Connect with us

SCHENGEN

Leonard Orban: Aderarea la Schengen risca sa fie amanata cu cativa ani, daca e amanata in martie 2011

Published

on

“Orice fel de amanare a aderarii la Schengen din martie implica riscuri suplimentare. Daca risti sa fii amanat in martie, risti sa fii amanat nu cu cateva luni, ci cu cativa ani”, a declarat la RFI consilierul prezidential pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, citat de HotNews. Oficialul a spus ca “este necesar un lobby foarte intens la toate nivelurile, inclusiv la nivelul parlamentar”, care sa sustina aderarea la termen, in martie 2011. Leonard Orban spune ca marea majoritate a statelor membre sprijina aderarea Romaniei.

Oricum, procesul e dificil si oricum, nu este un proces suta la suta sigur. Deci nu este suta la suta sigur ca Romania va adera in martie 2011. Nu e sigur nici macar ca va adera in 2011, pentru ca formularea secretarului de stat Lellouche a fost mult mai dura, a zis ca doreste sa amane CEL PUTIN, CEL PUTIN pana in vara, cand Comisia Europeana va prezenta raportul privind MCV in domeniul justitiei si luptei impotriva coruptiei si in functie de ce va scrie in acel raport. E adevarat ca presedintele Comisiei a spus ca din punct de vedere formal, nu exista nici un fel de legatura intre aderarea la Schengen si Mecanismul de Cooperare si Verificare, dar sunt state membre care informal fac aceasta legatura. Pana la urma, e o decizie politica si intr-o decizie politica faci legatura cu ce fel de procese doresti“, a afirmat Orban.

Este necesar un lobby foarte intens la toate nivelurile, inclusiv la nivelul parlamentar, care sa sustina un astfel de demers (aderarea la termen, in martie 2011 – n.r.), pentru ca uitati-va un pic, Olanda si Franta vor avea si o importanta componenta parlamentara in luarea deciziilor. De exemplu, in Adunarea Nationala din Franta a fost numit un raportor privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen si normal ca Guvernul francez va trebui sa tina cont, intr-o oarecare masura, de pozitia Parlamentului francez pe acest subiect. La fel se intampla si in Olanda“, a precizat consilierul prezidential.

Orban a spus ca “marea majoritate a statelor membre sprijina puternic acest proces. Si nu ma refer numai la noile state membre. In semestrul unu din anul viitor, urmeaza Ungaria la presedintia Consiliului Uniunii. Una dintre prioritatile acestei presedintii va fi aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen. E doar un exemplu, dar avem multe alte state membre, marea majoritate a statelor membre ne sustin puternic in acest demers. Pana la urma, decizia trebuie sa fie unanima si atunci conteaza mai putin daca au o pondere mai mare sau mai putin mare, ci este important sa convingi fiecare stat membru ca esti bine pregatit si ca vei aduce o plus-valoare la intreg procesul“.

Intrebat daca ar fi o drama amanarea aderarii Romaniei la Schengen, fostul comisar european a raspuns: “Sigur ca n-ar fi o catastrofa, dar e un obiectiv foarte important. Martie nu e intamplator, pentru ca din punct de vedere al calendarului european, este un moment prielnic. Orice fel de amanare incepand din martie ne va impinge foarte mult intr-o perioada foarte complicata din punct de vedere al negocierilor la nivel european. Va incepe cel mai dificil proces si cel mai complicat, care va implica negocieri foarte dure, ma refer la viitorul buget al UE. Dupa aceea, va fi un calendar electoral important in unele din statele membre, inclusiv in Franta. Deci orice fel de amanare din martie implica riscuri suplimentare, nu ne da garantia ca lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere, intr-o perioada viitoare. Haideti s-o spun mai clar: daca risti sa fii amanat in martie, risti sa fii amanat nu cu cateva luni, ci cu cativa ani“.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la primirea Premiului Carol cel Mare: Finalizarea procesului de aderare a României la Schengen trebuie să fie un obiectiv al Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la Aachen, în cadrul ceremoniei în care a devenit primul om politic român laureat cu Premiul Carol cel Mare pentru unitatea Europei, că finalizarea integrării României în spațiul de liberă circulație Schengen ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană, şi nu doar pentru România.

Abia al șaselea lider politic din Europa Centrală și de Est care este distins cu acest premiu, Klaus Iohannis a expus viziunea României, pledând pentru consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen și consolidarea rezilienței Uniunii Europene.

“În interiorul Uniunii, Piața Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesența proiectului european și cel mai palpabil beneficiu pentru cetățenii europeni. Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acțiunile noastre – individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui ”bun comun” care este Piața Unică și cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, a căror importanță a fost pe deplin reliefată de criza sanitară”, a mai spus președintele.

 

În opinia sa, pentru a atinge acest obiectiv al consolidării Pieței Unice, avem nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient, insistând pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat el.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

ROMÂNIA

România solicită viitoarei președinții franceze a Consiliului UE o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen

Published

on

© Guvernul României

Aşteptarea României este să aibă o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen, a transmis, marţi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie de presă comună cu omologul francez, Clement Beaune, a cărui țară va prelua la 1 ianuarie 2022, pentru șase luni, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Am discutat, desigur, despre Schengen şi aderarea României la spaţiul Schengen. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, care să nu mai menţină fragmentări şi care să valorizeze contribuţia reală a statelor care participă de facto printr-o serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivel european din perspectiva Afacerilor Interne, precum România”, a afirmat Matei, după întrevederea cu Beaune, informează Agerpres.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene efectuează marți o vizită la București, unde a avut discuții cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, consultări cu omologul român Iulia Matei și a participat la o dezbatere cu tinerii francofoni din România despre viitorul Europei organizată în comun de MAE român și Ambasada Franței în România.

La rândul său, oficialul francez a vorbit despre importanţa ca fiecare ţară din acest spaţiu să îl consolideze.

“Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea sa”, a arătat Clement Beaune, potrivit traducerii oficiale.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul prin care cere “integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen”

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care susține, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul sprijină integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen; Croația îndeplinește, de asemenea, criteriile de aderare”, arată sursa citată.

Observând că unele controale la frontierele interne au fost instituite din 2015, eurodeputații afirmă că astfel de verificări nu mai îndeplinesc criteriile proporționalității și necesității și, prin urmare, sunt ilegale. Dacă este necesar, Comisia ar trebui, de asemenea, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Eurodeputații sunt preocupați de informațiile primite privind returnările efectuate de Frontex la frontierele externe ale spațiului Schengen. Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește activitățile agenției, în special cele care au loc pe mare, precum și îndeplinirea obligațiilor sale de raportare. Parlamentul subliniază că sprijinirea persoanelor aflate în pericol pe mare este o obligație legală și solicită ca agenția de frontieră să angajeze persoane însărcinate cu monitorizarea drepturilor fundamentale, în conformitate cu regulamentul său.

Integrarea noilor state membre

Raportul solicită, de asemenea, integrarea deplină a Bulgariei și a României în zona de liberă circulație, observând că ambele țări au îndeplinit cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.

Croația a îndeplinit, de asemenea, cerințele, astfel cum a remarcat Comisia în timpul vizitei sale în această țară din noiembrie 2020.

În cele din urmă, eurodeputații salută dezvoltarea sistemelor informatice (cum ar fi Sistemul de informații privind vizele și Sistemul de intrare/ieșire) în domeniile gestionării frontierelor și vizelor, și solicită ca aceste proiecte să fie finalizate fără întârziere.

Privind în perspectivă, Parlamentul subliniază că este necesară o reformă a Codului frontierelor Schengen pentru a aborda situația actuală a spațiului de călătorie fără frontiere.

Deși controalele la frontieră rămân o prerogativă a statelor membre, noile mecanisme de salvgardare ar putea asigura retragerea controalelor atunci când acestea nu mai reprezintă un răspuns proporțional.

Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri care a avut loc marți în plenul PE de la Strasbourg, cadru în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Citiți și România și Bulgaria mai fac un pas spre Schengen: Din iulie, țările vor primi acces pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele

România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.

Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. 

În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că  România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.8 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

NATO9 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending