Connect with us

NATO

Lazăr Comănescu, înainte de activarea scutului antirachetă de la Deveselu: Sistemul nu a fost conceput ca un instrument îndreptat împotriva Federației Ruse

Published

on

lazar comanescu1Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, joi, că sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, care va deveni activ vineri (18 decembrie 2015), nu a fost conceput ca un instrument îndreptat împotriva Federației Ruse, ci se dorește a fi un scut de apărare într-o lume în care, din punct de vedere al securității, devin tot mai preocupanți actorii non-statali.

Într-un interviu acordat publicației DC News, șeful diplomației române a subliniat că această construcție a facilității de la Deveselu, ”foarte clar, nu este îndreptată, nu a fost concepută ca să fie un instrument îndreptat împotriva Federației Ruse. Este un scut de apărare, dar într-o lume în care constatăm că din perspectiva securitară tot mai preocupanți devin actori non-statali. Insist asupra acestui lucru. Apărarea inclusiv anti-rachetă dobândește altă dimensiune și altă importanță“.

În contextul în care, miercuri, au apărut în presă o serie de declarații ale generalului-colonel Serghei Karakaiev, șeful Forțelor de rachete strategice, referitoare la sistemele anti-rachetă ale NATO, ministrul Lazăr Comănescu a atras atenția asupra unei afirmații mai vechi a președintelui Dumei de Stat.

Eu aș spune ceva care am impresia că a trecut mai puțin observat. Vă amintiți că nu demult a fost aici președintele Dumei. Eu cel puțin am reținut ceva care mi se pare foarte interesant. Întrebat fiind despre Deveselu, a spus: “este o decizie a autorităților române pe care noi o respectăm. Nu s-a reținut acest lucru. Mie mi se pare că al treilea om în stat în Federația Rusă făcând o asemenea afirmație e un lucru care nu poate să fie ignorat“, a precizat ministrul.

El a subliniat că sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu reprezintă o nouă confirmare a substanței deosebite a Parteneriatului Strategic româno-american.

“Este, pe de altă parte, o confirmare a determinării României de a contribui la consolidarea și pe această cale la securitatea și stabilitatea în zonă. Să nu uităm că această facilitate va deveni parte integrantă a sistemului anti-rachetă al NATO”, a afirmat Comănescu.

Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu va deveni activ pe 18 decembrie, declarase la începutului lunii, la Washington, John Heffern, adjunct al asistentului pentru afaceri europene al secretarului de stat american.

Urmăriți și LIVE VIDEO 18 decembrie, ora 11.00. Ministrul de Externe și ambasadorul SUA inaugurează activarea capabilităţii tehnice a facilității antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei militare de la Deveselu

În acest context, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, va găzdui vineri, 18 decembrie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe – Ceremonia de declarare a capabilităţii tehnice a facilității antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei militare de la Deveselu – . La eveniment va lua parte și ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm. Totodată, acesta va fi transmis pe CaleaEuropeana.ro, începând cu ora 11.00.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

NATO

NATO: Aeronave militare ale Bulgariei, României și Turciei, ridicate de la sol pentru a răspunde unui avion militar al Rusiei ce se deplasa din Crimeea către vestul Mării Negre

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Sistemul NATO de supraveghere și control al spațiului aerian al Mării Negre a detectat marți prezența unui avion militar rusesc în spațiul aerian aliat din vestul Mării Negre, iar conform procedurilor, au fost lansate aeronave militare NATO din Turcia, România și Bulgaria, care să determine avionul respectiv să părăsească zona, informează Comandamentul Aerian al Alianței Nord-Atlantice într-un comunicat.

“Radarele aliate au detectat zboruri neidentificate care zburau din Crimeea în părțile de vest ale Mării Negre când zborurile s-au îndreptat către teritoriul NATO, Centrul de operațiuni aeriene de la Torrejón, Spania, a alertat și a lansat aeronave de luptă aliate din Turcia, România și Bulgaria pentru a răspunde zborurilor care au fost identificate ca aeronave militare ruse”, arată sursa citată.

Pe lângă identificarea vizuală, aeronavele de luptă aliate au stabilit așa-numitele modele de patrulă aeriană de luptă.

Astfel de acțiuni sunt rezultatul unei modalități profesioniste și coordonate de supraveghere a spațiului aerian NATO în sud-estul Europei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA va semna la Varșovia un acord privind trimiterea a încă 1.000 de militari americani în Polonia

Published

on

© US State Department/ Flickr

Secretarul de stat american Mike Pompeo urmează să semneze un nou acord privind creşterea cu 1.000 de militari a prezenţei militare a SUA în Polonia. Informația a fost furnizată de Krzysztof Szczerki, şeful de cabinet al preşedintelui Andrej Duda pentru agenţia PAP, informează Radio Europa Liberă.

Șeful diplomației americane este așteptat la Varşovia pe 15 august, ca parte a unui turneu european, unde va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. 

Șeful de cabinet al președintelui polonez a precizat că acordul este materializarea unei declaraţii semnate anul trecut de cei doi președinți, Donald Trump și Andrej Duda, informează și Agerpres, citând DPA. Declarația respectivă a fost semnată în luna septembrie a anului trecut, la New York.

Documentul prevede transferul în Polonia a unei părţi din efectivele Corpului V al armatei terestre a SUA de la Fort Knox, în Kentucky. Misiunea lor va consta în planificare operaţională, monitorizarea forţelor din Europa şi coordonare cu partenerii europeni din NATO.

În Polonia sunt staţionaţi în acest moment 4.500 de militari americani.Pentagonul și Ministerul polonez al Apărării au anunțat recent că acest număr va fi suplimentat cu 1.000 de soldați, ajungând la 5.500, în contextul retragerii a 11.900 de militari SUA din Germania. Mai mult, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o în luna iunie la Casa Albă cu omologul polonez, Donald Trump a spus că Polonia va plăti pentru a găzdui forțe americane suplimentare.

Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic care va debuta în Cehia și va continua în Slovenia și în Austria. Sâmbăta viitoare, secretarul de stat al SUA va fi la Varșovia unde, printre altele, va participa la aniversarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending