Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kövesi, primul discurs în calitate de procuror-șef european: Parchetul European va reprezenta pilonul justiției în Uniunea Europeană și va respecta valorile europene și cetățenii

Published

on

© print screen EPTV

Laura Codruța Kövesi a avut prima declarație și prezentare în calitatea noului rol de procuror-șef european al Parchetului European. Aceasta a reiterat importanța înființări Parchetului European: ”Împreuna cu Curtea Europeană de Justiție, EPPO va reprezenta pilonul justiției în Uniunea Europeană și va respecta valorile europene și cetățenii”.

Marți, 3 decembrie, europarlamentarii din cadrul comisiei de specialitate pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne au discutat despre necesitatea unei strategii comune a Uniunii Europene privind combaterea corupției și a criminalității organizate.

Potrivit agendei, în cadrul audierii publice au participat reprezentanți la nivel înalt din partea Comisiei Europene, Europol și Eurojust, dar și procurori și experți din mediul academic și societatea civilă. Noul procuror-șef european Laura Codruța Kövesi luând cuvântul pentru prima dată, în Parlamentul European, în noul rol.

Laura Codruța Kövesi a menționat în intervenția sa din cadrul audierii publice a Comisiei LIBE din Parlamentul European, că noua instituție care își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020 se va confrunta cu oameni puternici și periculoși.

”Pe baza experienței mele de luptă împotriva corupției la nivel înalt și fraudei financiare, ne vom confrunta cu oameni puternici și periculoși. Din acest motiv vreau ca EPPO să fie într-adevăr o instituție independentă, eficientă și puternică, o instituție în care cetățenii să aibă încredere.”

Prinicipalele sarcini vor fi investigații penale, sporirea cooperării între statele membre și recuperarea pagubelor. Toate acestea ”respectând complet drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale, precum și legislația procedurală a statelor membre participante”, a subliniat aceasta.

Reimtim că echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending