Connect with us

U.E.

Laura Codruta Kovesi va avea la dispoziție doar 75 de minute pentru a-și prezenta viziunea privind ocuparea funcției de Procuror-Șef European și pentru a răspunde întrebărilor comisiilor de audiere din Parlamentul European

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis astăzi o scrisoare către președinții Comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și anume, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv Comisia pentru Control Bugetar (CONT), în care face recomandări punctuale cu privire la organizarea audierilor pentru cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), care vor avea loc săptămâna viitoare, pe 26 februarie, potrivit informațiilor transmise de surse din PE către CaleaEuropeană.ro

Potrivit informațiilor esențiale cuprinse în scrisoare, audierea fiecărui candidat va avea o durată de 75 minute și va fi structurată astfel:

  • Cuvântul de deschidere al Președintelui LIBE, dl. Claude Moraes
  • Cuvântul de deschidere al Președintelui CONT, dna. Ingeborg Gräßle
  • Poziția candidatului (7 minute)
  • Sesiune Q&A (63 minute): dintre care două treimi alocate Comisiei LIBE (care poate adresa doar 14 întrebări), iar o treime alocată Comisiei CONT (care poate adresa doar 7 întrebări); fiecare întrebare va avea o durată de 1 minut, iar fiecare răspuns va trebui dat în maxim 2 minute membrilor celor două comisii ale PE. 

În ceea ce privește împărțirea timpului pentru întrebări în funcție de grupurile politice din PE, scrisoarea precizează că eurodeputații din cadrul acestora pot lua cuvântul în cele două intervale alocate Comisiilor:

  • cele 14 întrebări dedicate eurodeputaților din Comisiile LIBE  și CONT sunt împărțite astfel: 3 PPE, 3 S&D, 2 ECR, 1 ALDE, 1 Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), 1 Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) 1 Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și 1 membrii neafiliați ai PE.

Mai jos puteți urmări conținutul scrisorii președintelui PE, Antonio Tajani, către președinții Comisiilor LIBE și CONT, redat integral:

Foto: European Parliament

,,Stimați Președinți, 

Vă mulțumesc pentru scrisorile pe care mi le-ați adresat cu privire la procedura de numire a Procurorului-Șef European, la care m-am gândit cu atenție. 

Instituirea Parchetului European reprezintă o realizare importantă a Parlamentului European. Este esențial să ne îndeplinim rolul instituțonal cu eficacitate și responsabilitate.

În baza argumentelor și propunerilor dumneavoastră, și în urma consultărilor, consider că putem găsi o soluție satisfăcătoare. Aș dori, astfel, să recomand următoarea abordare cu privire la organizarea audierii pentru candidații aflați pe lista scurtă, care este programată să aibă loc săptămâna viitoare, pe data de 26 februarie 2019.

Ținând cont de natura și scopul Parchetului European, atât Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), cât și Comisia pentru Control Bugetar (CONT) ar trebui implicate în audieri. Pentru a reflecta competențele comisiilor și a beneficia de pe urma expertizei lor, propun ca fiecărui candidat să îi fie alocate 75 minute, alocând două treimi din timpul pentru întrebări Comisiei LIBE și o treime Comisiei CONT. Grupurile politice vor putea să-și distribuie timpul de vorbire în cele două intervale alocate.

Având în vedere că Parlamentul și Consiliul vor numi de comun acord Procurorul-Șef European, Conferința Președinților ar trebui informată de rezultatul audierii în timp util până la următoarea sa reuniune din 7 Martie 2019. Acesta lucru va permite Conferinței Președinților să-și pregătească mandatul de negociere provizoriu astfel încât să fie luată o decizie rapidă înainte de încheierea actualei legislaturi. 

Aș fi, prin urmare, recunoscător dacă aș primi o scrisoare din partea Președintelui LIBE, care să includă și poziția CONT, imediat după ce ambele comisii își vor fi încheiat evaluarea candidaților și îi vor fi poziționat pe locurile corespunzătoare. 

Această procedură va permite Parlamentului să utilizeze pe deplin expertiza celor două comisii și să-și exercite rolul constituțional, permițându-i Procurorului-Șef European să-și preia funcția înainte de terminarea actualului mandat. 

Vă mulțumesc pentru buna cooperare.

Al dumneavoastră, 

Antonio Tajani”

 

Procedura de desemnare a Procurorului-Șef al Parchetului European, explicată în detaliu

Așa cum se arată în scrisoare și conform programului inițial, săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European, urmând ca rezultatul evaluării candidaților să fie trimis către Conferința Președinților din PE pentru a stabili un mandat de negociere cu Consiliul UE în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar. 

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Alexandra Loy este redactor și specialist în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

UE va adera la un acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice. România, care nu a ratificat acest acord, are 5 branduri tradiționale protejate la nivel european

Published

on

@Pixabay License

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona este un tratat administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Acesta extinde domeniul de aplicare al Acordului de la Lisabona pentru a cuprinde nu numai denumirile de origine, ci și indicațiile geografice și le dă organizațiilor internaționale (precum UE) posibilitatea de a deveni părți la Uniunea de la Lisabona instituită în temeiul Acordului de la Lisabona.

Fiecare parte contractantă are obligația de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor originare din alte părți contractante.

UE are competență exclusivă pentru domeniile acoperite de Actul de la Geneva. Cu toate acestea, statele membre sunt autorizate să adere la Actul de la Geneva alături de UE și în interesul UE, pentru a garanta drepturile de vot ale UE.

Cinci branduri tradiționale românești protejate în UE

România a ajuns la 5 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră, după ce în decembrie 2018 a intrat în vigoare indicația geografică protejată pentru un nou astfel de brand tradițional.

Scrumbia de Dunăre afumată a primit, astfel, aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP), decizia Comisiei Europene fiind publicată luni, 3 decembrie 2018, în Jurnalul oficial al UE.

Astfel, cele 5 produse românești protejate în UE sunt:

  • Scrumbie de Dunăre afumată – indicație geografică protejată
  • Novac afumat din Țara Bârsei – indicație geografică protejată
  • Telemea de Ibănești – denumire de origine controlată
  • Salam de Sibiu – indicație geografică protejată
  • Magiun de prune de Topoloveni – indicație geografică protejată.

În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1.440 de produse protejate.

Indicația geografică protejată și denumirea controlată

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indocate nu poate purta denumirea respectivă pe piață.

Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional. Există, însă, și o capcană: producătorii mici, care nu pot sau nu vor să adere la asociația de producători care a depus cererea de înregistrare, riscă să nu poată utiliza mai departe denumirea respectivă pentru un anumit produs tradițional.

Cum este la alții?

Franta are AOC (Appellation d’origine contrôlée) pentru:

și

IGP (Indication géographique protégée) pentru 137 de produse:

  • 36 carne de pasare (printre care: poulet de Bretagne, oie d’Anjou)
  • 10 carne de vita (veau du Limousin)
  • 10 carne de oaie (agneau du Périgord)
  • 19 carne de porc și produse din carne de porc (jambon de l’Ardèche, rillettes de Tours, porc de Normandie)
  • 2 fructe de mare (Coquille Saint-Jacques des Côtes-d’Armor, Huîtres Marennes-Oléron)
  • 9 branzeturi și produse lactate (Tomme de Savoie, Gruyère)
  • 2 carne de miel (miel d’Alsace, miel de Provence)
  • 11 fructe (mirabelle de Lorraine, pomme de Savoie)
  • 13 legume (artichaut du Roussillon, asperge des Sables des Landes)
  • 2 cereale (riz de Camargue, petit épeautre de Haute-Provence)
  • 74 vinuri
  • 2 cidru (cidre Breton, cidre de Normandie)
  • 7 alte produse (pâtes d’Alsace, sel de Guérande)

Spania are DO (Denominación de Origen) pentru peste 250 de produse, dintre care:

și

IGP (Indicación geográfica protegida) pentru:

Italia are DOP (Denominazione Origine Protetta) pentru 138 de produse printre care:  GorgonzolaGrana PadanoParmigiano ReggianoPecorino RomanoProsciutto di ParmaCaciocavallo Silano,

și

IGP (Indicazione Geografica Protetta) pentru 83 de produse, printre care: Aceto Balsamico di Modena, Mortadella Bologna

Marea Britanie are DOP pentru 65 de produse si IGP pentru 40 de produse.

Grecia are DOP pentru 19 tipuri de brânză (printre care Feta, Manouri, Xigalo Sitias)

În Germania, echivalentul DOP este geschützte Ursprungsbezeichnung (g.U.), iar pentru IGP este geschützte geografische Angabe (g.g.A.)

Etapele următoare privind aderarea UE la Actul de la Geneva

După aprobarea sa de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, regulamentul va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu. Adoptarea de către Consiliu va avea loc simultan cu adoptarea deciziei Consiliului de autorizare a aderării UE la Actul de la Geneva, odată ce Parlamentul European își va da acordul.

Șapte state membre ale UE sunt părți contractante la Acordul de la Lisabona: Bulgaria (din 1975), Republica Cehă (din 1993), Slovacia (din 1993), Franța (din 1966), Ungaria (din 1967), Italia (din 1968) și Portugalia (din 1966). Trei state membre ale UE au semnat, dar nu au ratificat acordul: Grecia, România și Spania. UE în sine nu este parte contractantă, întrucât Acordul de la Lisabona prevede că această calitate poate fi deținută doar de state, nu de organizații internaționale.

Continue Reading

U.E.

Suspendarea Fidesz din PPE. Popularii europeni au decis înființarea unui comitet de evaluare, condus de fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, care va evalua respectarea statului de drept în Ungaria

Published

on

Corespondență din Bruxelles 

Partidul Popular European a decis înființarea unui Comitet de Evaluare, condus de fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, din care mai fac parte fostul președinte al Parlamentului European Hans-Gert Pottering, și fostul cancelar austriac Wolfgang Schussel, care va evalua respectarea statutul de drept și a valorilor PPE în Ungaria, prezentând, de asemenea, un raport.

Decizia popularilor europeni survine după ce aceștia au hotărât cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

”PPE este un partid al valorilor, iar fiecare membru trebuie să respecte aceste principii care ne unesc. Astăzi, democrația internă a vorbit. După o solicitare venită din partea a 13 partide, am decis să suspendăm calitatea de membru a partidului Fidesz până la o nouă notificare. Această decizie a fost adoptată cu ușurință. Ca partid al părinților fondatori ai Europei și a numeroaselor succese europene, PPE este și trebuie să rămână un far al valorilor. Toate partidele membre trebuie să fie un bun exemplu. Nu putem face compromisuri privind democrația, statul de drept, libertatea presei, libertatea academică sau drepturile minorităților”, a declarat Joseph Daul, președintele PPE, potrivit unui comunicat. 

O reacție similară a venit și din partea președintelui Grupului PPE din Parlamentul European, candidatul popularilor europeani pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

”PPE a acceptat astăzi propunerea mea de a suspenda statutul de membru al Fidesz. Aceasta a fost o decizie necesară. Depinde acum de Comitetul de Evaluare să decidă care va fi statutul Fidesz în PPE, bazându-se pe progrese concrete privind preocupările noastre. Trebuie să ne recâștige încrederea”, a scris Weber pe pagina sa de Twitter.


Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

”Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Fidesz transmitea înainte de summit că, dacă va fi suspendat din familia politică a popularilor europeni, pleacă din PPE. Declarația a fost făcute de şeful de cabinet al prim-ministrului ungar. ”Este vorba despre demnitatea Fidesz şi a ţării”, a spus Gergely Gulyas.

Trebuie amintit, de asemenea, că Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European vota la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană. 

Continue Reading

U.E.

Prima reacție a lui Viktor Orban, după ce s-a votat suspendarea partidului Fidesz din familia popularilor europeni: ,,Nu îmi voi schimba abordarea politică”

Published

on

Foto: Facebook/ Viktor Orban

După ce s-a votat suspendarea partidului Fidesz din partidul PPE cu o majoritate covârșitoare, Viktor Orban a susținut o conferință de presă în Parlamentul European. Oficialul maghiar a declarat că ,,nu îmi voi schimba abordarea politică, partidul polonez și cel ungar din PPE își păstrează valorile europene, dar noi nu de dorim migrație, vrem să protejăm valorile creștine și o să arătăm clar această intenție. Ca pași următori, partidul Fidesz se va focusa pe viitoarele alegeri, ca Partidul Popular European să rămână cel mai mare și puternic grup din PE și în următoarele luni.”

Partidul premierul maghiar Viktor Orban, Fidesz, a fost suspendat din Partidul Popular European, a anunțat președintele PPE, Joesph Daul, într-o postare pe Twitter.

190 de membri au votat pentru suspendare și 3 împotrivă.

Astăzi, 20 martie, cel mai mare bloc al Parlamentului European, Partidul Popularilor Europeni, a decis suspendarea partidului Fidesz din familia popularilor europeni din Parlamentul European.

Citiți și: Partidul premierului maghiar, Viktor Orban, suspendat din PPE cu o majoritate covârșitoare

Potrivit prevederilor acestei suspendări, Fidesz nu va mai avea de acum înainte niciun drept în calitate de partid membru.

Fidesz nu va mai avea dreptul să voteze în nicio întâlnire organizată de PPE și nici să propună candidați pentru anumite posturi în cadrul partidului. De asemenea, Fidesz nu va mai participa la nicio întâlnire a partidului.

Printre principalii susținători ai acestei decizii s-au numărat atât Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, cât și Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul CDU și cea considerată a fi urmașa Angelei Merkel.

„Atâta timp cât Fidesz nu restabilește complet încrederea, nu poate rămâne un membru deplin. O înghețare legală a statutului de membru și a drepturilor conexe, așa cum prevede Manfred Weber, ar fi o măsură viabilă”, a susținut Kramp-Karrenbauer  cu puțin timp înainte de reuniunea politică a popularilor europeni la Bruxelles.

Atât Fidesz, cât și liderul său, Viktor Orban, se așteptau la o decizie de acest fel.

Astfel, şeful de cabinet al premierului maghiar a susținut miercuri, înaintea votului, că Fidesz nu poate accepta nicio decizie de suspendare a calităţii sale de membru în grupul Partidului Popular European și a indicat că este în joc „demnitatea Fidezs și a țării”.

Soarta partidului Fidesz în interiorul PPE a fost decisă cu o zi înainte ca șefii de stat și de guvern din PPE, inclusiv Viktor Orban, să participe la summitul tradițional ce precede reuniunea Consiliului European.

Potrivit declarației făcute astăzi de  şeful de cabinet al prim-ministrului ungar Viktor Orban, partidul la putere în Ungaria, Fidesz, va părăsi imediat Partidul Popular European (PPE) dacă se ia o decizie de a-l suspenda. Această a fost făcută pentru agenţiei de presă MTI, preluată de Reuters.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending