PPE
Liderii celei mai puternice familii politice din UE vin la București: Tusk, Plenkovic, Nehammer sau Mitsotakis, alături de Ursula von der Leyen, Klaus Iohannis și Roberta Metsola la Congresul PPE
Published
11 months agoon

Unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au confirmat prezenţa la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia va fi decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, în vreme ce lucrările Congresului vor fi închise printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.

© European People’s Party / Flickr
Potrivit unui comunicat al PPE remis CaleaEuropeană.ro, Congresul co-organizat de Partidul Național Liberal (PNL), președintele PPE Manfred Weber și Secretarul General al PPE Thanasis Bakolas, va reuni familia politică a popularilor europeni pentru a reafirma valorile și principiile noastre politice, pentru a se concentra asupra pregătirilor pentru alegerile pentru Parlamentul European din iunie, pentru a adopta manifestul PPE, precum și pentru a alege candidatul principal al partidului pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. De altfel, lucrările Congresului PPE vor fi deschise de Weber, alături de președintele PNL, Nicolae Ciucă, și liderul UDMR Kelemen Hunor.
Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să ia parte.
Printre cei prezenţi la eveniment se află şi cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen, dar şi premierul Poloniei, Donald Tusk, premierul Croației, Andrej Plenkovic, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și premierul Suediei, Ulf Kristersson.

© EPP/Flickr
Lista completă a şefilor de state şi de guverne şi ai liderilor UE care vor lua cuvântul la congres sunt preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, preşedintele PPE și al grupului omonim din din Parlamentul European, Manfred Weber, preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministru Finlandei, Petteri Orpo, prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte.
La Congresul PPE vor participa și liderii afiliați popularilor europeni din țările din afara UE, lista celor care vor susține discursuri incluzându-i pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe lidera opoziției democratice din Belarus, Sviatlana Tshihanovskaya, pe fostul președinte la Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și pe actuala președintă a Elveției, Viola Amherd.
De altfel, cea de-a doua zi a Congresului, joi, 7 martie, va fi dedicată alegerii candidatului principal al PPE pentru președinția Comisiei Europene, iar șefii de stat sau de guvern, viceprim-miniștrii PPE și liderii opoziției PPE vor fi, de asemenea, în centrul atenției.
Ziua va începe cu discursuri ale liderilor opoziției PPE. Lista vorbitorilor îi include pe Bernard Grech (Partit Nazzjonalista, Malta), Annita Demetriou (DISY, Cipru), Urmas Reinsalu (Isamaa, Estonia), Janez Jansa (SDS, Slovenia), Boyko Borissov (GERB, Bulgaria), Markus Söder (CSU, Germania), Friedrich Merz (CDU, Germania) și Alberto Núñez Feijóo (Partido Popular, Spania).

© Administrația Prezidențială
Președintele PPE, Weber, va ține apoi un discurs și va prezenta candidatul desemnat de PPE pentru funcția de lider. Va urma un discurs al candidatului principal și va începe votul. Decizia va fi luată prin vot secret.
După discursul candidatului principal, viceprim-miniștrii și șefii de stat sau de guvern ai PPE își vor rosti discursurile. Pe lista de vorbitori a viceprim-miniștrilor se află Marian Jurecka (KDU-ČSL, Cehia), Karien Van Gennip (CDA, Țările de Jos), Vincent Van Peteghem (CD&V, Belgia), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Antonio Tajani (Forza Italia, Italia).
Vor susține discursuri următorii șefi de stat sau de guvern ai PPE: prim-miniștrii Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Luc Frieden (CSV, Luxemburg) și Ulf Kristersson (Moderaterna, Suedia), președintele Nikos Christodoulides (Cipru), cancelarul federal Karl Nehammer (ÖVP, Austria), Taoiseach Leo Varadkar (Fine Gael, Irlanda), prim-miniștrii Andrej Plenkovic (HDZ, Croația), Donald Tusk (Platforma Civică, Polonia) și Kyriakos Mitsotakis (Nea Demokratia, Grecia).
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, va urca pe scenă imediat după aceea. Președintele României, Klaus Iohannis, va încheia discursurile din ziua a doua.
Ultima parte a zilei va include anunțarea oficială a rezultatului votului privind alegerea candidatului principal al PPE pentru președinția Comisiei Europene și discursul de acceptare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului
Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei
Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR
Ministrul francez al afacerilor europene, în România: Parisul și Bucureștiul analizează “căile de cooperare privind combaterea ingerințelor străine”
Politica de Coeziune trebuie să rămână o prioritate în Bugetul UE 2028-2034, solicită Dan Motreanu: Mă voi opune oricărei tentative de tăieri și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor
“Urmând exemplul lui Draghi”: Cele mai mari economii din UE – Germania, Franța și Italia – cer un raport UE privind competitivitatea sectorului bancar
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Politica de Coeziune trebuie să rămână o prioritate în Bugetul UE 2028-2034, solicită Dan Motreanu: Mă voi opune oricărei tentative de tăieri și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor
Published
20 hours agoon
February 6, 2025By
Teodora Ion
Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, evidențiază nevoia ca Politica de Coeziune să rămână o prioritate în bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, beneficiind de cel puțin 30% din alocările financiare, la fel ca în actualul Cadru Financiar Multianual, care se termină la finalul lui 2027.
”Politica de coeziune are rolul de a promova solidaritatea și a reduce discrepanțele economice și sociale între state și regiuni. În perioada 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune și trebuie să primească cel puțin aceeași sumă în perioada 2028-2034. Așa vor continua investițiile în infrastructură, dezvoltare regională, spitale, educație și IMM-uri”, subliniază europarlamentarul.
Acesta a depus o serie de amendamente la al nouălea Raport privind coeziunea, dezbătut de Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European, vizează protejarea Politicii de Coeziune.
”Mă voi opune oricărei tentative de reducere a bugetului și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor, în funcție de nevoile reale ale regiunilor. În cadrul rezoluției, m-am opus centralizării fondurilor UE după modelul PNRR, susținând că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie gestionate partajat, pentru ca regiunile și comunitățile locale să aibă un rol activ”, a dezvăluit acesta.
În egală măsură, Dan Motreanu a solicitat ”stabilirea ratei de cofinanțare la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să beneficieze de finanțare sporită și de o rată de cofinanțare redusă, adaptată capacităților lor”.
Pentru o administrare eficientă și adaptată la nevoile locale, eurodeputatul a cerut o ”descentralizare reală și implicarea autorităților locale în toate etapele programelor UE cu gestiune partajată”.
”Am solicitat reducerea birocrației pentru acces facil la fonduri. Deși s-au introdus măsuri de simplificare, procedurile administrative rămân greoaie, afectând municipalitățile și regiunile cu capacitate administrativă limitată. Cerem Comisiei Europene simplificări reale și un set unic de reguli pentru toate fondurile. Am subliniat rolul crucial al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Am solicitat reguli comune pentru accesarea fondurilor, astfel încât proiectele de dezvoltare rurală să poată beneficia de finanțare din mai multe surse, fără blocaje administrative inutile”, a mai detaliat membrul Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.
Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului.
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
- a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
- a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
- a asigura disciplina bugetară
- a facilita adoptarea bugetului anual al UE
În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.
Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
- totalul angajamentelor dintr-un anumit an
- totalul plăților dintr-un anumit an
- angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)
Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.
Pachetul include în special:
- un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
- o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.
Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.
În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.
Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:
- pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
- pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
- în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente
Decizia privind resursele proprii necesită:
- un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
- avizul Parlamentului
- ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Published
2 days agoon
February 5, 2025By
Teodora Ion
Eurodeputatul Virgil Popescu a subliniat în cadrul ședinței Grupului PPE pentru economie și mediu faptul că ”Uniunea Europeană trebuie să evite o dependență excesivă de China în privința materiilor prime necesare producției de energie verde”.
”Pentru a ne consolida competitivitatea la nivelul tuturor statelor membre, este esențial să finalizăm interconectarea rețelelor de energie electrică, astfel încât să avem o piață liberă și funcțională a energiei. Prețul energiei în Europa rămâne necompetitiv, ceea ce generează un cerc vicios pentru industrie. De aceea, este nevoie de măsuri urgente pentru a soluționa aceste două probleme majore. Numai printr-o cooperare strânsă vom reuși să ne îndeplinim obiectivele, atât la nivel european, cât și în fiecare stat membru”, a punctat acesta.
El a amintit că Busola competitivității, recent lansată de Comisia Europeană, include multe propuneri ale Grupului PPE, vizând domenii critice precum consolidarea pieței unice, alinierea politicilor UE și naționale, crearea de locuri de muncă de calitate și elaborarea unei foi de parcurs pentru decarbonizare cu o abordare neutră din punct de vedere tehnologic.
Busola pentru competitivitate reprezintă prima inițiativă majoră a acestui mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității Comisiei.
Busola trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze pentru a deveni locul în care viitoarele tehnologii, servicii și produse curate sunt inventate, fabricate și introduse pe piață și, în același timp, primul continent care atinge neutralitatea climatică.
Documentul stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:
- eliminarea decalajului în materie de inovare
- o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate:
- reducerea dependențelor excesive și creșterea securității
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
- simplificare
- reducerea barierelor din calea pieței unice
- finanțarea competitivității.
- promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate.
- o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Dan Motreanu va pleda pentru un buget al UE care să garanteze acces egal la tratamente de calitate pentru pacienții oncologici
Published
3 days agoon
February 4, 2025By
Diana Zaim
De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, europarlamentarul Dan Motreanu pledează pentru implicarea instituțiilor UE în eliminarea disparităților dintre statele membre și garantarea accesului egal la tratamente de calitate în rândul pacienților. De asemenea, deputatul european susține că este necesară creșterea fondurilor în noul Cadru Financiar Multianual pentru pentru prevenirea, diagnosticarea precoce, tratarea și cercetarea cancerului.
„Atunci când vorbim despre această boală cumplită, nu mai trebuie să acceptăm că este o bătălie pierdută din start. Trebuie să facem tot ceea ce este omenește posibil să creștem șansele pacienților care suferă de cancer de a câștiga bătălia pentru viață. […] În calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, voi acționa pentru ca în noul Cadrul Financiar Multianual să fie alocate resurse suficiente pentru prevenirea, diagnosticarea precoce, tratarea și cercetarea cancerului. Trebuie să reducem disparitățile dintre statele membre și să garantăm acces egal la tratamente de calitate”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Reamintim că legislatură trecută a Parlamentului European, eurodeputatului Dan Motreanu a votat, în 2022, raportul care conține recomandările Comitetului special BECA (Beating Cancer – Să învingem cancerul): m„A cerut Comisiei Europene să abordeze inegalitățile dintre statele membre în ceea ce privește accesul la asistență medicală și să facă din investițiile în infrastructura de sănătate o prioritate a fondurilor politicii de coeziune.”
De asemenea, împreună cu colegii din echipa PNL Giurgiu, au fost obținute fonduri UE pentru construirea unei secții moderne de oncologie în județul Giurgiu: „Contractul pentru construirea secțiilor de oncologie și neurologie din cadrul noului Spital Județean de Urgență Giurgiu a fost semnat recent de președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu”, mai infomrează Dan Motreanu.
În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului.
Reamintim că țara noastră are cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea pacienților oncologici, rata de supraviețuire la cinci ani este cea mai mică din UE la toate formele frecvente de cancer. De asemenea înregistrăm cele mai scăzute rate de participare la screeningurile de cancer.
„Studiul W.A.I.T 2023” arată că, în medie, un nou medicament oncologic ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 93 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani).
La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.
De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- EDITORIALE1 week ago
Dan Cărbunaru: România mică și marea dezbinare
- U.E.7 days ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN7 days ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării