Connect with us

INTERNAȚIONAL

Lidera opoziției de la Minsk: „Premiul Saharov aparține poporului belarus. Aș fi nimeni fără el”

Published

on

© European Union 2020 - Source EP

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaia, a declarat joi că este „foarte bucuroasă” să afle că Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru drepturile omului mișcării care se opune președintelui Alexander Lukashenko, precizând că distincția aparține poporului belarus, relatează AFP, preluat de Agerpres

„Acesta nu este premiul meu personal, este un premiu pentru poporul belarus”, a declarat Tihanovskaia reporterilor în timpul unei vizite la Copenhaga. „Aș fi nimeni fără poporul belarus. Şi, în acelaşi fel, dacă nu ar exista un lider, poporul belarus nu ar fi capabil să se unească pentru a continua lupta”, a adăugat conducătoarea mişcării împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Potrivit acesteia, recunoșterea eforturilor cetățenilor și opoziției din Belarus pentru democratizarea țării de către UE „este un semn pentru regimul nostru, înaintea altor ţări, că lupta noastră pentru demnitate umană, drepturile omului, este foarte importantă pentru ţările vecine”, a mai spus ea. „Ne luptăm şi nu vom abandona lupta”, a asigurat politiciana de 38 de ani, care trăieşte în exil în Lituania.

Opoziția democratică din Belarus este laureata Premiului Saharov din acest an, o recunoaștere a eforturilor pentru apărarea democrației și libertății de gândire în fața unui regim brutal. Decizia a fost anunțată joi în hemiciclul Legislativului european de la Bruxelles de președintele David Sassoli, în urma unei decizii anterioare a Conferinței președinților (Președintele și liderii grupurilor politice).

Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare, o inițiativă a ”femeilor curajoase” – printre care se numără candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava – dar și a unor personalități politice și reprezentanți ai societății civile.

Belarus se află în plină criză politică de la alegerile prezidențiale din 9 august, care au condus la o revoltă împotriva președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților de către regimul acestuia.

Ceremonia de decernare a Premiului Saharov va avea loc la 16 decembrie.

Miercuri, Parlamentul a adoptat, de asemenea, noi recomandări prin care se solicită o revizuire cuprinzătoare a relațiilor UE cu Belarus.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat anual de Parlamentul European. Premiul a fost înființat în 1988 pentru a aduce un omagiu persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Acesta este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov, iar valoarea premiului este de 50.000 EUR.

Anul trecut, premiul a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru drepturile minorității uigure din China.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică va continua să evalueze constant ideea ajustării prezenței sale militare pe flancul estic, iar unul dintre obiectivele privind NATO 2030 vizează consolidarea rolului NATO de alianță militară puternică, a spus miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe aliați.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”

“NATO a demonstrat capacitatea de adaptare atunci când lumea se schimbă. Așadar, după anexarea ilegală a Crimeei, am decis să ne sporim prezența militară în partea de est a Alianței. Atât cu prezență înaintată adaptată în România, poliție aeriană, cât și cu o brigadă de instruire acolo, avem toate tipurile de prezență, dar și cu grupurile de luptă desfășurate în regiunea baltică, în cele trei țări baltice, și Polonia”, a amintit el.

“Vom evalua în mod constant să ajustăm în continuare această prezență și unul dintre obiectivele mele cu NATO 2030 este să mă asigur că NATO rămâne o alianță militară puternică în lumina noilor amenințări și a noilor provocări”, a mai subliniat Stoltenberg.

El a salutat faptul că aliații se angajează să continue să investească în apărare.

“Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor. Pentru că cred cu tărie că NATO ar trebui să se asigure că vom continua să fim o alianță militară puternică, pentru a ne consolida alianța are o platformă politică și, de asemenea, că avem o abordare mai globală”, a mai spus el.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

Published

on

© NATO

Reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei, a afirmat miercuri seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

De altfel, ambele zile ale reuniunii ministeriale NATO s-au concentrat și pe ascensiunea Chinei, atât în cadrul dezbaterilor privind raportul publicat de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul discuțiilor de miercuri cu partenerii din Uniunea Europeană și din Asia-Pacific, anume Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă.

“NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi”, consemnează raportul experților care va sta la baza recomandărilor ce Jens Stoltenberg le va pune pe masa deciziei liderilor țărilor NATO la summitul din 2021 în scopul consolidării unei Alianțe mai puternice politic și militar și mai implicate global.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO: Rusia nu respectă dreptul internațional și încalcă integritatea teritorială a Republicii Moldova

Published

on

© NATO

Aliaţii din NATO susţin cu fermitate integritatea teritorială şi independenţa Republicii Moldova, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările membre NATO la Bruxelles.

“Aş dori să-l felicit pe noul preşedinte ales (Maia Sandu). Republica Moldova este un partener al NATO. Aştept cu nerăbdare să o întâlnesc la un moment dat, pentru că apreciem, desigur, şi cooperarea cu Moldova ca partener al Alianţei noastre”, a afirmat Stoltenberg.

Vedem cum Rusia a desfăşurat trupe prin încălcarea dorinţelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe ruseşti în regiuni din Georgia şi, de asemenea, cum există trupe în Moldova, în Transnistria. Şi această încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este încă un exemplu al modului în care Rusia de prea multe ori nu respectă dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor, inclusiv a Moldovei“, a subliniat Jens Stoltenberg.

De altfel, țările membre ale NATO au solicitat încă din 2018 retragerea forțelor militare pe care Rusia le-a staționat ilegal pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, într-o precizare inclusă în premieră în declarația finală a unui summit NATO, cel de la Bruxelles din urmă cu doi ani.

Declaraţiile secretarului general al NATO intervin după atacurile concertate ale Kremlinului din ultimele zile împotriva preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU, informează Agerpres.

Potrivit Radio Chişinău, Maia Sandu a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR – creată pe rămăşiţele fostei Armatei a 14-a a URSS – în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.

De la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, până la şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, responsabilii ruşi au afirmat că retragerea “trupele ruse de menţinere a păcii” va duce la o “destabilizare” în regiune. 

GOTR, având misiunea oficială a apărării depozitelor de muniţii sovietice din Transnistria, numără în jur de 1.500 de militari, iar forţa de menţinere a păcii rusească aproape 500.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.16 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

U.E.17 hours ago

BCE: Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending