Connect with us

CONSILIUL UE

Legea europeană a climei: Consiliul UE și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu care stabilește în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi. Legea europeană a climei este „legea legilor”, care stabilește cadrul pentru legislația UE în domeniul climei pentru următorii 30 de ani. UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar astăzi putem fi mândri că am stabilit clar un obiectiv climatic ambițios, care se poate bucura de sprijin unanim. Prin acest acord, transmitem un semnal puternic lumii întregi – chiar înaintea Summitului liderilor privind clima din 22 aprilie – și pregătim terenul pentru ca, în iunie, Comisia să propună pachetul său de măsuri privind schimbările climatice, „Pregătiți pentru reducerea cu 55%”, a declarat João Pedro Matos Fernandes, ministrul mediului și al politicilor climatice.

În ceea ce privește obiectivul pentru 2030, negociatorii au convenit asupra necesității de a acorda prioritate reducerii emisiilor față de absorbții. Pentru a garanta că se depun eforturi suficiente pentru reducerea și prevenirea emisiilor până în 2030, aceștia au introdus o limită de 225 de milioane de tone de CO2, echivalentă cu contribuția absorbțiilor la obiectivul net. De asemenea, aceștia au convenit ca Uniunea să aibă drept obiectiv un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Alte elemente ale acordului provizoriu includ instituirea unui Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici la nivel înalt de diferite naționalități, dintre care maximum 2 membri pot avea naționalitatea aceluiași stat membru, pentru un mandat de patru ani. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a raporta cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit ca Comisia să propună un obiectiv intermediar privind clima pentru 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris. În același timp, Comisia va publica un buget orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, împreună cu metodologia care stă la baza acestuia. Bugetul este definit ca volumul total orientativ al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (exprimat în echivalent CO2 și furnizând informații separate privind emisiile și absorbțiile) care se preconizează că vor fi emise în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit, de asemenea, că Comisia va colabora cu sectoarele economiei care aleg să pregătească foi de parcurs voluntare orientative în vederea atingerii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Comisia ar urma să monitorizeze elaborarea acestor foi de parcurs, să faciliteze dialogul la nivelul UE și să facă schimb de bune practici între părțile interesate relevante.

Acordul provizoriu stabilește, de asemenea, un obiectiv indicativ pentru UE, de a depune toate eforturile pentru a obține emisii negative după 2050.

Acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a trece prin etapele formale ale procedurii de adoptare. Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, pe baza mandatelor din partea instituțiilor respective.


În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens, care să aducă beneficii tuturor statelor membre și să cuprindă instrumente, stimulente, sprijin și investiții adecvate pentru a asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale în ceea ce privește punctele de plecare.

La 4 martie 2020, Comisia Europeană și-a adoptat propunerea de Lege europeană a climei, ca parte importantă a Pactului verde european. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare privind Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, însoțită de o evaluare a impactului cuprinzătoare.

În concluziile sale din 10-11 decembrie, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.

Consiliul a adoptat o abordare generală la 17 decembrie 2020, după care Consiliul și Parlamentul au lansat o serie de triloguri în scopul ajungerii la un acord asupra textului final.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Directiva Eurovinieta: Instituțiile UE au finalizat negocierile privind revizuirea normelor de taxare rutieră pentru a impulsiona decarbonizarea transporturilor

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în cursul nopții de miercuri, 16 iunie, la un acord politic privind normele revizuite de taxare rutieră (Directiva “Eurovinieta”), pentru a aborda problema emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte asupra mediului, a congestionării traficului și a finanțării infrastructurii rutiere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Acordul de astăzi cu privire la tarifarea rutieră, cu norme mai puternice și mai ample și un nou sistem de abordare a emisiilor de CO2, este un element crucial pentru decarbonizarea transporturilor și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în conformitate cu Pactul Verde European și cu Acordul de la Paris. Prin stimularea unor operațiuni de transport mai puțin poluante, acesta oferă un semnal clar și securitate juridică producătorilor de vehicule și transportatorilor pentru următorul deceniu, așa cum au solicitat industria, organizațiile de mediu și alte părți interesate. Încheierea negocierilor cu privire la această propunere a fost o prioritate majoră pentru președinția portugheză”, a declarat Pedro Nuno Santos, ministrul portughez pentru infrastructură și locuințe, președintele Consiliului.

În UE, taxarea rutieră este o opțiune națională, iar statele membre pot alege dacă să o introducă sau nu pe teritoriul lor. Cu toate acestea, în cazul în care optează să perceapă taxe, ele trebuie să respecte anumite norme comune stabilite în Directiva Eurovinieta. Scopul acesteia este de a se asigura că impunerea de taxe rutiere nu discriminează traficul internațional și nu duce la denaturarea concurenței între operatorii de transport.

Comisia a prezentat propunerea de revizuire a directivei Eurovinieta în mai 2017, ca parte a primului pachet privind mobilitatea.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe pentru utilizatori bazate pe timp (viniete)

Vinietele bazate pe timp vor fi eliminate treptat pentru vehiculele grele de pe rețeaua TEN-T centrală în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazul în care statele membre aplică un sistem comun de viniete, cum ar fi Tratatul Eurovinieta, acestea vor avea la dispoziție doi ani suplimentari pentru a adapta sau a desființa sistemul respectiv.

Drumurile vizate de eliminarea treptată reprezintă principalele rute pe care are loc cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice vinietele pe alte părți ale rețelei lor.

Sunt permise derogări de la eliminarea treptată a vinietelor în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi în cazul unei densități scăzute a populației sau în cazul în care vinieta se aplică pe o secțiune limitată a unui drum, după ce Comisia a fost notificată.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem de taxare combinat pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente bazate pe distanță și timp și ar integra cele două instrumente de variație (noul sistem bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare integrală a principiilor “utilizatorul plătește” și “poluatorul plătește”, oferind în același timp statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Cu toate acestea, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de drum și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele comerciale ușoare, microbuzele și autoturismele, independent unele de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă nicio taxă pentru autobuze.

Normele privind proporționalitatea prețurilor vinietelor pentru autoturisme vor include obligația de a aplica o vinieta zilnică pentru autoturisme sau pentru călătorii ocazionali în tranzit.

Ecologizarea taxelor rutiere

Se va introduce un nou instrument la nivelul UE care va permite variația taxelor de utilizare și de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2, astfel cum prevedea poziția inițială a Consiliului. Variația se va baza pe standardele de CO2 existente. Inițial, schema se va aplica numai celor mai mari camioane, dar poate fi extinsă treptat la alte tipuri de vehicule grele și adaptată periodic la progresul tehnologic prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

Poziția Consiliului a fost îmbunătățită în unele cazuri, pentru a se asigura că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației CO2 cu alte instrumente de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon.

Variația taxelor de trecere sau a tarifelor de utilizare pe baza performanței de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând cu 2026, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa pentru costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statele membre vor putea să nu aplice această taxă, după ce vor notifica Comisia, în cazul în care aceasta ar duce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative neintenționate. În orice caz, statele membre pot aplica o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Alocarea veniturilor și marjele de profit

Principiile de bază pentru alocarea veniturilor provenite din taxele rutiere vor rămâne neschimbate. În general, statele membre ar trebui să aloce veniturile generate de tarifele de utilizare a infrastructurii și de tarifele pentru costurile externe pentru proiecte din sectorul transporturilor, în special pentru sprijinirea rețelei transeuropene de transport. Cu toate acestea, ele nu sunt obligate să facă acest lucru. În ceea ce privește veniturile generate de taxele opționale de congestionare sau echivalentul lor în valoare financiară, statele membre le vor utiliza pentru a aborda problemele de congestionare sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea în general.

Normele vor permite statelor membre să aplice o marjă mai mare (până la 50%) la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite tronsoane de drumuri foarte congestionate, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Scutiri

Textul convenit include o serie de derogări, referitoare, de exemplu, la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Etapele următoare
După continuarea lucrărilor la nivel tehnic în vederea finalizării textului, Președinția va prezenta rezultatul negocierilor Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului (Coreper) în vederea aprobării.

Aceasta va fi urmată de adoptarea atât de către Consiliu, cât și de către Parlamentul European.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Published

on

© Consilium

Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, prezentă la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor sănătății ai statelor membre, a luat cuvântul în cadrul reuniunii Conisiliului EPSCO ce a avut ca teme principale de dezbatere, consolidarea Agenției Europene a Medicamentului și accesul universal la medicamente.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că în propunerea de regulament nu se regăsește o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice.

„Referitor însă la propunerea de regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului, apreciem evoluția negocierilor și propunerea președinției privind abordarea generală pe care o putem susține. Dorim să notăm însă că actuala formă a propunerii de regulament nu garantează o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice, deși importanța acestor teme este menționată explicit în concluziile Consiliului privind accesul universal, sustenabil și echitabil la medicamente și dispozitive medicale, în special aliniatele 30, 41, 47 și 48, a căror aprobare este pe agenda noastră de astăzi la un punct ulterior. De aceea, considerăm că este în interesul pacienților și cetățenilor europeni, ca aceste teme să devină o prioritate pe agenda Consiliului”, a transmis Ioana Mihăilă în intervenția sa.

De asemenea, ministrul român a asigurat viitoare președinție a Consiliului UE că va avea parte de sprijinul țării noastre pentru a se ajunge la un acord politic: „Încurajăm demararea negocierilor cu Parlamentul European și asigurăm viitoarea președinție slovenă de sprijinul și flexibilitatea României în vederea obținerii unui Acord politic până la finalul anului.”

Nu în ultimul rând, ministrul Ioana Mihăilă a salutat eforturile depuse de președinția portugheză pentru promovarea politicilor de sănătate ale UE: „Apreciem eforturile președinției portugheze în avansarea agendei europene pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor legislative pentru crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care vizează modernizarea și întărirea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.”

Reamintim că astăzi, miniștrii sănătății reuniți la Luxemburg au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente.

Tot astăzi, se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai UE au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

Published

on

© Consilium

Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora sub aspectul medicamentelor și al dispozitivelor medicale, se arată în comunicatul oficial. 

„Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru momentul în care va izbucni o altă criză sanitară. O Agenție Europeană pentru Medicamente mai puternică va juca un rol esențial în acest scenariu. O mai bună pregătire ne va ajuta să preîntâmpinăm penuria de medicamente și de dispozitive medicale esențiale și să dezvoltăm mai rapid medicamente pentru a putea combate orice boală provocatoare de criză”, a transmis Marta Temido, ministrul sănătății al Portugaliei, care conduce reuniunea miniștrilor sănătății din UE.

Reamintim că ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, participă astăzi la Luxemburg în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății pentru a dezbate accesul la medicamente și rolul Agenției Europene a Medicamentului.

Statele membre au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de trialuri clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al EMA face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

Obiectivele propunerii privind EMA sunt:

  • monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică.
  • asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică.
  • asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.

Prima parte a reuniunii

A doua parte a reuniunii

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR4 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș5 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE6 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ6 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending