Consiliul și Parlamentul European au încheiat un acord provizoriu privind standardele minime pentru modul în care statele membre definesc și sancționează infracțiunile de corupție în codul penal. Noua lege conține, de asemenea, măsuri de prevenire a corupției și norme pentru o investigare și urmărire penală mai eficiente.

„Această directivă va actualiza și consolida cadrul juridic al UE în materie de corupție și constituie un pas important în lupta noastră comună împotriva corupției și a criminalității organizate”, a declarat Peter Hummelgaard, ministrul danez al justiției.

Definiție armonizată a infracțiunilor

Această nouă lege stabilește standarde la nivelul UE, astfel încât, în toate statele membre, o serie de acte să fie incriminate și definite în același mod.

Următoarele infracțiuni vor fi acum pedepsite ca infracțiuni penale în întreaga UE: luarea de mită în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea prin infracțiuni de corupție, ascunderea și anumite încălcări grave ale exercitării ilegale a funcției publice.

Sancțiuni pentru persoane fizice și juridice

Pe lângă armonizarea definițiilor infracțiunilor de corupție, statele membre trebuie să instituie și același nivel de sancțiuni pentru pedepsirea acestora. Sancțiunea pentru infractori va varia de la o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani la cel puțin cinci ani, în funcție de infracțiune.

Persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție pot fi supuse unor sancțiuni suplimentare, cum ar fi amenzi, destituirea din funcția publică, decăderea din dreptul de a deține o funcție publică sau de a exercita o funcție în serviciul public, retragerea permiselor și excluderea de la accesul la procedurile de licitație și la fondurile publice.

De asemenea, persoanele juridice (adică societățile comerciale) vor fi supuse unor sancțiuni. Legea prevede că aceste sancțiuni vor lua forma unor amenzi, al căror nivel maxim variază între cel puțin 3 % și 5 % din cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial sau cel puțin 24 sau 40 de milioane de euro, în funcție de infracțiune.

Competența

Consiliul și Parlamentul European au convenit, de asemenea, asupra unor norme care definesc în ce cazuri un stat membru are competență asupra unei infracțiuni și, prin urmare, este obligat să inițieze proceduri. Ca regulă generală, statele membre au competență asupra infracțiunilor comise pe teritoriul lor sau în cazul în care autorul infracțiunii este un resortisant al statului respectiv.

În plus, statele membre pot decide să își extindă jurisdicția asupra faptelor săvârșite în afara teritoriului lor, în cazul în care:

• infractorul are reședința permanentă pe teritoriul lor
• infracțiunea este săvârșită împotriva unuia dintre resortisanții lor sau a uneia dintre persoanele care au reședința permanentă pe teritoriul lor
• infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul lor
• infracțiunea este săvârșită în beneficiul unei persoane juridice în legătură cu orice activitate desfășurată integral sau parțial pe teritoriul lor

Măsuri preventive

Pentru a reduce infracțiunile de corupție și a limita riscul de corupție, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la caracterul dăunător al corupției și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în administrațiile publice, în interesul prevenirii corupției.  

Alte măsuri preventive includ:

• Să înființeze organisme care să se ocupe de prevenirea și combaterea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără interferențe nejustificate și trebuie să dispună de personal calificat și resurse financiare adecvate.
• Să efectueze, la intervale adecvate, o evaluare pentru a identifica sectoarele sau profesiile cele mai expuse riscului de corupție și să elaboreze măsuri pentru a aborda principalele riscuri din sectoarele sau profesiile identificate.
• Să ia măsurile necesare pentru a se asigura că orice persoană care raportează infracțiuni, furnizează dovezi sau cooperează în alt mod cu autoritățile competente are acces la măsuri de protecție, sprijin și asistență în contextul procedurilor penale.

O singură lege UE pentru corupția din sectorul public și privat

Această nouă lege – o directivă UE – va înlocui două legi UE separate – o lege din 2003 care se referă la corupția din sectorul privat și o convenție UE din 1997 privind corupția care implică funcționari ai UE sau funcționari ai statelor membre ale UE.

Acordul provizoriu încheiat astăzi va trebui să fie confirmat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a fi adoptat în mod oficial de ambele instituții.

Președinția Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia. Măsura este un element central al foii de parcurs REPowerEU, menită să reducă dependența Uniunii de energia rusă, după ce Moscova a folosit livrările de gaze ca instrument de presiune, afectând puternic piața energetică europeană.

Potrivit comunicatului oficial, regulamentul introduce o interdicție progresivă și obligatorie din punct de vedere juridic atât pentru importurile de gaz natural lichefiat (GNL), cât și pentru importurile de gaz prin conducte din Rusia, cu o interdicție totală începând cu sfârșitul anului 2026 și, respectiv, toamna anului 2027. Acesta va contribui la obiectivul general de a realiza o piață energetică rezilientă și independentă a UE, menținând în același timp securitatea aprovizionării UE.

Pentru a reduce sarcina administrativă, colegiuitorii au convenit ca această procedură de autorizare prealabilă să nu se aplice importurilor din țările care îndeplinesc anumite criterii, cum ar fi țările mari producătoare de gaze care au exportat peste 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale către UE în 2024 și care interzic sau restricționează importurile de gaze rusești, sau țările care nu dispun de infrastructura necesară pentru importuri.

Pe baza monitorizării continue efectuate de autoritățile vamale și de autorizarea, Comisia poate actualiza lista țărilor exceptate și, dacă este necesar, poate elimina țări de pe listă, de exemplu în cazul unei eludări documentate.

Planuri naționale de diversificare

Regulamentul impune tuturor statelor membre să prezinte planuri naționale de diversificare care să descrie măsurile de diversificare a aprovizionării cu gaze și potențialele provocări, în vederea încetării tuturor importurilor de gaze din Rusia până la termenele prevăzute în regulament.

În același timp, acordul consolidează supravegherea exercitată de Comisie, impunând statelor membre să notifice Comisia, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a regulamentului, dacă au contracte de aprovizionare cu gaze rusești sau interdicții legale naționale în vigoare.

Aceeași cerință de a prezenta un plan național de diversificare se va aplica statelor membre care încă importă petrol rusesc, în vederea întreruperii acestor importuri.

Regulamentul va fi însoțit de o declarație a Comisiei privind intenția de a prezenta o propunere legislativă privind eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc în UE până la sfârșitul anului 2027.

Alte elemente

În comparație cu propunerea Comisiei, colegiuitorii au introdus dispoziții privind sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în regulament, inclusiv un prag maxim pentru sancțiunile aplicabile atât întreprinderilor, cât și persoanelor fizice.

Consiliul și Parlamentul au menținut clauza de suspendare, care prevede posibilitatea de a suspenda temporar aplicarea regulamentului în cazul unor evoluții neprevăzute care amenință securitatea aprovizionării cu energie a unuia sau mai multor state membre.

Mai precis, colegiuitorii au convenit să înăsprească condițiile în care Comisia poate declanșa suspendarea temporară a interdicției de import, pe baza unei necesități stricte, a stării de urgență declarate de un stat membru și numai pentru o perioadă limitată, acoperind contractele de aprovizionare pe termen scurt.

Pentru a evalua impactul regulamentului, colegiuitorii au solicitat, de asemenea, Comisiei să revizuiască punerea în aplicare a regulamentului în termen de doi ani de la intrarea sa în vigoare, inclusiv dispozițiile privind procedurile de autorizare prealabilă.

Acordul provizoriu urmează să fie aprobat de Consiliu și de Parlament înainte de a fi adoptat în mod formal.

România, Italia, Slovenia și Spania solicită o implicare reală a statelor membre în implementarea programului AgoraEU 2028–2034, prin reintroducerea unui comitet de program și a unor proceduri clare de analiză, pentru o guvernanță europeană transparentă și participativă.

Programul din viitorul cadru financiar multianual se ridică la o valoare de 8,6 miliarde de euro și va integra programele Europa Creativă și Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori.

Din partea României, apelul a fost lansat de ministrul Culturii, Demeter András István, care a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene în formatul Educație, Tineret, Cultură și Sport, alături de miniștrii culturii și ai media din statele membre.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, discuțiile s-au concentrat pe viitorul culturii europene, consolidarea rezilienței democratice și adaptarea ecosistemului audiovizual la transformările digitale.

Consiliul a adoptat două seturi de concluzii esențiale, ambele cu relevanță majoră pentru consolidarea spațiului cultural european și adoptate cu contribuții substanțiale din partea României.

Primul set, dedicat rolului strategic al culturii, patrimoniului și operelor audiovizuale, a evidențiat necesitatea protejării libertății artistice, a diversității culturale și a patrimoniului ca element de coeziune europeană.

Citiți și: Miniștrii culturii din UE solicită statelor membre să contribuie la protejarea valorilor europene prin promovarea culturii și a patrimoniului cultural

Al doilea set, privind accesul la știri de încredere în cadrul Scutului European pentru Democrație, a subliniat importanța unui ecosistem mediatic pluralist și echitabil.

România a reafirmat sprijinul pentru Actul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), pentru apărarea jurnaliștilor împotriva presiunilor și proceselor abuzive și pentru creșterea transparenței în publicitatea politică, accentuând totodată rolul alfabetizării media în combaterea dezinformării.

În domeniul audiovizualului, România a salutat inițiativa comună Franța–Germania de europenizare a platformei ARTE, subliniind că extinderea accesului la producții europene contribuie la diversitatea culturală. Delegația română a remarcat și disponibilitatea conținutului ARTE în limba română, considerată un pas important pentru accesibilitatea culturală în țara noastră.

Ministrul Culturii a reafirmat angajamentul României față de libertatea artistică, diversitatea culturală și promovarea valorilor europene prin educație, mobilitate și sprijin pentru creație.

România a subliniat și necesitatea consolidării competențelor media și digitale, esențiale pentru formarea gândirii critice și pentru participarea democratică.

„Cultura, patrimoniul și presa liberă sunt fundamentale pentru democrația europeană. România rămâne ferm angajată în consolidarea unui spațiu cultural deschis, divers și democratic – un spațiu al libertății și al rezilienței societale”, a declarat ministrul Culturii la finalul reuniunii.

În marja reuniunii, ministrul a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Spania, Franța, Polonia, Croația, Bulgaria și Cipru, precum și cu reprezentantul Președinției daneze și cu comisarul european pentru cultură, educație și tineret, pentru a discuta cooperarea europeană în domeniul culturii și protejarea patrimoniului.