Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Published

on

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns miercuri noaptea spre joi dimineața la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

După mai bine de opt ore de discuții, prelungite ca urmare a refuzului președintelui Franței de a identifica un consens mai rapid, principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

Mai mult, printre principalele concluzii ale summit-ului remise CaleaEuropeană.ro se află și prevederea unei retrageri imperative la 1 iunie 2019 dacă Marea Britanie, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri pentru Parlamentul European. O altă prevedere cheie este cea potrivit căreia liderii europeni vor evalua progresul făcut de Marea Britanie în direcția ratificării acordului la Consiliul European din 22-23 iunie 2019.

Donald Tusk, către britanici: Nu pierdeți timpul/ Jean-Claude Juncker: Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit

“Aceasta înseamnă şase luni în plus pentru ca Regatul Unit să găsească ca mai bună soluţie”, afirmat Donald Tusk, președintele Consiliului European, la finalul summit-ului extraordinar, admițând că există posibilitatea ca Marea Britanie să poată solicita și o treia extindere.

”Această extindere este la fel de flexibilă cum mă așteptam și puțin mai scurtă decât mă așteptam, dar este suficient să găsim cea mai bună soluție posibilă. Nu pierdeți timpul”, a mai completat Tusk

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că va exista o retragere a Marii Britanii din UE până la 31 octombrie, ultima zi a mandatului său.

”Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit”, a mai adăugat el, într-o declarație caracteristică, relatează Politico Europe.

Theresa May: ”Încă putem ieși la 22 mai”

© Donald Tusk/ Facebook

Într-o conferință presă susținută în cursul nopţii de miercuri spre joi Theresa May s-a declarat optimistă că Marea Britanie încă ar mai putea părăsi UE până la 22 mai, pentru a nu fi nevoită să participe la alegerile europene, argumentând prin alternativele pe care le-a propus liderilor europeni, inclusiv dialogul pe care l-a început cu liderul opoziției Jeremy Corbyn pentru a aproba acordul de retragere în Parlament.

”Continui să cred că trebuie să părăsim UE, cu o înțelegere cât mai curând posibil. Și în mod vital, UE a fost de acord că extinderea poate fi încheiată odată cu ratificarea acordului de retragere – ceea ce a fost solicitarea mea principală. De exemplu, aceasta înseamnă că dacă vom reuși să aprobăm acordul în primele trei săptămâni ale lunii mai, nu va trebui să participăm la alegerile europene și vom părăsi oficial UE în ziua de sâmbătă, 1 iunie”, a afirmat premierul britanic, potrivit The Guardian.

Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi

Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Emmanuel Macron a declarat că și-a asumat responsabilitatea de a bloca o lungă întârziere a Brexit-ului și de ai convinge pe alți lideri ai Uniunii Europene să fie de acord cu o extindere mai scurtă, spunând că a făcut acest lucru “pentru binele colectiv”.

Noul termen, “31 octombrie, ne protejează”, pentru că este “o dată cheie, înainte de instalarea unei noi Comisii Europene”, a explicat şeful statului francez, în condițiile în care presa a relatat asupra faptului că o condiție cheie impusă de Macron în aceste negocieri a fost ca, în cazul unei prelungiri mai lungi, Marea Britanie să își piardă portofoliul de comisar european.


Textul integral al concluziilor summit-ului special din 10 aprilie

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 5 aprilie 2019 prin care se solicită o nouă prelungire a termenului menționat la articolul 50 alineatul (3) din TUE.

2. În replică, Consiliul European convine asupra unei prelungiri pentru a permite ratificarea Acordului privind retragerea. Această prelungire ar trebui să dureze numai atât cât este necesar și, în niciun caz, nu ar trebui să depășească data de 31 octombrie 2019. Dacă Acordul privind retragerea este ratificat de ambele părți înainte de această dată, retragerea va avea loc în prima zi a lunii următoare.

3. Consiliul European subliniază că nu se poate permite ca această prelungire să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. Dacă Regatul Unit va fi încă stat membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu va ratifica Acordul privind retragerea până la 22 mai 2019, atunci acesta trebuie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea și că orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.

5. Consiliul European subliniază că o astfel de prelungire nu poate fi folosită pentru a începe negocieri privind viitoarele relații. Cu toate acestea, în cazul în care poziția Regatului Unit ar suferi o schimbare, Consiliul European este pregătit să reexamineze Declarația politică privind viitoarele relații în conformitate cu pozițiile și principiile stabilite în orientările și în declarațiile sale, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorială al viitoarelor relații.

6. Consiliul European precizează că, pe perioada prelungirii, Regatul Unit va rămâne stat membru cu drepturi și obligații depline, în conformitate cu articolul 50 din TUE, precum și că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment.

7. Consiliul European ia act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să reflecte situația sa de stat membru aflat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.

8. În plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.

9. Consiliul European va continua să se ocupe de această chestiune și va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii sale din iunie 2019.


Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), a avut loc miercuri seară până spre joi dimineața la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care a descris reuniunea la care liderii europeni au prelungit din nou termenul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Deznodământul acestei ”tragedii la care nici măcar Shakespeare nu s-ar fi putut gândi” se prelungește, astfel, până cel târziu la 31 octombrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană. Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile privind numirile în pozițiile de top la nivel european sunt complicate, având în vedere noile realități politice după alegerile europene.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Numele lui Klaus Iohannis este menționat o singură dată, așa cum reiese și din imaginea alăturată.

Articolul Financial Times apare cu o săptămână înainte de summitul Consiliului European din 20-21 iunie, acolo unde liderii UE sunt așteptați fie să găsească un compromis pentru președinția celor mai importante instituții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană -, precum și pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Surse europene: Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European

Surse europene au explicat pentru CaleaEuropeană.ro că negocierile pentru a ocupa pozițiile de top în aceste instituții sunt complicate prin prisma noii arhitecturi politice și a balanței de putere, atât din Consiliu, cât și din Parlamentul European.

În hemiciclu, PPE (179 membri) și S&D (152 membri) nu mai pot genera o majoritate (minim 376 de eurodepuți) fără implicarea unui cel puțin al treilea grup politic, fie noul grup Renew Europe format din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța USR PLUS din România, fie Verzii.

Un compromis, deși dezirabil la summitul de săptămâna viitoare, pare greu de anticipat. La summitul din 28 mai, liderii europeni i-au încredințat lui Donald Tusk mandatul de a demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

În cazul în care PPE obține funcția de președinte al Comisiei Europene, atunci ar putea ceda poziția de președinte al Consiliului European. Este greu de imaginat că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European. Dacă negocierile pentru Comisia Europeană se complică pentru PPE, atunci situația ar putea arăta diferit. La nivelul Consiliului European, cutuma este ca un actual sau fost șef de stat sau de guvern să fie cel numit în funcția de președinte”, au explicat sursele citate.

Dintre numele vehiculate de Financial Times, președintele Klaus Iohannis este singurul afiliat PPE-ului, în condițiile în care Angela Merkel a respins orice speculații cu privire la un potențial scenariu ca ea să devină liderul unei instituții UE. Mai mult, anterior summitului din 28 mai, liderii PPE l-au aplaudat și felicitat pe președintele Klaus Iohannis pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

În prezent, toate cele trei instituții de top din UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul European – sunt conduse de lideri din partea popularilor europeni, însă situația nu va arăta la fel în condițiile noii majorități politice din Europa.

Dincolo de faptul că PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate bipartizană, mai mulți lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, care a investit mult capital politic în crearea grupului Renew Europe, nu sunt de acord ca Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, să fie numit în fruntea executivului de la Bruxelles, criticând deopotrivă procedura Spitzenkandidaten și lipsa de experiență la nivel înalt a lui Weber, care nu a deținut nicio funcție guvernamentală.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic. Mai mult, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

Subiectul acestor numiri va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.


Ce spune Tratatul de la Lisabona în privința numirii președintelui Comisiei Europene?

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.


Care este rolul președintelui Consiliului European, poziție pentru care Klaus Iohannis se numără printre favoriți

Până în prezent, Consiliul European, instituție de jure a Uniunii Europene ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a avut doi președinți, Herman van Rompuy (2009-2014) și Donald Tusk (2014-prezent), ambii membri ai Partidului Popular European. Potrivit cutumei, șeful Consiliului European este numit din rândul șefilor de stat sau de guvern.

Președintele Consiliului European este ales de Consiliul European cu majoritate calificată. Acesta este ales pentru un mandat de 2,5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În conformitate cu practica stabilită, președinția asigurată prin rotație se ocupă de coordonarea procesului electoral. În timpul Consiliului European în care se discută despre alegerea președintelui, respectiva parte a reuniunii este prezidată de șeful de stat sau de guvern care reprezintă Președinția. Președintele nu poate deține în același timp o funcție la nivel național.

Rolul Președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană(TUE). În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități: – să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia; – să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia, în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a Consiliului; – să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European; – să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.

Președintele Consiliului European asigură, de asemenea, reprezentarea externă a UE la nivel de șefi de stat sau de guvern: – în ceea ce privește chestiunile legate de politica externă și de securitate comună (PESC) a UE, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care contribuie la punerea în aplicare a PESC și la asigurarea unității, coerenței și eficacității acesteia; – la summiturile internaționale, de obicei, alături de președintele Comisiei Europene.


Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, glume pe seama președintelui Consiliului European, Donald Tusk: Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă

Published

on

©️ EU Council

Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă, a glumit Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, la adresa prietenului său Donald Tusk, președintele Consiliului European, într-un interviu acordat Politico Europe în care a vorbit despre moștenirea sa politică după cinci ani în fruntea executivului european.

Referindu-se la relațiile interinstituționale, Juncker a recunoscut că ar fi preferat funcția de președinte al Consiliului European, unde ar fi putut face compromisuri pentru a lua decizii finale, mai degrabă decât să propună inițiative, și anume rolul Comisiei. Acesta nu a ratat să glumească pe seama lui Donald Tusk, pe care îl consideră prietenul său, pentru că deține un loc de muncă part-time.

Ca președinte al Comisiei, nu ești cel care va decide în cele din urmă, este Consiliul de Miniștri [acum numit Consiliul UE], este Consiliul European“, a spus Juncker.

El a adăugat: “Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă. Președinte al Comisiei? Asta înseamnă 18 ore pe zi. Președinte al Consiliului European? mai puțin, să spunem”.

Este cunoscut faptul că Juncker a propus o fuziune a celor două poziții – de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European – prin numirea aceleiași persoane în fruntea ambelor instituții, pentru o mai bună funcționare interinstituțională a Uniunii Europene, precizând că situația actuală, cea în care el și Donald Tusk sunt prieteni, ar putea să nu fie valabilă pentru alți lideri.

Citiți și Jean-Claude Juncker, interviu inedit despre moștenirea sa politică. Ce îl sfătuiește pe succesorul său în fruntea Comisiei Europene, poziție în schimbul căreia ar fi preferat-o pe cea de președinte al Consiliului European

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron crede că Europa are nevoie de personalități puternice: Aș susține-o pe Angela Merkel dacă ea vrea să devină președintele Comisiei Europene

Published

on

©️ Bundesregierung

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat marţi RadioTeleviziunii elveţiene (RTS) că el ar susţine-o pe cancelarul german Angela Merkel dacă aceasta ar candida pentru a-i succede lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, informează Reuters.

“Europa are nevoie de feţe noi, de personalităţi puternice, ea are nevoie de oameni care au o credibilitate personală şi competenţe pentru a umple posturile care le aparţin”, a declarat şeful statului francez într-un interviu acordat cu ocazia sosirii sale la Geneva pentru festivităţile prilejuite de împlinirea de 100 de ani de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii OIM, evenimente la care a luat parte alături de șefa guvernului de la Berlin.

Întrebat despre cancelarul german, el a răspuns: “Nu vreau să mă angajez pentru Angela Merkel pentru care am multă prietenie. Dacă ea ar vrea să devină preşedinta Comisiei Europene, eu aş susţine-o“, a spus el, citat de Agerpres.

Trebuie precizat faptul că numele Angelei Merkel pentru a ocupa o poziție de top la Bruxelles – fie președinte al Comisiei Europene, fie președinte al Consiliului European – a fost vehiculată intens în ultima perioadă. Mai întâi, Jean-Claude Juncker a precizat că aceasta este ”foarte calificată” pentru o funcție europeană la cel mai înalt nivel, iar apoi presa a relatat că Merkel a fost curtată de liderii europeni la Summitul informal de la Sibiu cu propuneri similare. Cu toate acestea, Merkel a pus capăt acestor speculații, precizând că nu este ”disponibilă pentru nicio funcție politică, nici măcar în Europa”.

Emmanuel Macron se opune, în schimb, candidatului susținut de Angela Merkel

Bineînţeles pentru că eu cred că trebuie cineva puternic“, a subliniat Macron, cel care este principalul opozant al unei legături automate între rezultatele alegerilor europarlamentare și desemnarea candidatului cap de listă al familiilor politice europene.

“Cred că Europa are nevoie de noi chipuri şi figuri puternice, deci e nevoie personalităţi care să poată să aibă aceste calităţi”, mai arătat preşedintelui francez, deși acesta este un critic solid al candidatului PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, puternic susținut de Angela Merkel.

Macron pe care îl vede lipsit de ”experiență” întrucât nu a deținut nicio funcție de top guvernamentală de-a lungul carierei sale politice, germanul fiind până în prezent doar parlamentar și lider al grupului PPE. După summitul din 28 mai însă, Angela Merkel, care a participat la încheierea campaniei electorale a lui Manfred Weber, și-a refirmat sprijinul pentru candidatura acestuia din urmă și a subliniat importanţa de a conduce negocierile într-o atmosferă de respect pentru a păstra capacitatea UE de a lua decizii în viitor.

Citiți și Minisummit fără succes la Bruxelles: Șase prim-miniștri europeni au ”identificat provocări” în negocierile pentru numirea viitorului președinte al Comisiei Europene

Negocierile asupra posturilor-cheie din Uniunea Europeană – preşedinţiile Comisiei, Consiliului European, Parlamentului European şi postul de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic” – au început la Consiliul European din 28 mai în urma alegerilor europene.

Atunci, liderii europeni l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să înceapă discuțiile politice și instituționale cu Parlamentul European prin care să negocieze, în numele Consiliului European, un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Subiectul va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending