Corespondență din Chișinău

În parteneriatul de peste 30 de ani pe care îl are cu Republica Moldova, NATO a respectat “pe deplin neutralitatea constituțională și independența politică” a țării, a transmis, marți, secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska.

Oficialul aliat a adresat un mesaj video în deschiderea celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum, subliniind angajamentul organizației euro-atlantice pentru stabilitatea Republicii Moldova și integrarea sa europeană.

„Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară. NATO susține integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. Noi, de asemenea, susținem calea dumneavoastră în ceea ce privește integrarea în UE. Ne dorim ca toți cetățenii dvs. să aibă parte de un viitor prosper și pe care îl merită”, a declarat Shekerinska.

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că relația cu Chișinăul este una de durată și construită pe respectul pentru neutralitatea constituțională a statului.

„Parteneriatul NATO cu Republica Moldova a durat mai mult de 30 de ani. Pe parcursul acestei perioade, noi am respectat pe deplin neutralitatea dumneavoastră constituțională și independența politică”, a adăugat ea.

Oficialul a precizat că, în ultimii ani, cooperarea practică s-a intensificat, în special datorită noului pachet de apărare prin care Alianța sprijină consolidarea rezilienței naționale în fața dezinformării și amenințărilor cibernetice:

„Dialogul nostru cu operarea practică a sporit semnificativ prin faptul că venim cu un pachet de apărare, prin care NATO și aliații săi își oferă suportul Republicii Moldova pentru a consolida reziliența contra dezinformării și amenințărilor cibernetice”, a mai spus secretarul general adjunct al NATO.

Shekerinska a reiterat că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de situația regională și de agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

„NATO și Republica Moldova împreună fac fața agresiunii rusești peste frontieră, în Ucraina. Avem un obiectiv comun de pace și stabilitate. Și noi, de asemenea, avem provocări similare”, a continuat ea.

Ea a transmis mulțumiri pentru contribuțiile Chișinăului la operațiunile internaționale ale Alianței:

„Vreau să aduc mulțumiri Republicii Moldova pentru contribuția de valoare pentru securitatea internațională, inclusiv contribuția pentru misiunea NATO care este realizată în Kosovo”, a conchis oficialul aliat.

La Chișinău este organizată marți și miercuri cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum.

Forumul, organizat de societatea civilă în parteneriat cu instituțiile statului și partenerii internaționali, reunește aproximativ 300 de participanți: oficiali de rang înalt, reprezentanți guvernamentali, experți în securitate, diplomați și membri ai organizațiilor internaționale.

Ediția din acest an pune în discuție teme esențiale pentru securitatea regională și europeană, precum consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, apărarea democrației și contracararea manipulării informaționale în alegeri, riscurile hibride din regiunea Mării Negre, precum și întărirea securității cibernetice și a democrației digitale.

CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului pentru al doilea an consecutiv.

Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni și care va fi dominată de discuții privind avizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2024-2030 prezentată săptămâna trecută de șeful statului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la “Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” și “Analiza Strategică a Apărării”.

Pe 26 noiembrie, președintele Nicușor Dan va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului României, unde va fi supusă la vot.

Totodată, va fi dezbătut și raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România.

Pe ordinea de zi figurează și o evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026.

Nu în ultimul rând, va fi discutat și raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conchide Palatul Cotroceni.

Citiți și

Nicușor Dan pune în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, cu “independența solidară” concept central: Nu vrem să apărăm statul, ci cetățeanul care trăiește în acest stat

România în era “independenței solidare”: Un nou concept strategic, cu loialitate față de aliați și în parteneriat cu națiunea română, pentru a fi “principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere estică după Polonia”

Strategia Națională de Apărare: “O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia”, amenințare directă la adresa securității României; Amânarea pe termen lung a integrării R. Moldova și Ucrainei în UE va accentua riscurile de securitate

România intră într-o nouă etapă de definire a politicii sale de securitate și apărare națională cuprinsă în 40 de pagini și 117 paragrafe. Într-o conferință de presă de 107 minute, președintele Nicușor Dan a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document programatic care trasează direcțiile de acțiune ale statului român și care introduce un nou concept strategic, acela de “independența solidară”, cu ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, o țară care “să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”. În același timp, consolidarea rolului țării în NATO și în Uniunea Europeană și “importanța covârșitoare” a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ca “pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României” reprezintă ancore prin care România, în acțiunea sa externă, să răspundă amenințărilor reprezentate de “acțiunile ostile ale Federației Ruse”, inclusiv spionajul și războiul hibrid, precum și riscurilor și vulnerabilităților identificate ca fiind ca tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, emergența unor alianțe anti-occidentale sau instabilitatea din regiune.

“O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret al unei amenințări, în vreme ce documentul atrage atenția că “o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.

Tot în sfera externă, China este menționată adiacent în Strategie, în descrierea contextului global al competiției strategice pentru supremație.

În acțiunea sa internă, strategia de apărare propune “un parteneriat cu națiunea română” al cărui nivel de ambiție să ilustreze “un posibil nou proiect național” și care să răspundă unor riscuri și vulnerabilități precum corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, accentuarea declinului populației sau nivelul scăzut al gândirii critice.

Germania va finanța un pachet de arme în valoare de 150 de milioane de euro pentru Ucraina, prin intermediul inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), a anunțat vineri ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Euronews.

Declarațiile au fost făcute după reuniunea Grupului celor Cinci (E5), pe care Pistorius a găzduit-o la Berlin alături de omologii săi din Polonia, Italia, Franța și Regatul Unit. La discuții au participat și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, prin videoconferință.

Inițiativa PURL a fost lansată în iulie de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, pe fondul criticilor venite din partea Casei Albe privind necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru securitatea Ucrainei.

Noul mecanism financiar presupune ca 17 aliați, majoritatea europeni, să cumpere arme fabricate în SUA, care sunt ulterior transferate Ucrainei. Scopul este asigurarea unui flux previzibil de sprijin militar letal și neletal, inclusiv sisteme de apărare aeriană.

Potrivit Institutului Kiel, sprijinul militar occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

În context, Pistorius a transmis vineri, într-o postare pe Instagram, că Parlamentul german a convenit asupra proiectului de buget pentru 2026, care include 11,5 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, reprezentând o creștere cu 3 miliarde mai mult față de planificarea inițială. Votul final este așteptat la sfârșitul lunii.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by German Embassy London (@germanyinuk)

Printre sistemele achiziționate în SUA se numără sistemul Patriot și rachetele aferente. Pistorius nu a comentat dacă Germania va furniza și rachete Taurus Kievului.

În declarațiile de după reuniunea E5, ministrul german a subliniat presiunea uriașă exercitată de Moscova asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Ucraina este în fața celei de-a patra ierni de război ca rezultat”, a spus Pistorius, adăugând că obiectivul președintelui rus este de a face lunile de iarnă „cât mai neplăcute posibil” pentru ucraineni, pentru a le submina moralul. „Ucraina poate continua să se bazeze pe noi”, a reiterat ministrul german.

Pistorius a precizat, de asemenea, că Germania va continua să investească în industria de apărare ucraineană.

Un alt subiect central al reuniunii l-au constituit amenințările hibride la adresa statelor europene. Pistorius a menționat recentele încălcări ale spațiului aerian din țări NATO și UE.

„Rusia încearcă să ne tulbure și să ne sperie societățile”, a spus el, referindu-se inclusiv la situațiile în care aeroporturi europene au fost evacuate din cauza incursiunilor cu drone.

Ministrul german a cerut, astfel, o coordonare mai strânsă  în privința apărării antidronă, anunțând că o propunere pentru achiziții comune de sisteme ieftine de apărare antidronă va fi prezentată la următoarea reuniune E5 din Varșovia, la începutul anului viitor.

Deși nu există dovezi ferme care să lege aceste incidente de Rusia, Pistorius a sugerat că responsabilul este evident.

„Nu trebuie să fii Sherlock Holmes ca să înțelegi cine ar avea de câștigat de pe urma acestor încălcări ale spațiului aerian.”

La rândul său, secretarul britanic al apărării, John Healy, a confirmat că delegația britanică de experți în drone trimisă în Belgia își va continua misiunea, iar membri ai Regimentului 12 Artilerie Regală vor fi desfășurați în Finlanda pentru operațiuni de apărare antidronă.