Europeană

ROMÂNIA3 hours ago

Mesajul MAE la 65 de ani de la aderarea României la UNESCO: Un rol strategic în îndeplinirea obiectivelor majore în domeniile educației și culturii 

RUSIA3 hours ago

Joe Biden acuză Rusia că încearcă să perturbe alegerile americane din 2022: Vladimir Putin conduce o economie cu arme nucleare, puțuri de petrol și nimic altceva. Asta îl face și mai periculos

SUA3 hours ago

Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Secretarul american al Apărării propune, în prima vizită în Asia de Sud-Est, conceptul “descurajării integrate” a Chinei prin utilizarea capacităților militare și non-militare împreună cu aliații

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending