Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat luni Rezoluția 2803 (2025), prin care autorizează formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Fâșia Gaza, sub umbrela unui „Consiliu pentru Pace” (Board of Peace – BoP). Rezoluția, bazată pe Planul Cuprinzător de Pace propus de administrația Trump, a primit 13 voturi „pentru”, în timp ce China și Rusia s-au abținut.

Documentul „salută Planul Cuprinzător” în 20 de puncte, anunțat de președintele Donald Trump pe 29 septembrie, al cărui prim pas a condus la încetarea focului între Hamas și Israel la scurt timp după aceea.

#BREAKING

UN Security Council ADOPTS resolution authorizing a Board of Peace and an International Stabilization Force in #Gaza, as outlined in a United States “Comprehensive Plan to End the Gaza Conflict”.

VOTE RESULT:
In favor: 13
Against: 0
Abstain: 2 pic.twitter.com/mMFeePRfdh

— UN News (@UN_News_Centre) November 17, 2025

Textul salută, de asemenea, înființarea Consiliului pentru Pace „ca administrație de tranziție” în Gaza, însărcinată cu coordonarea eforturilor de reconstrucție. Rezoluția autorizează Consiliul pentru Pace să înființeze o Forță Internațională de Stabilizare „care să fie desfășurată sub un comandament unificat, acceptabil pentru Consiliu.”

Statele care vor contribui cu personal militar vor face acest lucru „în strânsă consultare și cooperare cu Egiptul și Israelul.”

© UN Photo

După vot, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a mulțumit statelor din Consiliul de Securitate pentru sprijinul „în trasarea unui nou drum în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni și pentru toți oamenii din regiune.”

Conform acestuia, rezoluția reprezintă „un alt pas semnificativ către o Gaza stabilă, capabilă să prospere și un mediu care va permite Israelului să trăiască în siguranță.”

El a adăugat că ISF „va stabiliza mediul de securitate, va sprijini demilitarizarea Gazei, va demonta infrastructura teroristă, va contribui la dezarmare și va menține siguranța civililor palestinieni.”

Într-o postare pe Truth Social, președintele Donald Trump a afirmat că votul „va rămâne în istorie drept una dintre cele mai mari realizări din istoria Organizației Națiunilor Unite.” Liderul de la Casa Albă a mai precizat că numele membrilor Consiliului pentru Pace, pe care îl va prezida chiar el, vor fi anunțate în săptămânile următoare, împreună cu „multe alte anunțuri interesante.”

Pe de altă parte, ambasadorul rus la ONU Vasily Nebenzya a explicat motivul pentru abținerea Rusiei la vot: „Consiliul oferă, în esență, binecuvântarea unei inițiative americane pe baza promisiunilor Washingtonului.”

El a mai avertizat că rezoluția conferă „control complet asupra Fâșiei Gaza Consiliului pentru Pace și Forței Internaționale de Stabilizare, despre ale căror modalități de operare nu știm încă nimic.”

În ciuda votului pozitiv, numeroase provocări persistă, notează Politico.

Indonezia, Azerbaidjan, Pakistan și Turcia și-au exprimat interesul pentru a contribui cu trupe, însă Israelul se opune participării militarilor din Turcia și Pakistan.

De asemenea, planul de pace propus de administrația Trump prevede dezarmarea Hamas și o guvernare fără implicarea acestei grupări, însă Hamas și-a restabilit controlul asupra Gazei, inclusiv asupra forțelor de securitate locale.

Conform Politico, administrația americană este îngrijorată că acordul de pace Israel-Hamas ar putea eșua din cauza dificultăților de implementare a prevederilor sale-cheie.

SUA au înființat deja un Centru de Coordonare Civil-Militară în sudul Israelului pentru monitorizarea încetării focului, în vigoare de o lună.

Președintele Trump îl va primi marți la Casa Albă pe prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Regatul este așteptat să joace un rol central în finanțarea reconstrucției Gazei, însă Riadul insistă că nu poate merge înainte cu normalizarea relațiilor cu Israelul fără o „perspectivă clară” pentru formarea unui stat palestinian independent.

În acest sens, planul de pace prevede „o cale credibilă către autodeterminarea și statutul de stat al palestinienilor”,  dar numai după progrese substanțiale în reconstrucția Gazei și reformarea Autorității Palestiniene.

Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a solicitat Chinei să se implice mai activ pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

Oficialul german a avut o întâlnire cu vicepremierul chinez He Lifeng, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că „Beijingul poate juca un rol decisiv în acest sens”.

Războiul din Ucraina este un element destabilizator pentru dezvoltarea economică globală, a susținut el.

Vicepremierul He Lifeng nu a menționat războiul din Ucraina în declarațiile sale.

Pe lângă conflictul rus din Ucraina, cei doi oficiali au abordat și chestiunea privind relațiile comerciale, convenind asupra nevoii de a pune capăt tensiunilor din această sferă.

Reuters amintește că relațiile dintre cele două puteri industriale au fost tensionate în special din cauza restricțiilor impuse de China asupra exporturilor de cipuri și metale rare, care au cauzat perturbări majore pentru firmele germane.

Klingbeil a afirmat că atât China, cât și Germania doresc să „găsească soluții comune în ceea ce privește accesul fiabil și lanțurile de aprovizionare”, după luni de îngrijorare la nivel european cu privire la restricțiile la export impuse de China ca urmare a războiului comercial dintre Beijing și președintele american Donald Trump.

„Partea chineză nu spune asta dacă nu o crede”, a subliniat Klingbeil când a vorbit despre rezultatele concrete care se întrevăd la orizont, informează Deutsche Welle.

Klingbeil a calificat cooperarea cu China ca fiind necesară — nu numai în domeniul comerțului și al materiilor prime, ci și în domeniul politicii climatice, al sănătății globale și al stabilității financiare.

China este lider mondial în producția de metale rare — esențiale pentru o gamă largă de produse, de la telefoane mobile la avioane de vânătoare — iar Klingbeil a insistat că „aplicarea nejustificată a controalelor la export” de către Beijing reprezintă o amenințare serioasă pentru economia globală.

Ministrul german al finanțelor și vicecancelarul au solicitat, de asemenea, o concurență comercială loială între cele două țări, afirmând că „nu ne ferim de concurență, dar este clar că aceasta trebuie să fie loială”.

Menționând supraproducția chineză în sectoare precum oțelul, energia fotovoltaică și vehiculele electrice, Klingbeil a spus: „Noi, în Germania, considerăm acest lucru o amenințare la adresa concurenței loiale”, care pune „în pericol” locurile de muncă din Germania.

Omologul chinez al lui Klingbeil, He Lifeng, a spus că ambele părți au subliniat dorința lor de a consolida stabilitatea și securitatea lanțului global de aprovizionare, inclusiv pentru pământurile rare.

În același timp, He a declarat: „Partea chineză invită companiile germane să vină în China pentru a investi”.

În ceea ce privește disputele cu Uniunea Europeană, He a precizat că Beijingul speră ca Germania să-și folosească influența pentru a apropia din nou cele două părți.

În timp ce Lars Klingbeil se află la Beijing, de la Berlin cancelarul german a atras atenția asupra comportamentului din ce în ce mai agresiv al Beijingului în exterior. 

Citiți și: Merz preia de la Macron conceptul Europei suverane: Este o formulare franceză necesară. Nu ne mai putem baza că SUA ne apără, China ne dă materii prime și Rusia va redeveni garant al păcii

La finalul lunii septembrie, Merz constata că Europa „nu este în război, dar nici în timp de pace” și că ordinea internațională bazată pe reguli este înlocuită de politica forței brutale, cu Rusia și China care încearcă să își asigure „sfere de influență în Europa de Sud-Est”.

În context și pe fondul acceptării că relația cu SUA „se schimbă”, cancelarul german a cerut Europei să-și traseze propria cale, „apăsat”că UE nu își asumă rolul de lider în lume. 

Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest reprezintă o prioritate strategică pentru UE, a declarat luni ministrul german de externe Johann Wadephul, aflat în vizită la Podgorica, capitala Muntenegrului, transmite dpa, potrivit Agerpres.

După o întâlnire cu președintele muntenegrean Jakov Milatovic, cu premierul Milojko Spajic și cu ministrul de externe Ervin Ibrahimovic, Wadephul a promis asistența Germaniei pentru Muntenegru pe calea către aderarea la UE.

De asemenea, el le-a cerut țărilor din regiune aspirante la UE să depășească tensiunile etnice și să pună în practică reformele necesare pentru aderare.

„O Uniune Europeană puternică și unită este cea mai bună contribuție la securitatea și prosperitatea cetățenilor întregii UE”, a spus șeful diplomației germane.

Într-o perioadă de convulsii geopolitice, europenii trebuie să ia în considerare „ceea ce ne aduce împreună – un spațiu al legii cu greutate politică și putere economică semnificativă ce facilitează libertatea, în pofida tuturor provocărilor”, a afirmat el.

Citiți și: Pachetul de extindere 2025. Comisia Europeană evaluează progresele înregistrate de principalii parteneri în drumul lor spre aderarea la UE

Johann Wadephul a lăudat „marele progres” făcut de Muntenegru în procesul de aderare la UE. „Dacă aceste eforturi sunt intensificate și dacă Muntenegrul nu reduce ritmul, atunci această cale poate fi de succes”, a subliniat demnitarul german. Muntenegrul vizează aderarea la UE în 2028.

De partea sa, ministrul de externe muntenegrean Ervin Ibrahimovic a spus că țara sa este un partener de încredere, adăugând că Muntenegrul salută investițiile germane. Sectorul cel mai atractiv este energia regenerabilă, dar turiștii germani sunt de asemenea bineveniți, a spus el.

Aflat ulterior în Albania, Johann Wadephul a afirmat că Berlinul a fost întotdeauna o țară favorabilă extinderii UE.

„Totuși, este treaba țărilor candidate să respecte toate condițiile pentru aderare”, a accentuat Wadephul după discuțiile cu omoloaga sa albaneză Elisa Spiropali, desfășurate la Tirana.

Johann Wadephul s-a întâlnit și cu Altin Dumani, șeful Biroului special pentru combaterea corupției, a infracționalității organizate și a terorismului.

Wadephul a salutat faptul că Albania are o astfel de instituție puternică ce înregistrează progrese în combaterea corupției. Berlinul și-a exprimat constant îngrijorarea față de nivelul de corupție și infracționalitatea legată de traficul internațional de droguri în Albania și în alte țări din regiune.