GENERAL
Leonard Orban: România are un beneficiu de la UE de peste 5,6 miliarde de euro
Published
13 years agoon
By
REDACTIA
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, joi, că România a reuşit, chiar şi în condiţiile unei slabe absorbţii a fondurilor europene, să fie un beneficiar net la bugetul UE, primind de la data aderării 11,91 de miliarde de euro şi plătind 6,24 de miliarde, informeaza Mediafax.ro.
“Contrar opiniilor, nenumăratelor declaraţii care se mai fac, România nu este un contributor net la bugetul UE. Conform cifrelor de la sfârşitul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lui 2011, au intrat în ţară 11,91 miliarde de euro, iar România a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, plăţi către bugetul UE. Deci beneficiul net al României este de 5,67 miliarde de euro”, a explicat Orban.
El a insistat că, inclusiv în condiţiile unei absorbţii reduse a fondurilor europene, “România are un beneficiu de la UE de peste 5,6 miliarde de euro”.
Orban a avertizat că riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, “când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de 8 miliarde de euro”.
El a adăugat că “multe deficienţe ale societăţii româneşti, ale administraţiei româneşti, se simt deplin în modul în care funcţionează acest proces”.
Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: beijing.mae.ro
You may like
Președintele interimar al Senatului face apel la adresa românilor să rămână ”uniți” în fața ”populismului extremist”: Viitorul nostru este în NATO și UE, în democrație și stabilitate, nu în izolare și haos
”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu
De Ziua Culturii Naționale, Palatul Culturii din Iași organizează conferința ”România în Uniunea Europeană”
Apartenența României la UE ne oferă beneficii concrete, subliniază eurodeputatul Virgil Popescu: Zilele acestea sunt decisive pentru formarea unui viitor Guvern pro-european
Ce mai face UE pentru tineri? Aproape 20.000 de elevi, studenți și profesori români au învățat gratuit în străinătate în 2023 cu burse Erasmus+ în valoare de 60 mil. euro
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
COMISIA EUROPEANA
UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate
Published
5 days agoon
March 11, 2025
Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent, Uniunea Europeană face un pas decisiv către consolidarea capacităților sale de apărare prin lansarea unui nou instrument financiar: SAFE – Security Action for Europe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această inițiativă miercuri, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind securitatea europeană și concluziile recente ale Consiliului European.
Șefa Comisiei Europene a participat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la o dezbatere cu eurodeputații, în care a subliniat necesitatea unui efort colectiv pentru a face față amenințărilor externe și a reiterat că Europa trebuie să treacă de la pași incrementali la acțiuni hotărâte.
“Aceasta este clipa pentru pace prin forță. Este momentul pentru o apărare comună”, a declarat ea în fața eurodeputaților.
La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat faptul că “Uniunea Europeană trăiește un moment definitoriu” și că resimte un “sentiment de urgență” privind acțiunile sale în condițiile tensiunilor geopolitice care au crescut în ultimele săptămâni.
Un moment critic pentru securitatea europeană
În discursul său adresat Parlamentului, von der Leyen a subliniat urgența consolidării apărării europene ca răspuns la schimbarea peisajului de securitate. Invocând deteriorarea climatului geopolitic, ea a avertizat că “Europa este chemată să se ocupe mai mult de propria sa apărare. Nu într-un viitor îndepărtat, ci deja astăzi”.
Ea a recunoscut că certitudinile din trecut privind securitatea și dependența de aliații externi au fost răsturnate. “După Războiul Rece, unii au crezut că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura economică și de securitate a Europei, în timp ce alții au sperat că ne putem baza pe termen nelimitat pe protecția deplină a Americii. Dar nu făceam decât să avem un deficit de securitate”, a remarcat ea.
SAFE: Consolidarea industriei și a capacităților de apărare ale UE
Un element central al noii strategii europene este SAFE, un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.
“Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat von der Leyen. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.
Un alt aspect esențial al SAFE este achiziția comună de echipamente militare. Președinta Comisiei a evidențiat succesul inițiativelor conduse de Cehia și Danemarca pentru furnizarea de arme și muniții Ucrainei, subliniind că “un stat a preluat conducerea, altele s-au alăturat pentru comenzi mai mari, iar industria a răspuns prin creșterea producției și reducerea costurilor. A fost rapid și eficient. Acesta este exact tipul de acțiune de care avem nevoie acum: viteză și amploare.”
O schimbare de paradigmă în cheltuielile pentru apărare
Ursula von der Leyen a recunoscut că Europa a trăit prea mult timp cu iluzia că securitatea sa este garantată, reducând cheltuielile pentru apărare la mai puțin de jumătate față de nivelul din timpul Războiului Rece. “Am crezut că ne bucurăm de un dividend al păcii. Dar, în realitate, ne aflam într-un deficit de securitate”, a afirmat ea.
Prin urmare, UE propune activarea clauzei de excepție bugetară națională, prevăzută în noile reguli fiscale, prin care investițiile în apărare vor fi exceptate de la calculul deficitului bugetar. Astfel, statele membre ar putea aloca până la 650 de miliarde de euro suplimentar pentru apărare în următorii patru ani, reprezentând o creștere de 1,5% din PIB.
“Avem nevoie de o creștere accelerată a investițiilor în apărare și avem nevoie de ea acum”, a punctat președinta Comisiei, subliniind că această măsură va transforma rapid și eficient bugetele de apărare ale statelor UE.
Fonduri de coeziune și investiții private în industria de apărare
În completarea SAFE, UE oferă și posibilitatea statelor membre de a redirecționa fonduri de coeziune către proiecte legate de apărare, inclusiv infrastructură, cercetare și dezvoltare. Această opțiune este voluntară și va fi supusă aprobării Parlamentului și Consiliului UE.
Mai mult, planul ReArm Europe include măsuri pentru mobilizarea investițiilor private prin intermediul Băncii Europene de Investiții și a viitoarei Uniuni a Economiilor și Investițiilor. “Noile fabrici și linii de producție vor crea locuri de muncă bine plătite chiar aici, în Europa”, a adăugat von der Leyen.
O Uniune Europeană mai puternică și mai unită
În încheiere, președinta Comisiei Europene a reiterat că momentul actual necesită o Europă mai unită și mai hotărâtă. “Dacă ne declanșăm puterea industrială, putem restabili descurajarea împotriva celor care ne amenință. Este timpul să construim o Uniune Europeană a Apărării care să asigure pacea pe continent prin unitate și forță”, a conchis von der Leyen.
Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.
Discursul președintei Comisiei Europene vine la o săptămână după ce a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.
Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană pregătește o legislație mai strictă pentru repatrierea migranților aflați ilegal în UE
Published
2 weeks agoon
March 1, 2025
Comisia Europeană intenționează să accelereze procesul de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin introducerea unei noi legislații care să eficientizeze sistemul de repatriere, relatează dpa, preluat de Agerpres. Inițiativa vine în contextul în care ratele actuale de returnare sunt extrem de scăzute, iar anumite persoane considerate periculoase reușesc să evite deportarea.
Conform comisarului pentru migrație Magnus Brunner, noul cadru legislativ va include măsuri care să oblige persoanele returnate să coopereze cu autoritățile, iar în cazul în care refuză, vor fi aplicate sancțiuni mai severe. În prezent, doar aproximativ 20% dintre cei care fac obiectul unei decizii de returnare părăsesc efectiv UE, o situație considerată inacceptabilă de oficialii europeni.
Noua strategie va viza și consolidarea măsurilor de securitate, în special pentru persoanele care prezintă riscuri infracționale. În acest sens, Comisia ia în considerare introducerea unor reglementări mai stricte privind reținerea migranților periculoși pentru a preveni dispariția acestora înainte de a fi deportați.
Propunerea oficială a Comisiei Europene privind reformarea sistemului de returnare a migranților urmează să fie prezentată pe 11 martie, conform agendei provizorii. Directiva UE privind returnarea, adoptată în 2008, stabilește standardele și procedurile pentru expulzarea cetățenilor din afara blocului comunitar care nu au un drept legal de ședere, însă autoritățile consideră că este necesară o actualizare a regulilor pentru a asigura o mai bună aplicare a deciziilor de repatriere.
GENERAL
Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică
Published
1 month agoon
February 11, 2025
Populiștii de extremă dreapta sunt semnificativ mai predispuși să distribuie informații false pe rețelele sociale decât politicienii din partidele mainstream sau de extremă stânga, potrivit unui studiu realizat în 26 de țări la nivel global, dintre care 17 state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia, informează The Guardian.
„Populiștii radicali de dreapta folosesc dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democrațiile și pentru a obține avantaje politice,” a declarat Petter Törnberg, de la Universitatea din Amsterdam, coautor al studiului alături de Juliana Chueri, de la Universitatea Liberă din Amsterdam.
Cercetarea s-a bazat pe analiza tuturor postărilor publicate între 2017 și 2022 de fiecare parlamentar cu cont pe Twitter (acum X) din cele 26 de țări analizate, care includ, pe lângă cele 17 state UE menționate, și Regatul Unit, Statele Unite și Australia. În total, au fost examinate 32 de milioane de postări provenind de la 8.198 de parlamentari.
Aceste date au fost comparate cu baze internaționale de științe politice, care clasifică partidele în funcție de poziționarea lor pe axa stânga-dreapta și de gradul lor de populism. În plus, cercetătorii au utilizat servicii de verificare a faptelor și monitorizare a știrilor false pentru a construi o bază de date de 646.058 de linkuri, fiecare având un rating de veridicitate, pe care l-au comparat cu cele 18 milioane de linkuri distribuite de parlamentari.
Pe baza acestor analize, cercetătorii au calculat un „scor de veridicitate” pentru fiecare politician și partid. Concluzia a fost că populismul de extremă dreapta este „cel mai puternic factor determinant al tendinței de a răspândi dezinformare”, în timp ce partidele de centru-dreapta, centru-stânga și extrema stângă nu au fost asociate cu această practică.
Partidele populiste de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD), Adunarea Națională (RN) din Franța și Partidul Libertății (PVV) din Țările de Jos, au câștigat teren în Europa în ultimii ani, ajungând chiar la guvernare în mai multe state.
Cercetătorii au mai remarcat că nu vor putea extinde acest set de date, deoarece X, deținut de miliardarul american Elon Musk, nu mai oferă acces la date, iar Musk și-a exprimat în mod deschis sprijinul pentru partidele de extremă dreapta.
Studiul a mai indicat că, deși dezinformarea este răspândită, majoritatea oamenilor nu consumă sau distribuie astfel de conținut. Fenomenul este însă puternic concentrat în anumite grupuri electorale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
”România trebuie să rămână sub umbrela europeană, nu sub cizma rusească”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia