Connect with us

U.E.

Laura Codruța Kövesi rămâne singură în cursa pentru șefia Parchetului European: Contracandidatul ei va fi numit procuror-șef al Parchetului financiar francez

Published

on

© Harvard University

Procurorul francez Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, va fi numit în fruntea Parchetului financiar francez, post pentru care a fost audiat joi 11 iulie, scrie RFI.

În aceste condiții, Bohnert este practic retras din cursa pentru poziția de procuror-șef al Parchetului European, notează RFI.

Anunțul mass-media a fost salutat și de președintele PNL Ludovic Orban pe pagina sa de Facebook.

”Astăzi, când Ambasada Franței a organizat evenimentul de aniversare a Zilei Naționale a Franței, România a primit un “cadou” de la francezi. Contracandidatul Laurei Codruța Kövesi, Jean-François Bohnert, care fusese preferat de Consiliu, a fost numit procuror-șef al Parchetului Național Financiar din Franța și s-a retras din competiție”, a scris Orban. 

RFI notează faptul că președintele Emmanuel Macron l-a favorizat pentru șefia Parchetului Național Financiar, lăsând teoretic calea liberă pentru Laura Codruța Kövesi pentru poziția de procuror-șef european, precizând că Franța este așteptată ca în zilele viitoare să exprime o susținere publică pentru Kövesi. 

Citiți și Președintele Klaus Iohannis, despre viitorul procuror-șef european: ”Se știe în Europa că eu o susțin pe Laura Codruța Kovesi”

Amintim că presa franceză a scris săptămâna trecută că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European. Renew Europe este grupul politic din care fac parte atât Alianța USR PLUS, cât și partidul președintelui francez.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Londra anunță marți cine va fi succesorul Theresei May. Comisia Europeană, pregătită să stabilească relații de lucru cu noul ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta

Published

on

Comisia Europeană este pregătită să stabilească relații de lucru cu noul  ”prim-ministru al Marii Britanii”, oricare ar fi acesta, a declarat luni o purtătoare de cuvând a Executivului european, în condițiile în care dintre cei doi candidați, Jeremy Hunt și Boris Johnson, cel din urmă este favorit pentru a deveni noul lider conservator, succedând-o pe Theresa May, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a reiterat că este gata ”să se angajeze cu statele membre care ar fi cel mai afectate” de un Brexit fără acord, la care Boris Johnson spune că este pregătit să recurgă pentru a se asigura că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, dată la care mandatul Comisiei Juncker se încheie. 

Citiți și:
Bugetul UE pentru 2019: Consiliul UE, prezidat de Finlanda, adoptă măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

UE a anunțat că Irlanda se poate baza pe sprijinul său.

De altfel, presa britanică a anunțat că Comisia Europeană pregătește un pachet de ajutoare de miliarde de euro pentru Irlanda, menit să compenseze pierderile economice produse de un posibil Brexit fără acord.

Planul de contingență acoperă și scenariul în care ”Marea Britanie nu va plăti ce este luat în calcul” în conformitate cu actualul buget al UE, în care Londra este şi ea parte, a mai spus Bertaud.

În condiţiile în care Boris Johnson, care a condus campania pro-Brexit înainte de referendumul din 2016, urmează să devină premier al Marii Britanii, blocul comunitar se pregăteşte pentru un Brexit fără acord, dar ia în considerare şi o posibilă amânare a ieşirii Regatului Unit.

În cadrul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European, Ursula von der Leyen, președintele-ales al Comisiei Europene, și-a reafirmat disponibilitatea pentru extinderea termenului de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Impactul pe care îl va avea o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE asupra Acordului din Vinerea Mare, o chestiune spinoasă care a dominat discuțiile dintre negociatorii britanici și europeni, reprezintă una dintre principalele probleme.

Într-un articol de opinie publicat de The Telegraph, Boris Johnson, favorit pentru a o succeda pe Theresa May la conducerea Guvernului lodonez, a militat pentru tehnologie care ar putea fi o alternativă pentru așa-numitul ”mecanism de backstop” privind granița nord-irlandeză, o măsură menită să evite reinstaurarea unei frontiere dure între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, potrivit Reuters.

Duminică, ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu accepta modificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE.

Numele noului premier al Marii Britanii va fi cunoscut pe 23 iulie, potrivit anunțului făcut la 25 iunie de Partidul Conservator.

Cei aproximativ 160.000 de membri ai Partidului Conservator vor putea vota până pe 22 iulie dacă doresc ca Boris Johnson sau Jeremy Hunt – singurii candidați rămați în cursă după ce Michael Grove a fost eliminat în urma votului parlamentarilor conservatori – să o înlocuiască pe Theresa May la preşedinţia formațiunii politice şi în funcţia de prim-ministru. 

Rezultatul alegerilor urmează să fie anunțat marți, următorul șef al executivului putându-și prelua atribuțiile chiar miercuri.

Mai mulți miniștrii au anunțat că vor renunța la portofolii înainte ca Theresa May să-i prezinte Reginei Elisabeta a II-a demisia sa.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii de interne din UE se întâlnesc la Paris pentru a discuta un plan de salvare a migranților ilegali care traversează Marea Mediterană

Published

on

Miniștrii din Germania, Franța și alte țări ale UE urmează să se întâlnească luni la Paris, în încercarea de a obține sprijin pentru un mecanism ad-hoc pentru a face față salvărilor migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, informează EUobserver

Reuniunea informală a miniștrilor de interne și de externe vine pe fondul unei întâlniri organizată de Președinția Finlandei la Consiliul UE săptămâna trecută, la Helsinki, în urma căreia miniștrii de interne din statele membre nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Mecanismul ar împiedica Italia și Malta să interzică navelor de salvare care transportă migranți să intre în porturile lor. Ambele țări au făcut acest lucru de mai multe ori în trecut, deoarece se temeau că vor fi lăsate singure de către partenerii lor din UE să se ocupe de gestionarea și găzduirea migranților ilegale.

Discuțiile de la Helsinki au evidențiat ,,opinii foarte diferite”, potrivit ministrului francez de Interne, Christophe Castaner, unii miniștri refuzând să primească imigranți, alții militând pentru solidaritate. De asemenea, mulți miniștri se tem că un astfel de mecanism ar încuraja traversările periculoase. 

Citiți și Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Potrivit lui Castaner, scopul întâlnirii de luni este câștigarea sprijinului a aproximativ 15 țări pentru mecanismul ad-hoc. O întâlnire specială este planificată în Malta pentru prima săptămână din septembrie.

Matteo Slavini, vicepremierul și ministrul de interne al Italiei a afirmat duminică seara că Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor celor mai expuse cum sunt Italia şi Malta,  într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner.

,,Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat 8,19 milioane de euro din bugetul UE pentru despăgubiri în urma inundațiilor din România: Vreau ca banii să ajungă cât mai repede în țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a solicitat luni, în prima ședință ordinară a Comisiei pentru bugete din Parlamentul European, alocarea a 8,19 milioane de euro pentru despăgubiri în urma inundațiilor care au afectat nord-estul României în vara anului 2018, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Banii ar urma să provină din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene cu scopul de a deconta cheltuieli de urgență realizate de autorități pentru reconstrucția digurilor și a infrastructurii de transport.

„Am solicitat alocarea acestor bani încă din prima ședință ordinară a Comisiei din noua legislatură fiindcă vreau ca raportul meu să fie adoptat de urgență, iar banii să ajungă cât mai repede în țară. După prezentarea pe care am făcut-o astăzi, Comisia pentru bugete va vota raportul meu în prima ședință de după vacanța de vară, iar Parlamentul European va aproba formal alocarea banilor în următoarea ședință plenară de la jumătatea lunii septembrie”, a declarat vicereședintele Comsiei pentru bugete din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, după prezentarea Raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate pentru România, Austria și Italia în Comisia pentru bugete.

Pe lângă cele 8,19 milioane de euro pentru România, raportul prezentat de eurodeputatul Siegfried Mureșan mai prevede alocarea a 8,15 milioane de euro pentru compensarea pagubelor cauzate de vremea severă în două regiuni ale Austriei din octombrie 2018 și 277,2 milioane de euro pentru a compensa pagubele cauzate de vremea severă care a lovit tot teritoriul Italiei în toamna anului trecut.

Dintre cele trei state membre, Italia este țara care a fost cel mai puternic afectată de catastrofe naturale în 2018, pagubele totale însumând peste 6,6 miliarde de euro, comparativ cu 327 de milioane de euro, cât au însumat pagubele pentru România, respectiv, 326 milioane de euro, valoarea pagubelor pentru Austria.

Suma alocată fiecărei țări este proporțională cu valoarea totală a pagubelor din țara respectivă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending