Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi, prima reacție după ce a fost votată procuror-șef al Parchetului European: ”O reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie”

Published

on

© Wikipedia

Laura Codruța Kövesi, viitorul procuror-șef al Parchetului European, a reacționat în premieră după votul din Consiliul UE la nivel de ambasadori ai statelor membre, precizând că votul primit este unul ”de încredere, de susținere a unei societăți care a susținut valorile europene”.

E un pas important în procedură, va trebui să aşteptăm decizia oficială. Privind votul de azi e o recunoaştere a activităţii depuse de tot sistemul de justiţie, o reuşită a tuturor românilor care au susţinut lupta anticorupţie. A contat şi că am obţinut primul loc dupa interviul tehnic. Acest vot e de încredere, de susţinere a unei societăţi care a susţinut valorile europene. Sper ca această numire, dacă se va finaliza, să reprezinte pentru toţi procurorii şi judecătorii români o motivare să sprijine lupta anticorupţie. Să ştie că profesionalismul şi consecvenţa sunt singurele importante când vrei să reuşeşti”, a spus Kövesi, pentru Digi24.

Întrebată în legătură cu lipsa de susținere din partea guvernului României, fostul procuror-șef al DNA a precizat că ”importantă a fost susţinerea a mii şi mii de oameni din România, care m-au susţinut în această procedură plină de obstacole.

”Din acest punct de vedere, România m-a susţinut”, a mai spus ea.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi.

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Conform unor surse citate de Digi24, președintele Klaus Iohannis i-a cerut ambasadorului României la UE, Luminița Odobescu, să voteze pentru desemnarea Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european.

Ambasadorul s-a conformat solicitării șefului statului, după ce Viorica Dăncilă anunțase miercuri seară că România, prin Luminița Odobescu, va vota împotrivă.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Consiliului European Charles Michel a rieterat în numele Uniunii Europene, în cadrul celei de-a 75-a Adunare Generală a ONU, sprijinul blocului comunitar pentru consoloidarea unui sistem multilateral consolidat și eficient pentru a oferi rezultate vizibile pentru pacea mondială.

„Uniunea Europeană va continua să fie o forță motrice a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Sprijinul nostru pentru ONU rămâne la fel de puternic, pentru că avem nevoie de un sistem multilateral consolidat și eficient. Acest lucru necesită ca ONU să fie și mai puternică pentru a oferi rezultate care să avanseze pacea mondială. Europa, mai puternică și mai hotărâtă, va fi alături de voi pentru a face lumea un loc mai bun”, a transmis președintele Consiliului European Charles Michel în cadrul celei de-a 75-a Adunare Generală a ONU, se arată în comunicatul oficial.

„Uniunea Europeană vrea să fie mai puternică, mai autonomă și mai fermă, pentru a apăra o lume mai corectă. Și în acest spirit conducem implementarea Acordurilor de la Paris. Și că am integrat deja obiectivele Agendei 2030 în sistemul nostru de guvernanță economică”, a mai precizat Charles Michel în discursul său.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri un sprijin financiar în valoare de 87,4 miliarde de euro pentru 16 state membre, între care și România, sub forma unor împrumuturi din partea UE în cadrul SURE – un instrument temporar al UE destinat atenuării riscurilor de șomaj pe durata crizei generate de COVID-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Din cele 87,4 miliarde de euro, România va beneficia de împrumuturi de 4,1 miliarde de euro.

Pentru a atrage cele 4,1 miliarde de euro fonduri din instrumentul SURE, România a trebuit să depună o garanţie de 393 de milioane de euro, conform unui memorandum adoptat de Guvern. Cele 4,1 miliarde de euro din acest instrument sunt distincte de cele 79,9 miliarde de euro obținute de România în urma acordului Consiliului European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la instrumentul Next Generation EU.

Potrivit Consiliuui UE, sprijinul va ajuta statele membre să finanțeze creșterea drastică a cheltuielilor publice efectuate începând cu 1 februarie 2020, ca urmare a utilizării schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare de la nivel național, inclusiv pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, precum și a cheltuielilor cu unele măsuri legate de sănătate întreprinse ca răspuns la pandemie.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de maximum 540 de miliarde de euro, asupra cărora s-a convenit în cadrul Eurogrupului la 9 aprilie 2020 și care au fost ulterior aprobate de liderii UE pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și entitățile suverane.

“SURE reprezintă o parte importantă a răspunsului nostru la provocările fără precedent generate de criza legată de COVID-19. Interesul considerabil al statelor membre în legătură cu acest instrument confirmă importanța și adevărata valoare adăugată a acestuia atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. Milioane de lucrători din întreaga UE vor beneficia de acest instrument. Iată un semnal clar că Europa este mai puternică atunci când acționează împreună”, a declarat, în context, Olaf Scholz, ministrul de finanțe al Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Sprijinul financiar din cadrul SURE este acordat statelor membre după cum urmează:

  • Belgia – 7,8 miliarde EUR
  • Bulgaria – 511 milioane EUR
  • Croația – 1 miliard EUR
  • Cipru – 479 milioane EUR
  • Republica Cehă – 2 miliarde EUR
  • Grecia – 2,7 miliarde EUR
  • Italia – 27,4 miliarde EUR
  • Letonia – 193 milioane EUR
  • Lituania – 602 milioane EUR
  • Malta – 244 milioane EUR
  • Polonia – 11,2 miliarde EUR
  • Portugalia – 5,9 miliarde EUR
  • România – 4,1 miliarde EUR
  • Slovacia – 631 milioane EUR
  • Slovenia – 1,1 miliarde EUR
  • Spania – 21,3 miliarde EUR

Și alte state membre pot încă să își prezinte cererile de asistență financiară. În cadrul acestui instrument al UE pot fi puse la dispoziție până la 100 de miliarde de euro.

Împrumuturile SURE sunt susținute de bugetul UE și de garanțiile furnizate de statele membre în funcție de ponderea lor corespunzătoare în venitul național brut al Uniunii, care se vor ridica la o valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Au fost finalizate acordurile privind garanțiile cu Comisia.

Comisia va proceda, în numele UE, la strângerea de fonduri pe piețele internaționale de capital și le va oferi sub formă de împrumuturi de tip back-to-back statelor membre care au solicitat împrumuturile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Atac la Paris, lângă Charlie Hebdo: Președintele Consiliului European își exprimă “deplina solidaritate cu poporul francez”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi-a exprimat vineri, pe Twitter, “deplina solidaritate cu poporul francez” după atacul cu armă albă de la Paris, din apropierea fostului sediu al săptămânalului satiric Charlie Hebdo, care s-a soldat cu cel puţin doi răniţi.

“Toate gândurile mele se îndreaptă către victimele acestor acte de violenţă laşă. Teroarea nu-şi are locul pe teritoriul european”, a postat pe Twitter Charles Michel, care a fost prim-ministru al Belgiei la momentul atentatelor care au lovit Bruxellesul pe 22 martie 2016.

Premierul francez Jean Castex a anunţat cu puţin timp în urmă că două persoane au fost rănite în acest atac cu armă albă, dar că viaţa nu le este pusă în pericol. Iniţial media franceze au anunţat că patru persoane au fost rănite în atac, informează Agerpres.

El a mai precizat că principalul suspect de comiterea atacului a fost arestat, la fel ca şi un al doilea suspect.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending