Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns miercuri noaptea spre joi dimineața la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

După mai bine de opt ore de discuții, prelungite ca urmare a refuzului președintelui Franței de a identifica un consens mai rapid, principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

Mai mult, printre principalele concluzii ale summit-ului remise CaleaEuropeană.ro se află și prevederea unei retrageri imperative la 1 iunie 2019 dacă Marea Britanie, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri pentru Parlamentul European. O altă prevedere cheie este cea potrivit căreia liderii europeni vor evalua progresul făcut de Marea Britanie în direcția ratificării acordului la Consiliul European din 22-23 iunie 2019.

Donald Tusk, către britanici: Nu pierdeți timpul/ Jean-Claude Juncker: Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit

“Aceasta înseamnă şase luni în plus pentru ca Regatul Unit să găsească ca mai bună soluţie”, afirmat Donald Tusk, președintele Consiliului European, la finalul summit-ului extraordinar, admițând că există posibilitatea ca Marea Britanie să poată solicita și o treia extindere.

”Această extindere este la fel de flexibilă cum mă așteptam și puțin mai scurtă decât mă așteptam, dar este suficient să găsim cea mai bună soluție posibilă. Nu pierdeți timpul”, a mai completat Tusk

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că va exista o retragere a Marii Britanii din UE până la 31 octombrie, ultima zi a mandatului său.

”Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit”, a mai adăugat el, într-o declarație caracteristică, relatează Politico Europe.

Theresa May: ”Încă putem ieși la 22 mai”

© Donald Tusk/ Facebook

Într-o conferință presă susținută în cursul nopţii de miercuri spre joi Theresa May s-a declarat optimistă că Marea Britanie încă ar mai putea părăsi UE până la 22 mai, pentru a nu fi nevoită să participe la alegerile europene, argumentând prin alternativele pe care le-a propus liderilor europeni, inclusiv dialogul pe care l-a început cu liderul opoziției Jeremy Corbyn pentru a aproba acordul de retragere în Parlament.

”Continui să cred că trebuie să părăsim UE, cu o înțelegere cât mai curând posibil. Și în mod vital, UE a fost de acord că extinderea poate fi încheiată odată cu ratificarea acordului de retragere – ceea ce a fost solicitarea mea principală. De exemplu, aceasta înseamnă că dacă vom reuși să aprobăm acordul în primele trei săptămâni ale lunii mai, nu va trebui să participăm la alegerile europene și vom părăsi oficial UE în ziua de sâmbătă, 1 iunie”, a afirmat premierul britanic, potrivit The Guardian.

Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi

Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Emmanuel Macron a declarat că și-a asumat responsabilitatea de a bloca o lungă întârziere a Brexit-ului și de ai convinge pe alți lideri ai Uniunii Europene să fie de acord cu o extindere mai scurtă, spunând că a făcut acest lucru “pentru binele colectiv”.

Noul termen, “31 octombrie, ne protejează”, pentru că este “o dată cheie, înainte de instalarea unei noi Comisii Europene”, a explicat şeful statului francez, în condițiile în care presa a relatat asupra faptului că o condiție cheie impusă de Macron în aceste negocieri a fost ca, în cazul unei prelungiri mai lungi, Marea Britanie să își piardă portofoliul de comisar european.


Textul integral al concluziilor summit-ului special din 10 aprilie

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 5 aprilie 2019 prin care se solicită o nouă prelungire a termenului menționat la articolul 50 alineatul (3) din TUE.

2. În replică, Consiliul European convine asupra unei prelungiri pentru a permite ratificarea Acordului privind retragerea. Această prelungire ar trebui să dureze numai atât cât este necesar și, în niciun caz, nu ar trebui să depășească data de 31 octombrie 2019. Dacă Acordul privind retragerea este ratificat de ambele părți înainte de această dată, retragerea va avea loc în prima zi a lunii următoare.

3. Consiliul European subliniază că nu se poate permite ca această prelungire să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. Dacă Regatul Unit va fi încă stat membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu va ratifica Acordul privind retragerea până la 22 mai 2019, atunci acesta trebuie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea și că orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.

5. Consiliul European subliniază că o astfel de prelungire nu poate fi folosită pentru a începe negocieri privind viitoarele relații. Cu toate acestea, în cazul în care poziția Regatului Unit ar suferi o schimbare, Consiliul European este pregătit să reexamineze Declarația politică privind viitoarele relații în conformitate cu pozițiile și principiile stabilite în orientările și în declarațiile sale, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorială al viitoarelor relații.

6. Consiliul European precizează că, pe perioada prelungirii, Regatul Unit va rămâne stat membru cu drepturi și obligații depline, în conformitate cu articolul 50 din TUE, precum și că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment.

7. Consiliul European ia act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să reflecte situația sa de stat membru aflat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.

8. În plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.

9. Consiliul European va continua să se ocupe de această chestiune și va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii sale din iunie 2019.


Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), a avut loc miercuri seară până spre joi dimineața la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care a descris reuniunea la care liderii europeni au prelungit din nou termenul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Deznodământul acestei ”tragedii la care nici măcar Shakespeare nu s-ar fi putut gândi” se prelungește, astfel, până cel târziu la 31 octombrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la acord istoric la agonia bugetului UE blocat de Polonia și Ungaria. Angela Merkel: Cuvântul amenințare nu există. Avem datoria de a încerca și de a găsi o cale

Published

on

© European Union 2018

Cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au discutat fără succes joi, într-un tele-summit consacrat crizei COVID-19, și despre blocada politică impusă de Polonia și de Ungaria, susținută și de Slovenia, care s-au opus prin veto adoptării bugetului UE și a fondului de redresare de 1.824,3 miliarde de euro din cauza corelării acestora cu respectarea statului de drept.

Schimbul de opinii, care a avut loc în debutul videoconferinței liderilor europeni, va fi urmat de discuții în următoarea perioadă și de noi negocieri în cadrul Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, când ar trebui adoptat întregul acord pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Trebuie să rămânem uniți. Acest pachet financiar este esențial pentru recuperarea noastră economică (…) O vastă majoritate a statelor membre sunt de acord cu compromisul privind condiționalitatea (n.r. – privind statul de drept). Câteva state membre au indicat că nu pot sprijini” acest compromis, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, într-o conferință de presă ce a urmat tele-summitului liderilor UE.

Președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord politic privind condiționarea fondurilor UE de statul de drept, înțelegere precursoare acordului provizoriu din 10 noiembrie între președinția germană și negociatorii PE privind bugetul UE de 1,82 trilioane de euro. 

Angela Merkel: “Avem datoria de a încerca”

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”.

“Avem un consens privind bugetul UE, dar nu asupra mecanismul statului de drept”, a declarat ea jurnaliștilor după summit, informează Deutsche Welle.

Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Pentru mine, cuvântul amenințare în acest context nu există. Avem datoria de a încerca și de a găsi o cale“, a mai precizat ea, care anterior acestui tele-summit a avut o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis, securizând sprijinul României față de condiționarea fondurilor euroepne de statul de drept. Mai mult, și premierul Ludovic Orban a utilizat prilejul unui interviu pentru Politico Europe, AFP și Bloomberg pentru a avertiza Polonia și Ungaria că blocarea bugetului “afectează negativ” Uniunea Europeană.

Parlamentul European nu este dispus la “nicio concesie” față de Ungaria și Polonia

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și premierul sloven Janez Janša au luat cuvântul în cadrul videoconferinței pentru a-și reafirma obiecția de a lega fondurile UE de criteriul statului de drept, remarcă EU Observer.

De altfel, premierul Poloniei a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept.

Drept replică, Parlamentul European, prin președintele David Sassoli, și liderii grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la mijlocul lunii decembrie – fie virtual, fie personal, în funcție de pandemie – în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE

Franța și Olanda au sugerat că reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă aceasta ar putea fi o “ultimă soluție”.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la videoconferința liderilor UE privind COVID-19: O comunicare publică eficientă privind vaccinarea este importantă pentru a combate dezinformarea

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la reuniunea membrilor Consiliului European, în format de videoconferință, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, în cadrul căreia șeful statului a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Videoconferința a fost convocată de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel, fiind cea de-a doua reuniune pe această temă, după cea organizată la data de 29 octombrie 2020.

Liderii statelor membre UE au abordat aspecte legate de gestionarea curentă a crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19, în principal cu privire la testare, vaccinuri și măsuri luate la nivel național.

Am subliniat că o comunicare publică eficientă privind vaccinarea este importantă pentru a combate dezinformarea referitoare la COVID-19“, a spus șeful statului, într-o postare pe Twitter.

În cadrul intervenției sale, președintele a evidențiat faptul că întărirea coordonării statelor membre este prioritară, în contextul în care răspândirea virusului la nivelul UE este în continuare îngrijorătoare

În ceea ce privește testarea, șeful statului a menționat faptul că este importantă asigurarea schimbului regulat de informații și de bune practici privind strategiile și abordările de testare. Cu privire la recunoașterea reciprocă a testelor, președintele a subliniat că acest demers ar facilita libera circulație în Uniune. Totodată, el a arătat că există încă probleme specifice, care trebuie soluționate pentru a facilita o abordare comună, cum ar fi corelarea testelor rapide cu cele RT-PCR, convenirea unui set de criterii și condiții comune pentru a se asigura un mecanism eficient.

Referitor la vaccinuri, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene în ceea ce priveşte negocierile cu producătorii de vaccinuri.

Comisia Europeană a încheiat până în prezent cinci contracte care vor permite achiziționarea vaccinurilor, atunci când ele se vor dovedi sigure şi eficiente: AstraZeneca: 400 de milioane de doze; Sanofi-GSK: 300 de milioane de doze; Johnson & Johnson: 200 de milioane de doze; BioNTech și Pfizer: 300 de milioane de doze; CureVac: 405 milioane de doze. De asemenea, Comisia a încheiat discuții preliminare pozitive și cu Moderna. Companiile BioNTech și Pfizer și Moderna au anunțat deja că vaccinurile lor au o rată de eficiență de 95%.

Șeful statului a menționat că, la nivel național, strategia de vaccinare anti-COVID-19 este în curs de finalizare și, în acest sens, au fost luate în considerare orientările relevante ale Uniunii Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății. El a arătat că desfășurarea unei asemenea campanii de vaccinare pe scară largă, într-o perioadă de timp scurtă, implică o cantitate foarte mare de consumabile medicale. În consecință, Klaus Iohannis a atras atenția că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a evita orice deficiență care ar putea apărea în lanțurile de aprovizionare.

Citiți și Angela Merkel l-a sunat pe Klaus Iohannis înaintea summitului UE: România susține condiționarea fondurilor de statul de drept și finalizarea cât mai rapidă a negocierilor privind bugetul UE, blocate de Polonia și Ungaria

În acest context, președintele Klaus Iohannis a subliniat că procedurile de achiziție comune lansate de Comisia Europeană sunt utile și reprezintă importante instrumente pe care statele membre se pot baza în campania de vaccinare.

În același timp, președintele României a reiterat importanţa unei comunicări publice adecvate în ceea ce priveşte vaccinarea, pronunțându-se pentru o campanie de comunicare eficientă la nivelul Uniunii, pentru a evidenția beneficiile vaccinării împotriva COVID-19.

În ceea ce privește abordarea pe termen lung în domeniul sănătății, președintele Klaus Iohannis a salutat recentele propuneri ale Comisiei Europene privind consolidarea cooperării în cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending