Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kövesi, primul discurs în calitate de procuror-șef european: Parchetul European va reprezenta pilonul justiției în Uniunea Europeană și va respecta valorile europene și cetățenii

Published

on

© print screen EPTV

Laura Codruța Kövesi a avut prima declarație și prezentare în calitatea noului rol de procuror-șef european al Parchetului European. Aceasta a reiterat importanța înființări Parchetului European: ”Împreuna cu Curtea Europeană de Justiție, EPPO va reprezenta pilonul justiției în Uniunea Europeană și va respecta valorile europene și cetățenii”.

Marți, 3 decembrie, europarlamentarii din cadrul comisiei de specialitate pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne au discutat despre necesitatea unei strategii comune a Uniunii Europene privind combaterea corupției și a criminalității organizate.

Potrivit agendei, în cadrul audierii publice au participat reprezentanți la nivel înalt din partea Comisiei Europene, Europol și Eurojust, dar și procurori și experți din mediul academic și societatea civilă. Noul procuror-șef european Laura Codruța Kövesi luând cuvântul pentru prima dată, în Parlamentul European, în noul rol.

Laura Codruța Kövesi a menționat în intervenția sa din cadrul audierii publice a Comisiei LIBE din Parlamentul European, că noua instituție care își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020 se va confrunta cu oameni puternici și periculoși.

”Pe baza experienței mele de luptă împotriva corupției la nivel înalt și fraudei financiare, ne vom confrunta cu oameni puternici și periculoși. Din acest motiv vreau ca EPPO să fie într-adevăr o instituție independentă, eficientă și puternică, o instituție în care cetățenii să aibă încredere.”

Prinicipalele sarcini vor fi investigații penale, sporirea cooperării între statele membre și recuperarea pagubelor. Toate acestea ”respectând complet drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale, precum și legislația procedurală a statelor membre participante”, a subliniat aceasta.

Reimtim că echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații din Comisia pentru Libertăți Civile analizează situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia

Published

on

© European Union, 2017

Europarlamentarii din Comisia pentru Libertăți Civile din Parlamentului European analizează astăzi, 6 iulie, situația refugiaților de la granița dintre Turcia și Grecia. Potrivit UNHCR, 10.348 de persoane au ajuns în Grecia în prima jumătate a anului 2020, cea mai mare pondere venind din Afganistan și Siria. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că, în aceeași perioadă, 42 de persoane și-au pierdut viața încercând să ajungă în Grecia, potrivit comunicatului oficial al Legislativului.

Deputații europeni îi vor chestiona pe comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson și guvernul grec cu privire la situația solicitanților de azil la frontiera cu Turcia, cu accent pe drepturile fundamentale.

Miniștrii greci pentru protecția cetățenilor, Michalis Chrisochoidis, și pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, vor actualiza Comitetul pentru libertăți civile cu privire la ultimele evoluții la frontieră, în urma dezbaterii din aprilie.

Comisarul Ylva Johansson, directorul executiv Frontex, Fabrice Leggeri, și un reprezentant al ONG-ului pentru sprijinirea refugiaților din Marea Egee, își vor prezenta opiniile în fața comisiei LIBE.

Deputații doresc să analizeze în detaliu situația de la granițele terestre și maritime și efectul asupra drepturilor fundamentale, în special dreptul la azil. Autoritățile elene au decis să nu accepte nicio cerere de azil în luna martie, după anunțul președintelui turc Erdoğan potrivit căruia Turcia își va deschide granițele cu Grecia.

Continue Reading

S&D

PES face apel la liderii UE să aprobe planul ”Next Generation EU” de redresare post-pandemie: Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Nu vom supraviețui mai multor runde de austeritate

Published

on

© PES/Twitter

Membrii familiei social-democrate europene fac apel la Consiliul European să aprobe planul ”Next Generation EU” al Comisiei Europene și să adopte dispoziții privind combaterea rasismului și asistența medicală la prețuri accesibile.

Reunită prin videoconferință, președinția Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a adoptat la 25 iunie o declarație prin care solicită un fond ambițios de recuperare, astfel încât UE să poată depăși criza COVID-19 și să se îndrepte către un viitor verde, social, digital, care promovează egalitatea de gen, inclusiv și durabil.

După adoptarea Declarației, președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

În urmă cu trei luni, nimeni nu s-ar fi așteptat ca această pandemie să devină cel mai mare test de stres al societăților europene din ultimele decenii. Este de datoria liderilor europeni să se ridice  la înălțimea așteptărilor în acest moment istoric, să își facă datoria, să acționeze împreună și să pună în mișcare recuperarea. Social-democrații vor să vadă planul de redresare în acțiune și rapid. Statele noastre membre nu își pot permite să aștepte. Consiliul European trebuie să sprijine planul de recuperare la următoarea reuniune. O întârziere suplimentară va fi dăunătoare pentru cetățeni, întreprinderi și comunități care au fost lovite puternic. Familia noastră politică este fermă: redresarea trebuie să deschidă calea către o societate mai dreaptă și mai durabilă. Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Societățile noastre nu vor supraviețui mai multor runde de austeritate. Avem nevoie de o recuperare adecvată care să protejeze locurile de muncă și să ne îndrume către un viitor fără emisii de CO2, digital, democratic și egal din punct de vedere al genului.

Declarația adoptată de președinție – Salvarea vieții, salvarea locurilor de muncă – strategia PES pentru  recuperarea din criza COVID-19 – rezumă ambițiile colective ale familiei social-democrate de a realiza o redresare echitabilă și durabilă din criza COVID-19.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, al doilea eurodeputat român numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE

Published

on

©️ Siegfried Mureșan/ Facebook

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe raportul legislativ privind Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este al doilea român care va fi co-raportor al Parlamentului European pentru acest instrument, după ce eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a fost numit în această calitate la finalul săptămânii trecute.

De altfel, Parlamentul European va avea 3 raportori pe proiectul legislativ al acestui instrument, alături de cei doi europarlamentari români urmând a fi co-raportor și un europarlamentar de la Grupul Socialiștilor Europeni.

“Facilitatea de Redresare și Reziliență este cel mai important pilon al Pachetului de Redresare și este, totodată, cel mai mare instrument de finanțare pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană. Vom aloca fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivii. Este un instrument foarte important pentru România care va permite punerea în aplicare a Planului de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul României săptămâna trecută. Planul Guvernului României este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Ea va finanța o mare parte din obiectivele planului de relansare. De aceea, obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană.

Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending