Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a deplasat la Moscova pe 2 decembrie pentru discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, reafirmând poziția Ungariei în favoarea „păcii”, conform unei postări pe Facebook.

Comentând pe marginea vizitei sale, Szijjártó a declarat că „Ungaria este de partea păcii”, reiterând poziția guvernului de la Budapesta că „războiul din Ucraina nu poate fi soluționat pe câmpul de luptă și o soluție trebuie găsită la masa negocierilor”. El a subliniat că ruperea legăturilor cu Rusia ar face imposibilă o astfel de soluționare.

Szijjártó a adăugat că „Ungaria susține dialogul, deoarece aceasta este singura cale prin care există o șansă pentru o misiune de pace de succes”.

Este de remarcat că, în cadrul așa-numitei „misiuni de pace” autoproclamate de Ungaria, premierul Viktor Orbán a călătorit la Moscova, în iulie, pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, întâlnire care a stârnit critici dure din partea Uniunii Europene.

Această vizită subliniază disonanțele dintre poziția Ungariei și cea a UE, într-un moment în care majoritatea statelor membre condamnă ferm Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

În pofida războiului, Ungaria şi-a întărit legăturile politice şi economice cu Kremlinul. Viktor Orban s-a întâlnit, de altfel, cu Vladimir Putin la Beijing în octombrie 2023, pentru a discuta despre cooperarea energetică.

El dezaprobă sancţiunile adoptate împotriva Rusiei şi se remarcă şi prin opoziţia faţă de orice ajutor militar acordat Kievului, blocând în mod regulat eforturile europene în acest domeniu. Orban s-a mai opus cu înverşunare oricăror discuţii privind aderarea Ucrainei la UE, considerând că această ţară nu este pregătită, dar a acceptat în cele din urmă să părăsească masa summitului celor 27 în decembrie, astfel încât ceilalţi 26 de lideri să decidă deschiderea negocierilor.

Cele trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, au decis să impună împreună sancțiuni împotriva unor figuri politice care conduc Georgia, în urma reprimării manifestațiilor pro-UE de către Guvernul partidului Visul Georgian, care a câștigat în octombrie alegerile parlamentare contestate de opoziție, anunță DPA și AFP, citate de Agerpres.

”Cele trei state baltice au convenit împreună să impună sancțiuni naționale împotriva celor care au reprimat protestele legitime din Georgia. Oponenții democrației și cei care încalcă drepturile omului nu sunt bineveniți în țările noastre”, menționează ministrul leton de externe, Baiba Braze, într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, după ce MAE din Letonia l-a convocat pe ambasadorul Georgiei pentru a transmite criticile față de violențele contra manifestanțilo georgieni pașnici. 

The three Baltic States jointly agreed to impose national sanctions against those who suppressed legitimate protests in Georgia. Opponents of democracy and violators of human rights are not welcome in our countries.
🇪🇪🇱🇻🇱🇹🇬🇪

— Baiba Braže (@Braze_Baiba) December 1, 2024

Ministrul Estoniei de externe, Margus Tsahkna, a publicat o listă cu 11 persoane care au interdicţie de intrare în aceste ţări pentru ”încălcarea drepturilor omului”, printre aceştia regăsindu-se ministrul georgian de interne Vakhtang Gomelauri şi politicianul cel mai puternic şi mai înstărit din Georgia, Bidzina Ivanişvili, care nu ocupă niciun post oficial, dar este considerat liderul de facto al ţării.

Estonia denies entry to Georgians who violate #humanrights
🔴Bidzina Ivanishvili
🔴Vakhtang Gomelauri
🔴Shalva Bedoidze
🔴Ioseb Chelidze
🔴Aleksandre Darakhvelidze
🔴Giorgi Butkhuzi
🔴Zviad Kharazishvili
🔴Mileri Lagazauri
🔴Mirza Kezevadze
🔴Vaja Siradze
🔴Teimuraz Kupatadze

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 2, 2024

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a menționat în timpul unei vizite în Ucraina că au fost propuse ”opțiuni” statelor membre ale UE în ce priveşte reacţia faţă de evenimentele din Georgia, inclusiv prin impunerea de sancţiuni, urmând să fie găsit un acord.

UE este alături de ”poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea aderării la UE este în mâinile liderilor georgieni, evidenția aceasta într-o reacție la decizia Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.

Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta. 

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a abordat deschis luni problema „sprijinului în creştere” al Chinei pentru Rusia în războiul acesteia din Ucraina, în cadrul unei întrevederi luni, la Beijing, cu omologul său chinez Wang Yi, în faţa căruia a pledat pentru ca Beijingul să se angajeze în favoarea unei „păci echitabile” în Ucraina, relatează AFP, preluat de Agerpres. 

Baerbock şi-a justificat vizita de o zi la Beijing prin necesitatea de a discuta cu „cei cu care noi nu suntem de acord în multe puncte sau care joacă roluri diferite de ale noastre”.

Războiul din Ucraina a fost, prin urmare, în centrul discuţiilor cu omologul său Wang Yi, a indicat Annalena Baerbock la finalul întrevederilor.

„Am pledat astăzi, aici, la Beijing, în favoarea unui proces de pace echitabil, tocmai pentru că avem perspective şi roluri diferite. Fiecare membru permanent în Consiliul de Securitate are o responsabilitate pentru pacea şi securitatea în lume”, a declarat ministrul de externe german.

De asemenea, Annalena Baerbock a avertizat că Vladimir Putin trage Asia în războiul său declanșat în Ucraina prin utilizarea dronelor fabricate în China și prin folosirea trupelor nord-coreene. 

„Dronele din fabricile chineze și trupele nord-coreene care atacă pacea în centrul Europei încalcă interesele noastre fundamentale de securitate europeană”, a spus Baerbock.

China susţine că nu a furnizat niciodată arme letale pentru a fi utilizate în Ucraina, dar Beijingul rămâne un aliat politic şi economic de prim-plan al Rusiei şi nu a condamnat niciodată invazia rusă în Ucraina.

Unele ţări membre NATO au calificat China drept un „facilitator decisiv” în războiul dus de Rusia în Ucraina. Uniunea Europeană afirmă că dispune de informaţii despre existenţa unei uzine în China pentru fabricarea de drone care sunt apoi livrate Rusiei, conform unui înalt responsabil al UE, care a făcut această dezvăluire sub rezerva anonimatului.

„Nu numai că preşedintele rus distruge ordinea noastră de pace europeană prin războiul său în Ucraina, dar de acum atrage şi Asia prin intermediul Coreei de Nord. Deci, am discutat cu omologul meu chinez în mod intens despre faptul că acest aspect nu poate fi în interesul Chinei”, a afirmat ministrul german de externe la finalul convorbirilor.

Înaintea acestor afirmaţii, Baerbock a apreciat că „sprijinul în creştere al Chinei pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un impact asupra relaţiilor (dintre noi), întrucât afectează interesele fundamentale de securitate ale Germaniei şi ale Europei”, potrivit unui comunicat al diplomaţiei germane.

Prezent într-o primă vizită la Kiev din calitatea de președinte al Consiliului European, Antonio Costa a anunțat că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a promis că UE va face tot posibilul pentru a vedea Ucraina în Uniune ca o națiune europeană liberă.

Pachetul ar urma să includă și măsuri care ar viza companiile din China care produc drone pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.