Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Published

on

© 2021 Portugal.eu/ Twitter

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri, în ajun de Ziua Europei, Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii, informează instituțiile europene.

Declarația, semnată în numele UE de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European David Sassoli și de prim-ministrul portughez Antonio Costa, a fost înmânată președintelui Consiliului European Charles Michel și liderilor statelor UE reuniți la Summitul social de la Porto unde aceștia au fost de acord să construiască o Europă mai socială după daunele economice provocate de pandemie.

În prima zi a Summitului social de la Porto, președinta Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, prim-ministrul portughez, care deține în prezent președinția Consiliului UE, partenerii sociali europeni și societatea civilă s-au angajat să atingă aceste obiective.

“Obiectivele sociale ale Europei trebuie să meargă mână în mână cu obiectivele sale ecologice și digitale. Dorim să ne apropiem de ocuparea integrală a forței, să asigurăm oportunități egale pentru toți europenii într-o economie mai digitală și mai durabilă și ca toți europenii să aibă acces la competențele de care au nevoie. Summitul social de la Porto reprezintă angajamentul nostru comun de a construi o Europă socială care să facă față provocărilor actuale și care să funcționeze pentru toți”, a afirmat Ursula von der Leyen.

 

Prim-ministrul portughez Antonio Costa a subliniat că “angajamentul de la Porto este un angajament față de viitor și față de speranță.

“Astăzi, am ajuns la concluzia că vom avea societăți mai prospere și mai echitabile numai dacă, pe lângă îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale pe care ni le-am stabilit, punem în aplicare și Pilonul nostru social”, a mai spus el.

În plus, ei s-au angajat să facă tot posibilul pentru a construi o Europă mai favorabilă incluziunii și mai socială.

Aceștia au salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale construit la summitul de la Göteborg și s-au angajat mai ferm să transforme principiile acestuia în acțiuni concrete menite să demareze o redresare puternică, echitabilă și generatoare de locuri de muncă.

Summitul de vineri marchează un moment crucial pentru drepturile sociale în Europa, întrucât partenerii sociali și societatea civilă invită șefii de stat sau de guvern din UE să aprobe Planul de acțiune și obiectivele sale principale și să stabilească obiective naționale ambițioase care să poate contribui în mod adecvat la realizarea obiectivelor europene.

Conferința la nivel înalt va fi urmată de o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE sâmbătă, 8 mai.

În angajamentul comun, semnatarii salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prezentat de Comisie la începutul lunii martie, care stabilește acțiuni concrete pentru a continua punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului. Acesta propune, de asemenea, obiective principale privind ocuparea forței de muncă, competențele și incluziunea socială la nivelul UE, care trebuie să fie realizate până în 2030. Planul de acțiune va ajuta Europa să facă față transformărilor determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei. Aceasta va contribui la garantarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție digitală și climatică.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact socioeconomic profund și de amploare. Până în prezent, răspunsul colectiv al statelor membre și al UE a contribuit la menținerea locurilor de muncă și a mijloacelor de subzistență, precum și la limitarea multora dintre efectele negative ale pandemiei. Cu toate acestea, este probabil ca șomajul și inegalitățile să persiste și să crească. Prin urmare, participanții la conferința la nivel înalt solicită liderilor UE să canalizeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Factorii de decizie politică ar trebui să își concentreze eforturile asupra redresării ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă de calitate, asupra investițiilor în învățarea pe tot parcursul vieții, care permite cetățenilor să dobândească competențe noi sau suplimentare de care au nevoie pentru a reuși în tranziția verde și cea digitală, precum și asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale prin promovarea egalității de șanse pentru toți.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în secolul XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE solicită accelerarea eforturilor pentru instituirea unui ”mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene solicită miniștrilor să finalizeze ”lucrările cu privire la consolidarea solidarității printr-o bună coordonare a achizițiilor de gaze, în special prin platforma energetică a UE, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili”.

Reuniți la Bruxelles în ultimul summit din acest an, șefii de stat sau de guvern au subliniat în concluziile adoptate la finalul întâlnirii nevoia accelerării ”instituirii unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie.

Făcând trimitere la următoarele sezoane de constituire de stocuri și de încălzire, Consiliul European a subliniat importanța consolidării coordonării. În mod concret, ”ar trebui să se continue lucrările cu privire la următoarele componente”, au listat liderii UE o serie de orientări:

  • operaționalizarea rapidă a agregării cererii de gaze și a mecanismului de achiziționare în comun prin intermediul Platformei energetice a UE, precum și accelerarea discuțiilor cu parteneri fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze în vederea iernii 2023/2024, cu perspectiva încheierii de contracte pe termen lung;
  •  constituirea eficientă de stocuri în instalațiile de înmagazinare și monitorizarea atentă a traiectoriilor de constituire de stocuri;
  •  monitorizarea atentă a obiectivelor de reducere a cererii de gaze;
  • pregătirea timpurie a planurilor de contingență pentru iarna 2023/2024.

”Consiliul European reiterează importanța intensificării investițiilor în inovare, infrastructură și interconexiuni, stocare, energia din surse regenerabile, precum și în proiecte privind eficiența energetică, pentru a elimina treptat dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, a accelera tranziția verde și a asigura securitatea aprovizionării”, mai este menționat în concluzii.

Mai mult, șefii de stat sau de guvern ” așteaptă cu interes propunerea și evaluarea impactului privind reforma structurală a pieței energiei electrice din UE, inclusiv privind efectul prețurilor gazelor asupra prețurilor electricității, prin care aceasta să devină pe deplin pregătită pentru un sistem energetic decarbonizat și prin care să se faciliteze recurgerea la energie din surse regenerabile, care urmează să fie prezentate de Comisie la începutul anului 2023”.

Pentru a oferi un răspuns la impactul prețurilor ridicate la energie , Consiliul a invitat Comisia ”să efectueze o analiză și să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023 în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante, precum și a îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv prin proceduri administrative simplificate”.

La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă.

Decizia a ajuns pe masa miniștrilor de resort, doar că aceștia nu au reușit până în prezent să obțină consensul astfel încât decizia să intre în vigoare la termenul recomandat de executivul european.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, către liderii UE: România merită o decizie pozitivă fără întârziere pentru aderarea la Schengen. Este momentul ca UE să arate unitate și solidaritate

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a participat, în perioada 14-15 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană-Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și la reuniunea Consiliului European, care au avut loc la Bruxelles, context în care șeful statului a ridicat, la summitul liderilor UE, subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea Consiliului European s-a desfășurat joi, 15 decembrie, având ca principale subiecte pe agendă discutarea situației din Ucraina și a răspunsului la agresiunea Federației Ruse, asigurarea securității aprovizionării cu energie și reducerea prețurilor, situația economică, progresele realizate în domeniul securității și apărării de la reuniunea liderilor europeni de la Versailles din luna martie a acestui an, dezbateri strategice privind Vecinătatea Sudică și relațiile transatlantice, precum și analizarea rezultatelor recentului Summit cu Balcanii de Vest de la Tirana.

Schengen. Klaus Iohannis, către liderii UE: România merită o decizie pozitivă fără întârziere

Totodată, în cadrul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a ridicat subiectul aderării României la spațiul Schengen și al rezultatului votului injust dat în Consiliul JAI de săptămâna trecută. În context, șeful statului a reiterat că țara noastră merită o decizie pozitivă fără întârziere, întrucât a îndeplinit toate condițiile și criteriile și, mai mult, asigură deja în mod eficient și responsabil frontiera externă a Uniunii Europene, așa cum o confirmă datele și rapoartele recente.

Președintele Klaus Iohannis a transmis că Uniunea se află într-un moment în care este nevoie de acțiuni care să arate unitatea și solidaritatea statelor membre. În acest sens, a reiterat convingerea României că solidaritatea este cea mai corectă opțiune. Acest lucru s-a reflectat și în acțiunile României ca țară de primă linie în ceea ce privește războiul din Ucraina, țara noastră având cea mai lungă graniță cu aceasta, și prin contribuția substanțială în ceea ce privește așa numitele Coridoare de Solidaritate, peste 60% dintre cerealele exportate de Ucraina trecând prin țara noastră.

 

Discuții bilaterale cu liderii Cehiei și Suediei și cu șefa Comisiei Europene

Șeful statului a semnalat în intervenția pe care a avut-o în cadrul reuniunii Consiliului European că cetățenii români așteptă semne clare de solidaritate și unitate din partea Uniunii Europene și că țara noastră are așteptări legitime să fie primită în spațiul Schengen. Totodată, a subliniat că România dorește să se implice constructiv pentru a depăși piedicile rămase și a face posibilă o decizie pozitivă privind aderarea la Schengen în cursul anului 2023.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au reiterat angajamentul de a continua sprijinul politic și militar, mai ales prin Facilitatea Europeană pentru Pace și Misiunea de Asistență Militară ale UE. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul umanitar și cel pentru refacerea infrastructurii critice a Ucrainei în perspectiva iernii. A fost evidențiat și pachetul de sprijin financiar de 18 miliarde de euro care va fi acordat acestui stat în 2023.

De asemenea, liderii europeni au încurajat continuarea eforturilor pe tema atragerii răspunderii pentru crimele comise în războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Consiliul European a salutat consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Federației Ruse, inclusiv prin adoptarea celui de-al nouălea pachet.

Președintele a susținut în cadrul reuniunii necesitatea menținerii sprijinului pentru Ucraina pe toate palierele și oricât timp va fi necesar, inclusiv în etapa reconstrucției. De asemenea, Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea presiunii asupra Federației Ruse prin antrenarea răspunderii și consolidarea sancțiunilor.

Mesaj puternic de susținere pentru R. Moldova din partea liderilor UE, la propunerea României

Ca urmare și a demersurilor șefului statului, liderii europeni au transmis un mesaj puternic de susținere și pentru Republica Moldova, care se confruntă cu impactul complex al războiului. Astfel, Concluziile Summitului evidențiază în mod aparte că Uniunea Europeană va continua să furnizeze tot sprijinul relevant Republicii Moldova, mai ales în ceea ce privește securitatea energetică.

În domeniul energiei, Consiliul European a salutat progresul în implementarea Concluziilor din octombrie 2022, solicitând miniștrilor de resort să finalizeze urgent pachetul legislativ privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaz, accelerarea implementării energiei regenerabile și instituirea unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia de prețuri excesive. Liderii europeni au subliniat importanța continuării lucrărilor privind operaționalizarea Platformei Energetice a UE, pregătirea pentru sezonul 2023/2024 și au reiterat importanța creșterii investițiilor. Se așteaptă la începutul anului 2023 propunerea Comisiei Europene privind reforma pieței de electricitate a UE, inclusiv pentru gestionarea efectului prețului gazului asupra prețului electricității, aspect susținut și de președintele României.

Domeniul economic a fost abordat în strânsă legătură cu impactul prețurilor ridicate la energie, fiind subliniată de liderii europeni importanța salvgardării bazei economice, industriale și tehnologice a Uniunii Europene, a pregătirii economiei pentru tranziția verde și cea digitală și reducerea dependențelor strategice și a unui răspuns coordonat pentru consolidarea rezilienței economice.

În cadrul discuției strategice privind relația transatlantică, președintele Klaus Iohannis a transmis că, în actualul context geopolitic, un parteneriat transatlantic solid rămâne esențial, inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei, consolidarea rezilienței partenerilor estici și a securității continentului european per ansamblu.

Consiliul European a andosat Concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere și a agreat acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Bosnia și Herțegovina.

Summitul UE – ASEAN: Klaus Iohannis, întrevedere cu premierul Vietnamului

Summitul UE-ASEAN din 14 decembrie, care a marcat 45 de ani de dialog între cele două regiuni, a fost primul Summit la care au participat, alături de reprezentanții instituțiilor europene, și cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică. Într-un context global plin de provocări accentuate de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și de consecințele acesteia, reuniunea a oferit oportunitatea de a avea un schimb de vederi asupra Parteneriatului Strategic încheiat în 2020 și de a aborda subiecte importante de interes comun precum provocările de securitate, conectivitatea, comerțul, tranziția verde, agenda digitală și securitatea alimentară.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a salutat organizarea Summitului UE-ASEAN, arătând că România sprijină ferm dialogul și cooperarea constructivă cu partenerii ASEAN și susține organizarea cu regularitate a acestui tip de reuniuni la nivel înalt între cele două blocuri.

În planul cooperării economice cu ASEAN, șeful statului a arătat că țara noastră rămâne un puternic susținător al piețelor deschise și al comerțului liber, evidențiind relevanța acordurilor de liber schimb încheiate de Uniunea Europeană cu Vietnam și Singapore și exprimând încrederea că acorduri similare cu alte țări ASEAN vor contribui la creșterea nivelului de ambiție și angajament în parteneriatul cu regiunea.

În marja reuniunii, președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Pham Minh Chinh al R.S. Vietnam au avut o întrevedere în care au arătat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic și aprofundarea relațiilor bilaterale, în plan economic, comercial, educațional și al conectivității.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Șeful Consiliului European anunță un summit privind migrația în februarie 2023: Am avut o “dezbatere politică” despre aderarea României la Schengen. Sunt optimist că o decizie poate fi luată în 2023

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat joi, la finalul summitului liderilor europeni, că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o discuție politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa în luna februarie a anului viitor la un summit special consacrat migrației.

Am vorbit astăzi despre Schengen. Salutăm intrarea Croației în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023. De asemenea, am avut o dezbatere politică cu privire la aderarea Bulgariei și a României. Sunt optimist că o decizie privind România și Bulgaria poate fi luată în cursul anului 2023. Am simțit un angajament politic de a lucra pentru a face progrese și sper că vom realiza acest lucru în cursul lui 2023“, a punctat el, într-o conferință de presă alături președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala, a cărui țară deține președinția Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2022.

Michel a insistat asupra faptului că, în pofida unui eșec recent în ceea ce privește includerea preconizată a Bulgariei și României în zona Schengen de liberă circulație a Europei, se poate găsi în continuare o cale de urmat în următoarele luni. Austria a blocat includerea acestor țări, motivând că ambele țări se află pe ruta migrației ilegale înspre Uniunea Europeană.

Susținem pe deplin aderarea României și Bulgariei la Schengen“, a fost de acord președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat că la următoarea reuniune a liderilor UE se va discuta subiectul delicat al migrației. Întâlnirea respectivă a fost stabilită pentru 9-10 februarie, într-un summit la Bruxelles.

“Migrația nu a fost subiectul principal astăzi, dar știm și știți și voi că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de persoane. Astăzi a fost ocazia de a deschide din nou dezbaterea pe acest subiect provocator”, a declarat el după summitul Consiliului.

 

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI.

În urma discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că România și cetățenii români își doresc o soluție pozitivă privind aderarea la spațiul Schengen în cursul anului 2023 și s-a arătat “destul de optimist” că cea mai bună variantă este ca procesul să se încheie cu un rezultat pozitiv anul viitor, anume aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație. Mai mult, șeful statului a avut discuții bilaterale cu reprezentanții președinției actuale și viitoare a Consiliului Uniunii Europene – premierul ceh Petr Fiala și premierul suedez Ulf Kristersson – și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și cu alți lideri europeni, în vederea identificării de soluții care să permită depășirea acestui blocaj.

Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.

Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Sosind la summit, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, precizând că, potrivit anchetelor poliției austriece, 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE10 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN11 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE13 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO14 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending