Connect with us

U.E.

Legea prin care Polonia încearcă să-și convingă tinerii să rămână în țară: De la 1 august, două milioane de tineri vor fi scutiți de la plata impozitului pe venit

Published

on

Guvernul polonez va elimina impozitul pe venit pentru aproximativ două milioane de tineri lucrători, potrivit unei legi care va intra în vigoare în această săptămână, relatează CNN, o măsură care face parte din încercările Poloniei de a stopa migraţia în număr mare a tinerilor care a început mai ales după aderarea ţării la Uniunea Europeană în 2004.

Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a spus că scutirea de taxe va aduce noi oportunităţi pentru cei tineri, „oportunităţi similare celor din ţările occidentale”, precizează Digi24.

La momentul susţinerii legii în Parlament, Morawiecki a argumentat că 1,7 milioane de cetăţeni polonezi au părăsit Polonia în ultimii 15 ani. „E ca şi cum întreaga populaţie a Varşoviei ar fi părăsit ţara. Este o pierde imensă”, a spus prim-ministrul polonez.

Această stare de fapt trebuie să se termine, tinerii trebuie să rămână în Polonia”, a mai adăugat el.

Potrivit textului de lege, polonezii care au mai puţin de 26 de ani şi care câştigă mai puţin de 22.547 de dolari pe an, vor fi scutiţi de la plătirea impozitului pe venit (18%), începând cu 1 august. 

Bonificaţia este una generoasă, având în vedere că salariul mediu în Polonia este de aproximativ 15.700 dolari pe an.

În context, Guvernul de la Varşovia a precizat că în jur de 2 milioane de persoane vor fi eligibile pentru scutirea de taxe.

Potrivit rapoartelor ONU, Polonia este țara cu a doua cea mai mare diaspora în Europa.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Victor Negrescu, președintele PES activists România: Am lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece teme progresiste, care pot sta la baza unui nou contract social european

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

PES Activists România a lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece idei progresiste pentru reformarea stângii românești, a anunțat vicepreședintele PSD, Victor Negrescu, viitor europarlamentar român după Brexit, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Anunțul  președintelui PES activists România a fost făcut în cadrul Forumului Naţional PES activists România, ce a avut loc sâmbătă. Tematica aleasă, ”Un nou contract social european – 300 de activişti pentru un mesaj de stânga european”, a generat o dezbatere interactivă cu privire la proiectele de politici publice de stânga necesare la nivel naţional şi european.

În contextul propunerilor aflate în dezbatere la ora actuală în Uniunea Europeană, preşedintele-coordonator al PES activists România, Victor Negrescu, s-a referit la necesitatea introducerii unui salariu minim la nivel european.

Amintim că Executivul european a lansat la 14 ianuarie prima etapă a consultării cu partenerii sociali pentru salarii minime echitabile în Uniunea Europeană.

”Salariul minim european reprezintă soluţia optimă pentru a reduce decalajele între cetăţenii europeni. Permiţând accesul la oportunităţi egale şi promovând standarde minime europene, putem crea Europa socială şi transforma Uniunea Europeană într-un simbol al dezvoltării şi bunăstării la nivel global. Ca o încununare a eforturilor stângii europene din ultimele două decenii, noua Comisie Europeană s-a angajat în faţa Parlamentului European să introducă salariul minim la nivelul Uniunii Europene. Din păcate, dreapta acţionează, în continuare, strict în defavoarea acestui deziderat. Introducerea unui salariu minim european ar permite angajatului plătit astfel să poată supravieţui cu sumele încasate, ar contribui la reducerea şomajului voluntar şi, în consecinţă, ar degreva bugetele naţionale de anumite cheltuieli, ar permite o distribuţie mai echitabilă a profiturilor la nivel european, şi, nu în ultimul rând, ar limita exodul social şi fenomenul de brain drain. Nu trebuie să uităm nici faptul că, la nivelul statelor membre, ţara noastră a înregistrat în ultimul deceniu cea mai amplă creştere a salariului minim la nivel naţional, creştere accentuată în ultimii doi ani de guvernare social-democrată, în ciuda opoziţiei partidelor de dreapta, majorarea salarială netă fiind de aproape 40% între 2016 şi 2019”, a subliniat iniţiatorul apelului lansat de cei 300 de activişti.

La rândul său, președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a declarat că Partidul Social Democrat va susține campania lansată de PES activists România. ” Campania pentru un salariu minim european este o campanie pentru oportunităţi egale la nivelul Uniunii Europene. Ne dorim mai multă Europă, dar o Europă socială”, a spus Ciolacu.

”Este important ca Europa să devină mai socială, nu doar să apere interesele marilor corporaţii multinaţionale, ci să apere şi interesele cetăţenilor”, a completat Marije Laffeber, secretarul general adjunct al Partidului Socialiştilor Europeni. Socialiştii europeni au fost de altfel susţinuţi de liderii de sindicat şi din mediul asociativ prezenţi la eveniment.

Totodată, în cadrul reuniunii, PES activists România a prezentat propunerile sale privind un nou contract social european, ideile sale pentru reconstrucţia stângii româneşti, precum şi o serie de direcţii de acţiune cu caracter european ce urmează a fi promovate de organizaţie în perioada următoare, sub forma unui decalog progresist:

  1. Drepturi sociale: Adaptarea codului muncii pentru a permite reprezentarea intereselor salariaţilor şi promovarea dialogului social – exemplu: respectarea orelor de program pentru salariaţi;
  2. Europa: Lansarea unor propuneri pentru viitorul Uniunii Europene care să ţină cont de nevoia de coeziune, transparenţă şi bunăstare solicitate de cetăţenii europeni;
  3. Stoparea privilegiilor: Eliminarea imunităţii pentru toate funcţiile publice şi raportarea veniturilor la salariu mediu naţional;
  4. Diaspora: Promovarea unui program naţional privind sprijinirea reîntoarcerii acasă şi creşterea reprezentării diasporei în procesul decizional naţional;
  5. O taxare corectă: Introducerea impozitului progresiv printr-un dialog cu actorii sociali şi taxarea veniturilor realizate în România conform legislaţiei europene;
  6. Participarea politică a tinerilor: Reducerea vârstei pentru a candida la funcţii publice la 18 ani;
  7. Reforma administrativă: Promovarea unui proiect destinat regionalizării României şi sprijinirii dezvoltării echilibrate a ţării;
  8. Digitalizare: Dezvoltarea unui program naţional de digitalizare a sistemului public, introducerea educaţiei digitale pentru toate categoriile de vârstă, promovarea inovaţiei digitale şi introducerea treptată a sistemului de vot electronic;
  9. Stimularea implicării civice: Crearea unui nou sistem de stimulare a contribuţiilor individuale şi din partea mediului privat la activităţi şi acţiuni în domeniul educaţiei, sănătăţii, protecţiei mediului, sportului şi cercetării;
  10. Parteneriatul pentru dezvoltare sustenabilă: Dezvoltarea unui parteneriat naţional cu actorii sociali, mediul asociativ, mediul academic şi toţi ceilalţi actori interesaţi privind strategia de dezvoltare sustenabilă a României.

”Am lansat în dezbatere zece teme progresiste, curajoase, care pot sta la baza unui nou contract social european, şi de ce nu, pot reprezenta catalizatorul unui nou parteneriat social pentru ţara noastră. Aşa cum v-am obiţnut, PES activists România este una dintre cele mai dinamice structuri de stânga la nivel naţional şi european, un veritabil laborator de idei, care promovează în mod consecvent mesajul european, dar şi valorile de stânga şi nevoia de profesionalism”, a declarat Victor Negrescu.

Evenimentul a reunit peste 300 de militanţi PES din toată ţara, reprezentanţi de marcă ai Partidului Social Democrat, în frunte cu preşedintele interimar Ion-Marcel Ciolacu, membri ai Partidului Socialiştilor Europeni, precum secretarul general adjunct Marije Laffeber, şi responsabilul pe Europa Centrală şi de Est, Konrad Golota, exponenţi ai mediului sindical, precum preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, preşedintele şi fondatorul Confederaţiei Naţionale Sindicale ”Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, şi liderul Federaţiei Naţionale Sindicale ”Alma Mater”, Anton Hadăr, reprezentanţi ai mediului academic, exponenţi ai mediului asociativ, printre care Julian Schulte, reprezentant Friedrich Ebert Stiftung în România, dar şi numeroşi reprezentanţi ai mass-media.

PES Activists România este o reţea a membrilor şi simpatizanţilor de stânga interesaţi de politica europeană, creată în anul 2007 şi care reuneţte peste 10.000 de membri la nivelul întregii ţări. PES activists România, recunoscută ca organizaţie parteneră a Partidului Social Democrat, susţine activitatea Partidului Socialiştilor Europeni, constituind în acelaşi timp sursa revendicărilor şi propunerilor europene. Organizaţia se mândreşte cu o medie de trei evenimente pe lună şi aproximativ 500 de acţiuni desfăşurate de la înfiinţare.

Continue Reading

U.E.

Presa germană: Uniunea Europeană a tăiat 75% din fodurile europene dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a redus dramatic în acest an fondurile dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia, ca urmare a unei dispune legate de forajele de gaze naturale din Marea Mediterană și din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria, conform unor relatări din presă, citate de DPA, potrivit Agerpres și Deutesche Welle.

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, scrie Borrell, potrivit sursei citate. Borrell a justificat reducerile invocând forajele neautorizate de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului, stat membru al UE, şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, care a început în octombrie 2019.

Astfel, Turcia va primi doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept, iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale.

Tăierile nu afectează plăţile făcute de Uniunea Europeană în cadrul acordului cu Turcia pe tema refugiaţilor, au transmis sâmbătă mai multe ziare care fac parte din consorţiul media german Funke Media Group şi care citau o scrisoare redactată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi adresată Parlamentului European.

Amintim că UE şi Turcia au încheiat în luna martie a anului 2016 un acord prin care Ankara s-a angajat să limiteze fluxul de migranți, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3.5 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.

Negocierile au ajuns însă în impas ca urmare a conturării unui regim autoritar condus de Recep Tayyip Erodgan, prin epurări în masă după puciul din iulie 2016, și schimbarea Constituției, în aprilie 2017, prin care liderul de la Ankara a primit puteri sporite.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Continue Reading

U.E.

Frontex: Numărul migranților ilegali care au ajuns în 2019 în UE a atins cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce numărul expulzărilor a fost în creștere

Published

on

Aproximativ 139.000 de sosiri ilegale de migranți au fost înregistrate în Uniunea Europeană în 2019, înregistrându-se astfel cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce expulzările spre statele de origine ale migranților sunt în creștere, a anunțat vineri Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Coastă (Frontex), potrivit AFP, citat de Agerpres.

Scăderea sosirilor de migranți la frontierele externe, care s-au diminuat cu 92%, raportat la vârful înregistrat în 2015, se datorează, în primul rând, ” unei scăderi pe rutele de migraţie din centrul şi vestul zonei mediteraneene”, a dezvăluit Fabrice Leggeri, directorul Frontex, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Dimpotrivă, estul zonei meditaneene a cunoscut o creștere a trecerilor de migranți cu 46%, în raport cu 2018, care se ridică la 82.000. O astfel de tendință a fost constatată la frontierele Croației și Ungariei, conform unui bilanț provizoriu.

Majoritatea migranţilor care folosesc rutele din centrul zonei mediteraneene şi din Balcani sunt afgani şi sirieni. Afganii reprezintă de altfel prima naţionalitate (aproape un sfert) dintre cei care sosesc în Uniunea Europeană.

La polul opus, numărul de expluzări a migranților ilegali spre țările lor de origine a ajuns la 15.850 în 2019, număr care, potrivit lui Leggeri, nu a fost niciodată atât de mare.

Aceste operaţiuni de expulzare, coordonate de Frontex, se fac în special prin zboruri charter, dar şi, din 2018, la bordul unor avioane comerciale. Ţările care au recurs cel mai mult la aceste operaţiuni sunt Germania, Italia, Franţa şi Belgia, în timp ce principalele ţări de destinaţie sunt Albania, Tunisia şi Georgia.

Frontex a realizat aproape 600 de zboruri de supraveghere – pentru a detecta traficul de migranţi, dar şi ambarcaţiunile în derivă pe mare – deasupra zonei mediteraneene centrale, Mării Egee, Mării Negre, Mării Adriatice şi Mării Baltice, dar şi deasupra frontierelor terestre ale Poloniei, Slovaciei, Croaţiei şi Ungariei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending