Connect with us

ROMÂNIA

Lazăr Comănescu, consilier CCIR: România poate fi percepută drept un hub regional pentru comerțul cu Vietnamul în spațiul UE

Published

on

© caleaeuropeana.ro

România poate fi percepută drept un hub regional pentru comerțul cu Vietnamul în spațiul UE, a declarat, vineri, Lazăr Comănescu, consilier pentru Relaţii Internaţionale al preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în cadrul Forumului de Afaceri România – Vietnam de la Bucureşti, relatează Agerpres

,,În ultimii trei ani, relaţiile româno-vietnameze au marcat un curs ascendent, realmente intens. Această reuniune de la Bucureşti are loc într-un context semnificativ şi din perspectiva apartenenţei României la Uniunea Europeană, şi pe de altă parte a Vietnamului la ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, n.r.). În acest an, a fost semnat acordul de cooperare şi investiţii între Vietnam şi Uniunea Europeană, sub preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, este important de spus că economia românească, antreprenorii români, comunitatea de afaceri românească trebuie să fie tot mai prezentă în economia internaţională şi în mod deosebit în cea din afara spaţiului Uniunii Europene. Cred că o oportunitate mai bună decât cea legată de relaţiile româno-vietnameze nu există. Ambele părţi au creşteri economice susţinute. România poate şi sperăm să fie percepută de către antreprenorii vietnamezi drept un hub pentru comerţul în spaţiul Uniunii Europene, după cum şi noi privim la Vietnam ca un hub pentru altă regiune importantă, integratoare, cum este ASEAN”, a spus Comănescu, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană și Vietnam au semnat un acord comercial și un acord de protecție a investițiilor la 30 iunie 2019, în timpul exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Vietnamul este cel de-al doilea partener comercial al UE ca mărime din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, înregistrând un comerț cu mărfuri în valoare de 47,6 miliarde de euro pe an și cu servicii în valoare de 3,6 miliarde de euro. În timp ce stocul de investiții al UE în Vietnam rămâne modest, ridicându-se la 8,3 miliarde de euro în 2016, un număr tot mai mare de întreprinderi europene se stabilesc în Vietnam pentru a institui un centru care să deservească regiunea Mekong.

Printre principalele importuri ale UE din Vietnam se numără echipamentele de telecomunicații, îmbrăcămintea și produsele alimentare. UE exportă în principal în Vietnam mărfuri precum utilaje și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole. 

Acordul comercial UE-Vietnamva elimina peste 99 % din toate tarifele și va elimina parțial restul tarifelor prin contingente limitate cu taxe zero, cunoscute sub numele de contingente tarifare.

La intrarea în vigoare vor fi eliminate 65 % din taxele aplicabile exporturilor din UE în Vietnam, restul fiind înlăturate treptat pe parcursul unei perioade de 10 ani. Taxele aplicabile importurilor din Vietnam în UE vor fi eliminate progresiv de-a lungul unei perioade de 7 ani. Această abordare asimetrică ține seama de faptul că Vietnamul este o țară în curs de dezvoltare.

În cadrul Forumului de Afaceri România – Vietnam, care se desfășoară vineri, 4 octombrie 2019, la București, participanții au ocazia de a intra în dialog direct cu importante companii vietnameze din domenii precum: industria alimentară (pește și fructe de mare, cafea, ceaiuri, fructe confiate), agricultură, mase plastice, echipamente mecanice, echipamente de manipulare și ridicare, mobilier și decorațiuni, energie regenerabilă, domeniul bancar, resurse umane.

Evenimentul, găzduit de Camera de Comerț  și Industrie a României este organizat în parteneriat cu Agenția de Promovare a Comerțului din Vietnam (VIETRADE), Ministerul Industriei și Comerțului al Republicii Socialiste Vietnam și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în marja celei de-a XVI a sesiune a Comisiei Mixte de Cooperare Economică România-Vietnam.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil

Published

on

© Comisia Europeană

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat sâmbătă, la Iaşi, că a solicitat Uniunii Europeană zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19, în momentul în care va fi disponibil.

Am făcut o solicitare de 10 milioane. Am vrut să asigurăm măcar pentru 50% din populaţie. Să vedem cât vom primi de la nivelul Uniunii Europene din această cantitate cerută“, a declarat ministrul Sănătăţii în cadrul unei conferinţe de presă, citat de Agerpres.

El a precizat că în primul rând vor fi vaccinaţi cei care fac parte din categoriile cele mai expuse.

“Acei lucrători care sunt personal medical, cei cu vârste extreme (copii şi bătrâni – n.r), cei care au comorbidităţi trebuie să beneficieze de acest vaccin”, a spus Nelu Tătaru.

Prin acelaşi mecanism şi premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat recent că a făcut deja o precomandă de 5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Orban a explicat că această precomandă este un fel de asigurare că sistemul sanitar va reuşi să facă faţă mult mai bine unui al doilea val al pandemiei.

Comisia Europeană a încheiat luni, 3 august, discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending