G7
Liderii din G7 își exprimă ”profunda îngrijorare față de escaladarea” situației din Orientul Mijlociu și consideră că ”o soluție diplomatică este încă posibilă”: Un conflict regional nu este în interesul nimănui
Published
1 month agoon
By
Teodora IonLiderii țărilor din G7 au reiterat ”condamnarea fermă a atacului Iranului asupra Israelului” și și-au exprimat miercuri ”profunda îngrijorare” cu privire la criza din Orientul Mijlociu, dar au afirmat că o soluție diplomatică este încă viabilă și că un conflict regional nu este în interesul nimănui, informează Reuters.
Premierul italian Giorgia Meloni, a cărei țară deține președinția semestrială a G7, a convocat pentru miercuri după-amiaza o reuniune virtuală a liderului celor șapte economii occidentale, la o zi după ce Iranul a lansat un rafală de rachete asupra Iranului, alimentând temerile legate de escaladarea situației către un război regional.
Potrivit unei declarații a guvernului italian, liderii au condamnat atacul Teheranului și au convenit să ”lucreze împreună pentru a promova o reducere a tensiunilor regionale”.
Declarația a făcut referire la punerea în aplicare a rezoluțiilor ONU 2735 – care sprijină un plan în trei etape pentru o încetare a focului în Gaza și eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas – și 1701, care a oprit războiul Israel-Hezbollah din 2006 în sudul Libanului.
”Exprimându-ne profunda îngrijorare cu privire la escaladarea din ultimele ore, s-a reiterat faptul că un conflict la nivelul întregii regiuni nu este în interesul nimănui și că o soluție diplomatică este încă posibilă”, se adaugă în comunicat.
Sute de rachete au fost trase asupra Israelului marți seara, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară. Tirul a venit la câteva ore după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit „raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.
Vineri, Israelul a efectuat o lovitură aeriană în Beirut, capitala Libanului, care l-a ucis pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah.
Între timp, în august, serviciile secrete israeliene l-au ucis pe liderul Hamas, Ismail Haniyeh, în timp ce liderul grupării militante se afla la Teheran pentru inaugurarea noului președinte al țării, Mahmoud Peszkesian.
Escaladarea dramatică a conflictului vine după aproape un an de tensiuni între Israel și Hezbollah, gruparea militantă care controlează o mare parte din sudul Libanului și face parte din ”Axa rezistenței” susținută de Iran, care și-a intensificat atacurile de la începutul războiului din Gaza.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Israel este un lider în tehnologie și inovare, iar colaborările vor contribui la dezvoltarea economiei digitale în ambele țări, subliniază directorul general al ICI București în întâlnirea cu ambasadorul Lior Ben Dor
Trump, discuții telefonice cu Macron, Zelenski, Orban, Netanyahu și Xi Jinping: Franța dorește ca SUA să țină cont de UE, Ucraina speră la un sprijin de neclintit, iar China nu dorește confruntare
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
UE denunță din nou Israelul pentru „ignorarea brutală” a principiilor proporționalității și protecției civililor în Fâșia Gaza
Joe Biden deplânge ”creşterea îngrozitoare a antisemitismului în SUA şi în întreaga lume”
Josep Borrell deplânge ”tragedia umană” din Gaza: Este datoria noastră să protejăm civilii și drepturile omului și este timpul să acționăm în acest sens
G7
Liderii G7 au finalizat detaliile privind împrumutul de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, finanțat din veniturile generate de activele rusești înghețate: Nu vom renunța să sprijinim Kievul
Published
2 weeks agoon
October 26, 2024By
Teodora IonLiderii țărilor G7 au finalizat detaliile privind un împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Kievului, susținut de profiturile generate de activele suverane rusești înghețate după invazia Ucrainei, informează Le Monde.
”Am ajuns la un consens cu privire la modalitatea de a acorda Ucrainei un împrumut de aproximativ 50 de miliarde de dolari pentru accelerarea veniturilor extraordinare (ERA). Aceste împrumuturi vor fi garantate și rambursate prin fluxuri viitoare de venituri extraordinare provenite din imobilizarea activelor suverane rusești, în conformitate cu sistemele juridice respective ale G7 și cu dreptul internațional. Veniturile împrumutului vor fi plătite prin canale multiple pentru a sprijini asistența bugetară, militară și de reconstrucție a Ucrainei, în conformitate cu toate legile aplicabile și cu sistemele juridice respective ale membrilor G7. Obiectivul nostru este să începem să efectuăm plățile până la sfârșitul anului”, anunță liderii G7 într-o declarație comună publicată de Casa Albă.
Anunțul a fost făcut în contextul în care miniștrii de Finanțe din G7, guvernatorii băncilor centrale, și șefii Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB)s-au reunit în această săptămână la Washington.
Miniștrii de Finanțe din G7 ”au convenit asupra unei soluții tehnice care să asigure coerența, coordonarea, distribuirea echitabilă a împrumuturilor și solidaritatea între toți partenerii G7”, se arată într-o declarație.
”Nu vom renunța la hotărârea noastră de a oferi Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a triumfa”, au adăugat liderii. Aceștia au făcut apel la Moscova să pună capăt războiului și să plătească pentru daunele cauzate Ucrainei.
Din totalul de 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro), 20 de miliarde de dolari vor fi asigurate de Statele Unite.
De cealaltă parte, Uniunea Europeană este pregătită să acopere până la 35 de miliarde de euro din acest împrumut stabilit în luna iunie, cu prilejul summitului găzduit de Italia.
Mecanismul de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, un cadru recent stabilit, va fi cel care va asigura accesul Ucrainei la veniturile viitoare generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, deținute în UE.
Aceste fonduri vor fi utilizate pentru rambursarea împrumuturilor oferite atât de UE, cât și de partenerii din G7. În timp ce aceste fonduri vor fi folosite pentru deservirea și rambursarea împrumuturilor, Ucraina va avea libertatea de a aloca aceste resurse conform nevoilor sale.
Aproximativ 210 de miliarde de euro în active sunt deținute în UE și blocate în temeiul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei din februarie 2022.
G7
SUA sunt ”foarte aproape” de definitivarea unei contribuții de 20 de miliarde de dolari la împrumutul G7 pentru Ucraina, finanțat din veniturile generate de activele rusești înghețate, anunță secretarul Trezoreriei
Published
3 weeks agoon
October 23, 2024By
Teodora IonSecretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a anunțat marți că Statele Unite sunt ”foarte aproape” de definitivarea unei contribuții de 20 de miliarde de dolari la împrumutul G7 pentru Ucraina, care va fi rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate, informează Politico Europe.
”Suntem 99% acolo și este vorba de bătut în cuie doar câteva lucruri relativ mici. Suntem foarte aproape”, a declarat Yellen reporterilor.
SUA și aliații au încercat să pună la punct detaliile pachetului de împrumut în valoare de 50 de miliarde de dolari, stabilit de liderii G7 la reuniunea din iunie.
Acordul, care a fost încheiat după ce Yellen și alți oficiali ai administrației Biden au mobilizat aliați uneori reticenți în jurul ideii, prevedea că Ucraina va primi banii până la sfârșitul anului. Yellen a declarat că acesta este în continuare obiectivul.
Împrumutul oferă națiunilor G7 o șansă de a asigura o finanțare pe termen lung pentru efortul de război al Ucrainei și de a izola banii de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA.
Fostul președinte Donald Trump și mulți republicani au fost profund sceptici cu privire la trimiterea de asistență suplimentară din partea SUA către Ucraina.
Între timp, Parlamentul European au adoptat marți în favoarea împrumutului extraordinar de 5 de miliarde de euro pentru Ucraina, ce va fi rambursat din viitoarele venituri provenite din activele rusești înghețate.
Cu 518 voturi pentru, 56 împotrivă și 61 abțineri, Parlamentul a aprobat noua asistență macro-financiară, menită să sprijine Ucraina în fața războiului brutal de agresiune al Rusiei.
Acest împrumut constituie contribuția UE ca parte a pachetului G7 convenit în luna iunie, menit să furnizeze Ucrainei sprijin financiar de până la 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro).
Suma finală a contribuției UE ar putea fi mai mică, în funcție de volumul împrumuturilor acordate de alte state membre din G7.
G7
Miniștrii Apărării din G7 afirmă prioritatea de a crea o armată ucraineană interoperabilă cu statele care o sprijină și cu NATO
Published
3 weeks agoon
October 20, 2024Miniștrii Apărării din statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite), reuniți sâmbătă, la Napoli, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au afirmat, într-o declarație comună, prioritatea de a crea o armată ucraineană interoperabilă cu statele membre care o sprijină și cu NATO, capabilă să apere țara și să prevină noi atacuri în viitor. Această forță va fi pregătită să răspundă eficient provocărilor de securitate, fiind susținută printr-un efort coordonat între aliați.
De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, G7 și NATO au jucat un rol esențial în susținerea dreptului Ucrainei la autoapărare. Miniștrii Apărării au subliniat că sprijinul lor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei va continua „atât timp cât va fi necesar”, condamnând în mod ferm „încălcarea flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU” de către Rusia, inclusiv atacurile deliberate asupra infrastructurii civile și utilizarea retoricii nucleare iresponsabile. Agresiunea Rusiei reprezintă „o amenințare la adresa securității internaționale și a ordinii bazate pe reguli”, au adăugat aceștia
În plus, miniștrii au salutat inițiativele NATO și ale Uniunii Europene, inclusiv Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina și mecanismele de asistență NATO, care vor contribui la dezvoltarea și reforma pe termen lung a forțelor armate ucrainene. De asemenea, aceștia au subliniat importanța sinergiei între NATO, UE și acordurile bilaterale pentru a asigura o cooperare eficientă și continuă în sprijinul Ucrainei. În acest sens, ei au afirmat că „este o prioritate să lucrăm acum la găsirea unor soluții pentru a crea o armată ucraineană interoperabilă cu statele membre care o sprijină și cu NATO, capabilă să apere Ucraina în prezent și să descurajeze alte atacuri în viitor”. „Acest proces trebuie să se bazeze pe acțiuni coordonate și susținute între actorii statali și internaționali relevanți”, au adăugat miniștrii apărării.
Un alt aspect discutat a fost utilizarea veniturilor extraordinare din activele suverane rusești imobilizate, care vor fi folosite pentru susținerea eforturilor de apărare, reconstrucție și sprijin bugetar în Ucraina. Miniștrii au reafirmat prioritatea de a crea o armată ucraineană interoperabilă cu NATO și statele membre, capabilă să apere țara și să prevină noi atacuri în viitor.
De asemenea, miniștrii au evidențiat sprijinul pentru industria de apărare a Ucrainei și inovațiile tehnologice care „sunt esențiale pentru capacitatea de autoapărare a Ucrainei”. Liderii G7 au reiterat că obiectivul final rămâne atingerea „unei păci juste și durabile” care să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, conform principiilor dreptului internațional și Cartei ONU.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Pregătirea europenilor, locuri de muncă de calitate și echitatea socială – cei trei piloni ai Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene
Secretariatul General al Guvernului și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” au încheiat un parteneriat strategic care va contribui la o abordare inovativă a politicilor publice economico-sociale și demografice
ICI București a fost prezent la Forumul Gazelor Naturale
Decarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, subliniază eurodeputatul Virgil Popescu
ICI București participă la Conferința BSDA 2024 Homeland Security, Safety & Protection
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Ministerul Energiei dezvoltă, în premieră, un nou instrument de finanțare dedicat investițiilor în producția de biocombustibili avansați
Donald Trump ”nu va dori să îi facă un cadou” lui Putin, permițând Rusiei să realizeze în Ucraina ”cea mai mare anexare teritorială din ultimii 75 de ani” în Europa, subliniază ministrul francez de externe
Parlamentul European va organiza marți, 19 noiembrie, o sesiune plenară extraordinară pentru a marca 1000 de zile de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei
Centralizarea politicii de coeziune este contrară intereselor României, îl avertizează Dan Motreanu pe Raffaele Fitto în cadrul audierii pentru poziția de vicepreședinte CE pentru coeziune și reforme
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Trending
- ROMÂNIA7 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA6 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne