Connect with us

ROMÂNIA

Laura Codruța Kövesi preia joi funcția de procuror-șef european. Klaus Iohannis a semnat decretul pentru eliberarea sa din funcția de procuror al DIICOT Sibiu

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind eliberarea din funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Sibiu a Laurei Codruța Kövesi, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, decretul a fost semnat ca urmare a numirii Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european al EPPO – la data de 31 octombrie 2019.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, îşi va începe mandatul după o serie de decizii și momente oficiale pe plan european.

Săptămâna trecută, președintele Parlamentului European, David Sassoli, și ministrul pentru afaceri europene al Finlandei, Tytti Tuppurainen, țara care asigură președinția Consiliului UE, au semnat, la Strasbourg, decizia privind numirea acesteia în calitate procuror-șef european al Biroului Procurorului Public European, marcând ultima etapă formală în acest proces care a debutat la începutul anului.

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut pe 17 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care a publicat decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Decizia Conferinței Președinților a venit după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni, 14 octombrie, numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Cluj-Napoca: Comisarul european Mariya Gabriel și primarul Emil Boc, în dialog cu cetățenii în luna martie

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, și Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, vor susține joi, 5 martie 2020, un dialog cu cetățenii în care vor discuta teme de actualitate de pe agenda Uniunii Europene și a României, cu accent pe cercetare, inovare și educație, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Dezbaterea cu tema «Orizont Europa: provocări și perspective» va avea loc între orele 12.00 și 13.10, la Centrul de Cultură Urbană Casino, situat în Parcul Central «Simion Bărnuțiu» din Cluj-Napoca.

Înscrierile se pot face până cel târziu în data de 4 martie 2020, ora 12.00, completând acest formular online.

Participarea la eveniment se poate face și online, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind hash tag-urile #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Din motive de securitate, accesul în sală se va face în intervalul 11.00 – 11.45 și va fi permis cu prioritate participanților înregistrați, care au asupra lor un act de identitate. Accesul în sală se va face în limita locurilor disponibile.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE mulțumește Italiei, Germaniei și Japoniei pentru facilitarea demersurilor de repatriere a șase cetățeni români de pe vasul Diamond Princess

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe mulțumește în mod deosebit partenerilor italieni și germani pentru sprijinul acordat, precum și autorităților nipone pentru foarte  buna cooperare în legătură cu demersurile autorităților române pentru revenirea în țară a șase cetățeni români de pe vasul de croazieră Diamond Princess, informează un comunicat al instituției. 

Astfel, în urma unei operațiuni complexe desfășurate în cadrul mecanismului european de protecție civilă la care au participat autoritățile române, italiene si germane, cei șase cetățeni români care s-au aflat pe vasul de croazieră Diamond Princess acostat în portul Yokohama, Japonia și care și-au exprimat dorința de a reveni în țară, au ajuns în această dimineață, 22 februarie, la București.

O aeronavă de tip C-27J Spartan aparținând Forțelor Aeriene Române a efectuat sâmbătă, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, un zbor pe ruta București – Berlin și retur, pentru aducerea în țară a șase cetățeni români repatriați din Japonia. 

Anterior îmbarcării, aceştia au fost testaţi de către echipa medicală mobilă, rezultatele testărilor fiind negative pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus), însă au fost plasați preventiv în carantină pentru 14 zile, la sosirea în România.

MAE mai transmite că Ambasada României la Tokyo rămâne în continuare în legătură atât cu cei doi cetățeni români care sunt spitalizați în Japonia, cât și cu cei nouă cetățeni români, membri ai echipajului, care au decis să rămână pe vasul de croazieră.

Continue Reading

ROMÂNIA

Coronavirus: Șase români de pe nava Diamond Princess, din Japonia, repatriați într-o misiune specială a Forțelor Aeriene Române

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

O aeronavă de tip C-27J Spartan aparținând Forțelor Aeriene Române a efectuat sâmbătă, 22 februarie, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, un zbor pe ruta București – Berlin și retur, pentru aducerea în țară a șase cetățeni români repatriați din Japonia, potrivit unui comunicat.

Cei șase cetățeni au fost transportați din Japonia în Germania cu zboruri de evacuare medicală desfășurate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.

Anterior îmbarcării, aceştia au fost testaţi de către echipa medicală mobilă, rezultatele testărilor fiind negative pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus).

Cei şase au aterizat în cursul nopţii trecute la Berlin, cu zboruri de evacuare medicală desfăşurate în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. 

© Ministerul Apărării Naționale

Aeronava, configurată pentru misiuni de evacuare medicală și având instalată o cameră specială de izolare, a fost operată de un echipaj condus de locotenent-comandorul Romeo Gârz și a avut la bord o echipă medicală aparținând SMURD București.

Transportul a fost realizat cu respectarea întocmai a măsurilor pentru protecția personalului și a tehnicii, obligatorii în astfel de situații.

Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, toţi cei şase vor intra în carantină pentru două săptămâni „într-un loc sigur” şi vor fi duşi la spital în caz că apar simptome de boală. De asemenea, acesta a mai precizat că ei vor fi din nou testaţi pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus) la finalul perioadei de carantină, înainte de a fi lăsaţi să meargă acasă, relatează Agerpres.

Cu privire la cei doi cetățeni români infectați cu COVID-19, MAE menționează că aceștia sunt în continuare spitalizați în Japonia, iar starea acestora de sănătate este bună.

Ambasada României la Tokyo este în legătură cu cei doi cetățeni români spitalizați, cât și cu ceilalți nouă cetățeni români, membri ai echipajului, care au decis să rămână pe vasul de croazieră.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending