Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns miercuri noaptea spre joi dimineața la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

După mai bine de opt ore de discuții, prelungite ca urmare a refuzului președintelui Franței de a identifica un consens mai rapid, principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

Mai mult, printre principalele concluzii ale summit-ului remise CaleaEuropeană.ro se află și prevederea unei retrageri imperative la 1 iunie 2019 dacă Marea Britanie, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri pentru Parlamentul European. O altă prevedere cheie este cea potrivit căreia liderii europeni vor evalua progresul făcut de Marea Britanie în direcția ratificării acordului la Consiliul European din 22-23 iunie 2019.

Donald Tusk, către britanici: Nu pierdeți timpul/ Jean-Claude Juncker: Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit

“Aceasta înseamnă şase luni în plus pentru ca Regatul Unit să găsească ca mai bună soluţie”, afirmat Donald Tusk, președintele Consiliului European, la finalul summit-ului extraordinar, admițând că există posibilitatea ca Marea Britanie să poată solicita și o treia extindere.

”Această extindere este la fel de flexibilă cum mă așteptam și puțin mai scurtă decât mă așteptam, dar este suficient să găsim cea mai bună soluție posibilă. Nu pierdeți timpul”, a mai completat Tusk

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că va exista o retragere a Marii Britanii din UE până la 31 octombrie, ultima zi a mandatului său.

”Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit”, a mai adăugat el, într-o declarație caracteristică, relatează Politico Europe.

Theresa May: ”Încă putem ieși la 22 mai”

© Donald Tusk/ Facebook

Într-o conferință presă susținută în cursul nopţii de miercuri spre joi Theresa May s-a declarat optimistă că Marea Britanie încă ar mai putea părăsi UE până la 22 mai, pentru a nu fi nevoită să participe la alegerile europene, argumentând prin alternativele pe care le-a propus liderilor europeni, inclusiv dialogul pe care l-a început cu liderul opoziției Jeremy Corbyn pentru a aproba acordul de retragere în Parlament.

”Continui să cred că trebuie să părăsim UE, cu o înțelegere cât mai curând posibil. Și în mod vital, UE a fost de acord că extinderea poate fi încheiată odată cu ratificarea acordului de retragere – ceea ce a fost solicitarea mea principală. De exemplu, aceasta înseamnă că dacă vom reuși să aprobăm acordul în primele trei săptămâni ale lunii mai, nu va trebui să participăm la alegerile europene și vom părăsi oficial UE în ziua de sâmbătă, 1 iunie”, a afirmat premierul britanic, potrivit The Guardian.

Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi

Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Emmanuel Macron a declarat că și-a asumat responsabilitatea de a bloca o lungă întârziere a Brexit-ului și de ai convinge pe alți lideri ai Uniunii Europene să fie de acord cu o extindere mai scurtă, spunând că a făcut acest lucru “pentru binele colectiv”.

Noul termen, “31 octombrie, ne protejează”, pentru că este “o dată cheie, înainte de instalarea unei noi Comisii Europene”, a explicat şeful statului francez, în condițiile în care presa a relatat asupra faptului că o condiție cheie impusă de Macron în aceste negocieri a fost ca, în cazul unei prelungiri mai lungi, Marea Britanie să își piardă portofoliul de comisar european.


Textul integral al concluziilor summit-ului special din 10 aprilie

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 5 aprilie 2019 prin care se solicită o nouă prelungire a termenului menționat la articolul 50 alineatul (3) din TUE.

2. În replică, Consiliul European convine asupra unei prelungiri pentru a permite ratificarea Acordului privind retragerea. Această prelungire ar trebui să dureze numai atât cât este necesar și, în niciun caz, nu ar trebui să depășească data de 31 octombrie 2019. Dacă Acordul privind retragerea este ratificat de ambele părți înainte de această dată, retragerea va avea loc în prima zi a lunii următoare.

3. Consiliul European subliniază că nu se poate permite ca această prelungire să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. Dacă Regatul Unit va fi încă stat membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu va ratifica Acordul privind retragerea până la 22 mai 2019, atunci acesta trebuie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea și că orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.

5. Consiliul European subliniază că o astfel de prelungire nu poate fi folosită pentru a începe negocieri privind viitoarele relații. Cu toate acestea, în cazul în care poziția Regatului Unit ar suferi o schimbare, Consiliul European este pregătit să reexamineze Declarația politică privind viitoarele relații în conformitate cu pozițiile și principiile stabilite în orientările și în declarațiile sale, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorială al viitoarelor relații.

6. Consiliul European precizează că, pe perioada prelungirii, Regatul Unit va rămâne stat membru cu drepturi și obligații depline, în conformitate cu articolul 50 din TUE, precum și că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment.

7. Consiliul European ia act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să reflecte situația sa de stat membru aflat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.

8. În plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.

9. Consiliul European va continua să se ocupe de această chestiune și va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii sale din iunie 2019.


Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), a avut loc miercuri seară până spre joi dimineața la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care a descris reuniunea la care liderii europeni au prelungit din nou termenul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Deznodământul acestei ”tragedii la care nici măcar Shakespeare nu s-ar fi putut gândi” se prelungește, astfel, până cel târziu la 31 octombrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, primit de președintele Turciei: Charles Michel salută ”limbajul constructiv” al declarației Erdogan-Putin cu privire la Libia

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Istanbul, a salutat ”limbajul constructiv” al declarației adoptate de președinții turc și rus privind înceterea focului și susținerea procesului de la Berlin referitor la situația din Libia, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În Turcia, Charles Michel a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, subiectele principale ale întrevederii axându-se pe cooperarea UE-Turcia pentru descaladarea situațiilor din Orientul Mijlociu și din Libia, precum și pe relațiile UE-Turcia.

”În ceea ce privește Libia, președintele Michel a salutat limbajul constructiv al declarației comune a președintelui Erdoğan cu președintele Putin cu privire la încetarea focului și susținerea procesului de la Berlin”, arată sursa citată, precizându-se că este nevoie de negocierea unor ”soluții politice”.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au dat publicității miercuri o declarație comună prin care solicită încetarea focului în Libia, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan au discutat pe marginea acestui subiect în contextul inaugurării, la Istanbul, a conductei TurkStream.

The New York Times notează că nu este încă clar cum pot Rusia și Turcia să influențeze situația din Libia, în contextul în care cele două țări susțin părți diferite din conflict. Mercenarii ruși, despre care președintele Putin spune că nu acționează în numele guvernului rus, îl susțin pe generalul Khalifa Hifter, care încearcă să preia controlul asupra capitalei libiene, Tripoli. Pe de altă parte, Turcia susține forțele care sunt loiale prim-ministrului Fayez al-Sarraj, al cărui guvern este susținut de Națiunile Unite. În context, Turcia a anunțat că va desfășura trupe pentru coordonarea și instruirea forțelor libiene.

În ce privește poziția Uniunii Europene, miniștrii de externe din țările membre au decis vineri ca UE să se implice puternic pentru ca ”actuala criză să nu scape de sub control” și i-au oferit ”un mandat Înaltului Reprezentant Josep Borrell pentru a se angaja în discuții cu toți actori cu obiectivul identificării unei soluții politice” având la bază cadrul procesului de la Berlin și eforturile de mediere din partea ONU. 

Procesul de la Berlin, asumat în baza unei reuniuni din octombrie anul trecut, prevede ca procesul de pace din Libia să se producă prin înceterea focului și prin negocieri precedate retragerea forțelor Armatei Naționale Libiene conduse de generalul Khalifa Hifter. De asemenea, la momentul respectiv, s-a solicitat ca procesul de pace să se realizeze fără intervenția forțelor străine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, discuție telefonică cu președintele Iranului. Charles Michel i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, după ce președintele american Donald Trump a anunțat miercuri într-un mesaj public că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului ca urmare a atacurilor cu rachete aeriene efectuate de Teheran, ce au vizat baze militare din Irak unde se aflau militari americani, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

În acest context, Charles Michel și-a exprimat speranța că ”nu vor mai exista încercări de a crește tensiunile în regiune, ducând astfel la o dezescaladare a situației în Orientul Mijlociu”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani, a menționat că ”Uniunea Europeană a avut mereu un rol stabilizator și responsabil în regiune și că Iranul este pregătit să continue o cooperare strânsă cu UE.”

Acordul nuclear internațional (JCPOA) ”reprezintă o importantă realizare după zece ani de intense negocieri și rămâne un instrument important pentru stabilitatea regională”, mai este precizat în comunicat, președintele Consiliului European cerându-i președintelui Iranului să evite ”acte ireversibile”. 

Charles Michel a subliniat că Uniunea Europeană ”își va consolida rolul său la nivel internațional, în strânsă cooperare cu statele membre”, în contextul în care ”UE are propriile interese și viziune”, mai este spus în sursa amintită mai sus.

Discuția telefonică dintre cei doi, prima între un lider european și un oficial iranian după escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu vine după ce președintele american, Donald Trump a anunțat miercuri seara într-o declarație publică după ce Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, că impune sancțiuni economice împotriva Teheranului și a făcut apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la solicitarea ministrului german de Externe, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu.

Criza iraniană va fi abordată și în cadrul întrevederii pe care cancelarul german Angela Merkel o va avea sâmbătă la Moscova cu președintel rus Vladimir Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, la întâlnirea cu președintele Consiliului European: România sprijină deplin promovarea Agendei Strategice a UE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban l-a asigurat marți, la Bruxelles, pe președintele Consiliului European Charles Michel de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice a Uniunii Europene, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi lideri au avut-o în debutul vizitei de trei zile a șefului guvernului de la București la instituțiile UE și la NATO.

O foarte bună întâlnire cu Charles Michel la prima mea vizită la Bruxelles. L-am asigurat de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice și a obiectivelor sale cheie. Provocările la adresa Uniunii Europene trebuie abordate cu soluții echilibrate și luând în considerare interesele cetățenilor”, a scris Orban, pe Twitter.

Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024 a fost adoptată la summitul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, iar prin aceasta Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, unde se va întâlni cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, în prima zi a vizitei sale la Bruxellespremierul Ludovic Orban a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu: negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu Johannes Hann, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

La întâlnirea cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Ludovic Orban a discutat cu oficialul european despre importanța ca ”viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie să fie unul ambițios și echilibrat” și despre ”protejarea drepturilor cetățenilor” europeni și, implicit, români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending