Connect with us

FONDURI EUROPENE

Leonard Orban prezintă bilanţul activităţii MAEur pe anul 2011 şi priorităţile pentru anul viitor

Published

on

Leonard Orban a prezentat bilanţul activităţii ministerului pe anul 2011 şi priorităţile pentru anul viitor într-o conferinţă de presă (20 decembrie 2011, Centrul InfoEuropa)

„Obiectivul major pe termen mediu al MAEur în domeniul coordonării fondurilor europene, anunţat la conferinţa din octombrie, rămâne prioritar: Evitarea pierderii de fonduri europene la 31 decembrie 2012  şi îndeosebi la 31 decembrie 2013, prin realizarea următoarelor ţinte:

– Ţinta de absorbţie propusă pentru 31 decembrie 2012 este de cel puţin 20% din alocarea de fonduri structurale şi coeziune,

– O altă ţintă se referă la contractarea a cel puţin 90% din alocarea UE 2007-2013 până la 31 decembrie 2012.  (În prezent, gradul de contractare a alocării UE pentru cele 7 programe operaţionale finanţate din instrumentele structurale a ajuns la 64%).”

PRIORITĂŢI 2012

1. Simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari

2. Realocarea de fonduri între diferitele programe operaţionale

3. Stabilirea unor reguli mai clare privind acordarea  şi recuperarea  prefinanţării, precum  şi retragerea finanţării

4. Actualizarea măsurilor din Planul de Măsuri Prioritare (PMP)  pentru consolidarea capacităţii

de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (aprobat în mai 2011); implementarea PMP

5. Utilizarea expertizei instituţiilor financiare internaţionale pentru creşterea capacităţii

administrative

6. Demararea procesului de pregătire pentru politica de coeziune în intervalul 2014-2020

Interventia integrala a ministrului afacerilor europene poate fi accesata aici.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Rovana Plumb: Cele patru proiecte majore de infrastructură aprobate de Comisia Europeană pentru România, dovadă că guvernarea PSD este capabilă să atragă bani europeni

Published

on

©️ Corina Crețu/Facebook

Aprobarea finanțării de peste 2 miliarde de euro pentru patru proiecte majore de infrastructură în România reprezintă o nouă dovadă a faptului că guvernarea PSD este capabilă să atragă bani europeni și să pună pe masa Comisiei Europene proiecte valoroase și de calitate pentru România, a afirmat Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene.

Marți, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat finanțarea a patru proiecte majore în România dintr-o listă de 25 de proiecte strategice la nivel european adoptate de Comisia Europeană.

Cele patru proiecte care vizează țara noastră sunt: 1) „Rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”; 2) „ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”; 3) „Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a” și 4) „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș”.

Din cele 4 miliarde aprobate de partenerii noștri de la Bruxelles, 2,3 miliarde vor veni în România și sunt deosebit de bucuroasă că munca echipei de la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare a fost răsplătită. Este încă o dovadă a modului în care guvernarea PSD este capabilă să atragă bani europeni și să pună pe masa Comisiei Europene proiecte valoroase și de calitate pentru România, a declarat, în context, Rovana Plumb.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a semnat, astăzi, la Timișoara, contractul de finanțare pentru cel mai amplu proiect din județul Timiș: Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni

Published

on

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a semnat contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, alături de Ilie Vlaicu, director general al AQUATIM SA, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Cu o valoare de 179.999.699 euro, acesta este cel mai amplu proiect finanțat din fonduri europene în județul Timiș.

”Suntem astăzi la Timișoara pentru un proiect care arată că autoritățile locale au înțeles nevoile cetățenilor, răspuzând pe măsură pentru creșterea calității vieții lor. Finanțarea europeană asigurată de colegii mei de la POIM, pe care ii felicit pentru munca lor, facilitează, practic, accesul la apă potabilă pentru 379.135 locuitori. Timișorenii vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă și de acces la servicii de canalizare datorită banilor europeni”, a declarat ministrul Rovana Plumb.

Ministrul Fondurilor Europene a arătat astfel că Timiș face parte din topul județelor în ceea ce privește absorbția fondurilor europene și a reamintit că România se situează in prezent în media UE, cu o rata de absorbție de 28 la sută.

”Aceste investiții se regăsesc în infrastructura de apa și canalizare, in educație si sănătate sau capital uman”, a mai spus Plumb.

Localitățile care vor beneficia de acest proiect sunt: Timișoara, Recaș, Făget, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaș, Ciacova, Banloc, Belinț, Bucovăț, Buziaș, Cenad, Cenei, Checea, Fibiș, Gătaia, Găvojdia, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Gottlob, Jebel, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moșnița Nouă, Otelec, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag, Saravale, Sânmihaiu Român, Sânpetru Mare, Satchinez, Săcălaz, Secaș, Sînandrei, Știuca, Tomești, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Voiteg si Victor Vlad Delamarina.

Prin proiectul semnat astăzi se urmărește realizarea segmentului de alimentare cu apă potabilă ce implică: 1 reabilitare captare de suprafață; 21 extinderi captări din surse subterane; 10 reabilitări captări din surse subterane; 93 km rețea de distribuție apă potabilă (nouă); 229 km conducte de transport; 134 km rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată); 15 km aducțiune nouă; 12 km aducțiune (reabilitare); 13 stații tratare apă (noi); 46 rezervoare înmagazinare (noi).

Un alt obiectiv pe care îl are acest proiect este acela privind modernizarea sistemului de canalizare: 287 km rețea canalizare nouă; 87 km conducte de refulare; 38 km rețea canalizare reabilitată; 5 stații noi de epurare apă uzată; 1 extindere stație de epurare apă uzată; 1 linie de valorificare energetică a nămolului.

Prin acest proiect, autoritățile locale vor asigura, totodată, conformarea cu prevederile Directivei 98/83/CE în ceea ce privește calitatea apei prin extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localitățile din județ, precum și conformarea cu prevederile Directivei 91/271/CEE prin îmbunătățirea colectării și epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premieră majoră în raportul de țară pentru România: Comisia Europeană recomandă Bucureștiului cum să investească mai bine cele peste 30 de miliarde de euro ce vor fi alocate pentru perioada 2021-2027

Published

on

Recomandările de țară publicate miercuri de Comisia Europeană și care plasează România în rândul celor 13 state membre ale UE care se confruntă cu dezechilibre economice cuprind o premieră importantă pentru țara noastră și pentru viitorul investițiilor. Executivul european a publicat, pentru prima dată, în cadrul recomandărilor cuprinse în Semestrul European un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții în statele membre, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2021-2027.

Documentul, detaliat specific pentru fiecare raport de țară în parte, este conceput ca o ”bază de dialog” prin care Comisia Europeană are în vedere propunerea de buget pentru viitorul cadru financiar multianual și, în baza acesteia, prezintă o serie de viziuni și recomandări pentru setarea priorităților în materie de investiții și pentru obținerea unor rezultate eficiente.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

De ce sunt importante aceste recomandări și ce conțin ele?

Reamintim că executivul european a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare, alocările destinate coeziunii ridicându-se la 373 de miliarde de euro. Din această sumă totală România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro).

Propunerile și evaluările Comisiei pentru România sunt defalcate în cele cinci obiective politice ale noii politici de coeziune: o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde și mai decarbonizată, o Europă mai conectată, o Europă mai socială și o Europă mai aproape de cetățeni.

O Europă mai inteligentă – Comisia Europeană precizează că printre nevoile majore de investiții se afă ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”;

O Europă mai verde și mai decarbonizată – Comisia Europeană identifică necesități de investiții prioritare pentru a promova măsurile de eficiență energetică și energia regenerabilă și remarcă faptul că România a rămas în urmă în ceea ce privește măsurile de combatere a adaptării la schimbările climatice, de reabilitare a siturilor contaminate vechi și prevenirea inundațiilor și a altor pericole naturale;

O Europă mai conectată – Sunt identificate nevoi de investiții cu prioritate ridicată pentru a dezvolta o rețea transeuropeană de transport inteligentă, durabilă, rezistentă la schimbările climatice, inclusiv îmbunătățirea accesului la rețelele transeuropene pentru transporturi, mobilitate națională, regională și transfrontalieră;

O Europă mai socială – Sunt identificate nevoi de investiții prioritare pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă prin intermediul politicilor active privind piața forței de muncă, anticiparea nevoilor de competențe și sprijinirea tranzițiilor și mobilității pe piața forței de muncă;

O Europă mai aproape de cetățeni prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate, prin dezvoltarea zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale – Nevoile identificate de Comisia Europeană în materie de investiții proritare vizează zonele metropolitane în direcții precum inovarea, productivitatea și creșterea capacității administrative, dar și dezvoltarea și siguranța mediului local prin sprijinirea inițiativelor și strategiilor teritoriale, prin creșterea capacității administrative și prin sprijinirea zonelor sensibile din perspectiva problematicii de mediu.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending